Conceptul de Stat în 10 întrebări
48 Questions
1 Views

Choose a study mode

Play Quiz
Study Flashcards
Spaced Repetition
Chat to lesson

Podcast

Play an AI-generated podcast conversation about this lesson

Questions and Answers

Care dintre următorii termeni nu era folosit în Evul Mediu pentru a desemna statul?

  • Republică
  • Principat
  • Regat
  • Polis (correct)

    • În ce lucrare a fost folosit termenul 'stat' într-un sens modern pentru prima dată?

  • Republica
  • Despre legi
  • Despre cea mai bună întocmire a Statului și despre noua insulă Utopia
  • Principele (correct)

    • Care dintre următoarele nu este un element esențial în definirea statului?

  • Forma de organizare politică
  • Localizarea geografică
  • Omogenitatea culturală a populației (correct)
  • Existența unui grup conducător

    • Ce reprezintă teritoriul statului?

    <p>Spațiul geografic format din sol, subsol, ape și coloana aeriană deasupra lor (C)</p> Signup and view all the answers

    Cum se manifestă autoritatea statului asupra teritoriului său?

    <p>Prin plenitudine, exclusivitate și opozabilitate față de orice alt stat (D)</p> Signup and view all the answers

    Care este importanța delimitării precise a frontierelor unui stat?

    <p>Pentru a stabili clar întinderea teritoriului asupra căruia statul își exercită suveranitatea (B)</p> Signup and view all the answers

    Care este scopul definitoriu al statului, conform textului?

    <p>De a exprima și apăra interesele fundamentale ale statului și ale națiunii, elaborând și aplicând norme de conviețuire socială (C)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următorii autori a scris despre stat folosind conceptul de 'guvernare'?

    <p>Jean Bodin (B)</p> Signup and view all the answers

    Ce caracteristică principală definește un stat unitar?

    <p>Concentrarea puterii decizionale la nivel central, cu descentralizare administrativă limitată. (D)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele reprezintă un exemplu de stat unitar complex prin 'uniune încorporată'?

    <p>Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (C)</p> Signup and view all the answers

    Ce diferențiază regionalismul ca formă imperfectă a statului unitar de o simplă descentralizare administrativă?

    <p>Regionalismul politic acordă regiunii competențe care depășesc atribuțiile unor simple circumscripții administrative. (A)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele opțiuni definește corect un stat compus?

    <p>Un stat format prin unirea unor entități statale, legate prin raporturi juridice, sub un stat comun. (D)</p> Signup and view all the answers

    Cum se caracterizează statele într-o uniune personală?

    <p>Au un șef de stat comun, dar parlamente și guverne separate. (B)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele exemple reprezintă o unire personală?

    <p>Moldova și Țara Românească în perioada 1859-1862 (D)</p> Signup and view all the answers

    Prin ce mecanism se realizează descentralizarea într-un stat unitar?

    <p>Prin transferul anumitor servicii publice către autoritățile locale. (A)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele afirmații descrie cel mai bine autonomia autorităților locale într-un stat unitar?

    <p>Autoritățile locale sunt alese pe plan local și își exercită independența față de puterea centrală. (B)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele opțiuni descrie cel mai bine o monarhie absolută?

    <p>Un sistem în care monarhul deține întreaga putere supremă în stat. (B)</p> Signup and view all the answers

    Într-o republică semiprezidențială, cum este ales șeful statului și cum funcționează guvernul?

    <p>Șeful statului este ales prin vot universal direct, iar guvernul este responsabil față de parlament. (C)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele elemente nu pot face obiectul revizuirii Constituției României?

    <p>Pluralismul politic (B), Independența justiției (D)</p> Signup and view all the answers

    Care este diferența principală între o constituție scrisă și un regim constituțional din punct de vedere material?

    <p>Constituția scrisă este documentul formal care contine legile fundamentale, iar regimul material reprezintă organizarea și conducerea unui stat în ansamblu. (C)</p> Signup and view all the answers

    În ce perioadă este interzisă revizuirea Constituției?

