Economia politică - Test

Ştiinţa care studiază modul în care oamenii satisfac nevoile nelimitate cu resurse limitate.

Ramura economiei care analizează funcționarea economiei de piață și relația dintre guvern și economie.

Nevoile pe care oamenii doresc să le satisfacă în mod constant.

Bunuri și servicii disponibile pentru a satisface nevoile.

Valoarea celei mai bune alternative la care se renunță atunci când se alege o anumită opțiune.

Reprezentarea grafică a combinațiilor posibile de producție cu resursele disponibile.

Sistem economic bazat pe proprietatea privată, schimbul liber și concurență.

O modalitate de a studia economia prin observații, colectarea datelor și analiza statistică.

Ştiinţa care studiază modul în care societatea foloseşte resurse limitate pentru a satisface nevoi nelimitate.

Ansamblul de concepții și metode folosite pentru a studia obiectul unei științe, incluzând mijloacele de investigație a fenomenelor și proceselor specifice.

Un proces prin care ajungem la concluzii generale bazate pe observații specifice.

Un proces prin care ajungem la concluzii specifice bazate pe premise generale.

Un proces care elimină detaliile inutile și se concentrează pe aspectele esențiale ale unui obiect sau fenomen.

Divizarea unui obiect complex în părți mai simple pentru a le studia separat.

Combinarea părților unui obiect pentru a înțelege întregul.

Dorințele, așteptările și aspirațiile oamenilor de a-și însuși bunuri, care devin nevoi reale în funcție de gradul de dezvoltare economică și de nivelul de cultură și civilizație.

Nevoile sunt nelimitate, dar resursele sunt limitate. Acest lucru duce la alegeri și compromisuri.

Satisfacerea unei nevoi folosește o anumită cantitate de bunuri sau servicii.

Nevoile sunt concurente, adică satisfacerea uneia poate reduce satisfacția altei nevoi.

Satisfacerea unei nevoi poate conduce la apariția altor nevoi.

Nevoile se sting momentan prin satisfacere, dar reapar ulterior.

Analiza unui fenomen presupune că alți factori rămân neschimbați.

Reprezentarea grafică a cantității maxime dintr-un bun sau serviciu pe care o economie o poate produce, având în vedere resursele limitate.

CPP este în mod normal concavă, deoarece rata de substituție tehnică scade pe măsură ce se produce mai mult dintr-un bun.

Punctul pe CPP care reprezintă o utilizare maximă a resurselor.

Punctul din interiorul CPP care arată subutilizarea resurselor.

Punctul în afara CPP care arată o producție imposibilă cu resursele disponibile.

Schimbarea cantității produse dintr-un bun pentru a produce mai mult din altul.

O economie eficientă are o infinitate de combinații posibile de producție, reprezentate de punctele de pe CPP.

Funcția banilor de a facilita schimbul de bunuri și servicii în economie. Banii sunt acceptati universal ca mijloc de plată în cadrul unui spațiu monetar.

Capacitatea banilor de a măsura valoarea bunurilor și serviciilor. Prețul este un instrument de măsurare a valorii monetare.

Capacitatea banilor de a fi păstrați și utilizați ulterior pentru consum sau investiții. Veniturile necheltuite pot fi păstrate pentru o utilizare viitoare.

Tranzacțiile economice implicate între doi agenți economici, cu un flux de bunuri transferat în ambele sensuri. Un exemplu, cumpărarea unui produs cu bani.

Un bun comercial care este destinat vânzării și cumpărării în cadrul tranzacțiilor de piață. Este un bun economic care se produce sau satisfac nevoile oamenilor.

Un concept care descrie relația dintre resursele limitate și nevoile nelimitate. Studiul modului în care oamenii satisfac nevoile cu resurse limitate

Economia bazată pe schimbul de bunuri și servicii, unde producția și consumul sunt determinate de oferă și cerere. Există diviziune a muncii și specializare.

În economia de piață, cererea și oferta se stabilesc în mod liber, determinând prioritățile de producție a bunurilor.

Prețurile se formează liber pe piață, reflectând echilibrul dintre cerere și ofertă. Schimbările de preț arată starea generală a economiei și ghidează deciziile producătorilor și consumatorilor.

Economia de piață are mai multe centre de decizie autonome, conectate prin intermediul unui complex sistem de interdependențe.

Pluralismul formelor de proprietate este o caracteristică a economiei de piață, iar proprietatea privată are un rol important. Fiecare proprietar decide independent, asumiându-și responsabilitatea pentru deciziile sale.

Concurrența, adesea denumită „mâna invizibilă” a pieței, motivează economia de piață. Aceasta conduce la utilizarea rațională a resurselor, eliminând risipa.

Relațiile dintre actorii economici sunt transacții de piață bilaterale, libere și directe. Fiecare parte decide independent, bazându-se pe criterii de raționalitate economică.

Tranzacțiile din economia de piață au loc pe un sistem generalizat de piețe. Acesta conectează diverse piețe și permite un schimb liber de bunuri și servicii.

Statul are un rol important în economia de piață, asigurând respectarea regulilor și a legilor. Statul este un actor economic ca oricare altul, cumpărător și producător, respectând regulile pieței libere.