    <p>Pe durata stării de asediu sau a stării de urgență și în timp de război (D)</p> Signup and view all the answers

    Ce caracteristică definește o monarhie constituțională?

    <p>Puterea monarhului este limitată de o Constituție. (A)</p> Signup and view all the answers

    Ce reprezintă, din punct de vedere juridic, cetățenia?

    <p>O legătură politică și juridică permanentă între un individ și statul pe teritoriul căruia locuiește (A)</p> Signup and view all the answers

    Care sunt cele două accepțiuni ale cetățeniei identificate în text?

    <p>Instituție juridică și condiție juridică (B)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele reprezintă o condiție de fond pentru o constituție?

    <p>Prevederile sale să aibă un caracter normativ și să privească raporturi de putere. (D)</p> Signup and view all the answers

    Ce definește naționalitatea, conform textului?

    <p>Unitatea de rasă, limbă și religie, conștiință comună și istorie (C)</p> Signup and view all the answers

    Cum sunt aleși șefii de stat într-o republică?

    <p>Pot fi aleși pe viață, prin vot universal sau de către parlament. (A)</p> Signup and view all the answers

    Care este un exemplu de stat care funcționează ca republică semiprezidențială?

    <p>România (C)</p> Signup and view all the answers

    Care a fost termenul inițial folosit pentru a desemna cetățenia?

    <p>Naționalitate (D)</p> Signup and view all the answers

    Ce înseamnă o condiție de formă a unei constituții?

    <p>Ca ea să fie adoptată printr-o procedură legislativă și să aibă forță juridică superioară. (A)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele opțiuni reprezintă un principiu de dobândire a cetățeniei conform Codului civil din 1864?

    <p>Ius sanguinis (B)</p> Signup and view all the answers

    Care este o caracteristică fundamentală a statului unitar în ceea ce privește structura sa internă?

    <p>Principiul centralizării, cu un ansamblu unic de instituții și controlul puterii centrale asupra celor locale. (D)</p> Signup and view all the answers

    Cum putea fi dobândită cetățenia conform Codului civil din 1864?

    <p>Prin naștere, naturalizare, căsătorie și repatriere (A)</p> Signup and view all the answers

    Ce reprezintă deconcentrarea în contextul statului unitar?

    <p>Diminuarea puterii centrale prin acordarea autorității de decizie unor funcționari publici numiți de la centru (B)</p> Signup and view all the answers

    Care este rolul principal al prefectului într-un stat unitar?

    <p>Să execute ordinele primite de la guvern și să ia anumite decizii locale, fără a anula autoritatea centrală. (A)</p> Signup and view all the answers

    Cum sunt numiți prefecții într-un stat unitar?

    <p>Sunt numiți de guvern și plasați sub controlul ierarhic al acestuia. (B)</p> Signup and view all the answers

    Ce presupune descentralizarea, ca alternativă la centralizare într-un stat unitar?

    <p>Posibilitatea colectivităților locale de a adopta decizii, fără a se consulta cu puterea centrală. (A)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele exemple reprezintă servicii publice deconcentrate în România, conform textului?

    <p>Direcțiile de Sănătate Publică, Inspectoratele școlare, Agențiile pentru protecția mediului. (D)</p> Signup and view all the answers

    Care este relația dintre autoritățile centrale și agenții locali deconcentrați într-un stat unitar?

    <p>Autoritățile centrale exercită un control ierarhic direct asupra agenților, având dreptul de a le aproba, suspenda, anula sau modifica actele. (A)</p> Signup and view all the answers

    Cum este constituită ordinea juridică într-un stat unitar?

    <p>Pe baza unui singur sistem juridic, cu o constituție unică. (A)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele condiții trebuie îndeplinite de un sportiv străin pentru a obține cetățenia română prin acordare la cerere?

    <p>Să reprezinte România în loturile naționale și să-și exprime atașamentul față de valorile românești. (C)</p> Signup and view all the answers

    Care este una dintre condițiile menționate la art. 8 alin.(1) lit.b),c) și e), necesare pentru acordarea cetățeniei române unui sportiv, conform textului?

    <p>Să îndeplinească condițiile legate de vârstă, reputație și să exprime atașament față de valorile românești. (A)</p> Signup and view all the answers

    Cum se face aprobarea cererilor de acordare sau redobândire a cetățeniei, în mod obișnuit?

    <p>Prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie. (B)</p> Signup and view all the answers

    În ce situație acordarea cetățeniei române se face prin hotărâre de Guvern, prin derogare de la procedura normală?

    <p>Când solicitantul este un sportiv de performanță și inițiativa vine de la Ministerul Tineretului și Sportului. (B)</p> Signup and view all the answers

    Până la ce grad de rudenie, descendenții foștilor cetățeni români pot redobândi cetățenia, dacă aceasta le-a fost ridicată fără voia lor?

    <p>Până la gradul III. (D)</p> Signup and view all the answers

    Ce posibilitate au persoanele care redobândesc cetățenia română, în ceea ce privește domiciliul?

    <p>Pot alege să se stabilească cu domiciliul în România sau să îl mențină în străinătate. (B)</p> Signup and view all the answers

    Ce condiție suplimentară este solicitată persoanelor care cer redobândirea cetățeniei în comparație cu cei care o solicită pentru prima dată?

    <p>Să fi avut în trecut statutul de cetățean român și să îndeplinească condițiile legale. (C)</p> Signup and view all the answers

    Ce rol are Comisia pentru cetățenie în procesul de acordare a cetățeniei române?

    <p>Propune președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie acordarea cetățeniei, și constată îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. (A)</p> Signup and view all the answers

    Study Notes

    Introducere în studiul BCAP

    • Cursul abordează Bazele Constituţionale ale Administrației Publice
    • Formatul de învățământ este ID
    • Data este 2024

    Activităţi Tutorat 1

    • Noţiuni introductive privind Bazele constituţionale ale administraţiei publice
    • Noţiuni generale despre drept
    • Dreptul constituţional – ramură a dreptului public
    • Conceptul de stat, elementele sale constitutive
    • Forma de stat și structura de stat
    • Forma de guvernământ
    • Teoria generală a Constituției
    • Noţiunea de Constituție
    • Adoptarea și revizuirea Constituției
    • Supremaţia Constituţiei
    • Cetăţenia română și noţiuni generale
    • Dobândirea şi pierderea cetăţeniei române
    • Noţiunea de cetăţenie europeană

    Activităţi Tutorat 2

    • Parlamentul României, organizarea, funcţionarea (legislatura, sesiuni, şedinţe, funcţii)
    • Acte Parlamentului, statutul deputaţilor şi senatorilor
    • Mecanisme de interferenţă a structurilor de guvernare, modalităţi de acţiune a puterii executive asupra Parlamentului
    • Preşedintele României, locul instituţiei prezidenţiale în echilibrarea puterilor în stat
    • Alegerea preşedintelui şi durata mandatului prezidenţial
    • Incompatibilităţile, imunităţile şi răspunderea
    • Principalele atribuţii
    • Actele Preşedintelui

    Activităţi On-line 1

    • Introducere în studiul BCAP
    • Prezentare conţinut şi condiţii de evaluare
    • Stat, Constituţie, analiză articole Constituţie
    • Cetăţenie
    • Fișă activitate TC 1

    Activităţi On-line 2

    • Procedura legislativă, elaborarea unei propuneri legislative
    • Analiza unor întrebări şi interpelări, moțiuni simple şi de cenzură din cadrul activităţii parlamentare
    • Elaborarea unor întrebări şi interpelări pe baza exemplelor analizate
    • Fișă activitate TC 2

    Examen

    • 80% test grilă cu 40 de întrebări, o singură variantă corectă
    • 20% prezenţă activă la seminar (AT și TC)
    • Fișe exerciții suplimentare (1 pct/fişă)
    • Test rapid în cadrul AT2 (1 pct/test)

    Bibliografie

    • Diverse cărți despre Administrație Publică, Instituții politice și drept constituțional, Constituţia României

    Conceptul de drept

    • Drept extra-juridic (valoare etică, conduită umană)
    • Drept juridic (trecerea de la cuvânt la concept)
    • Dreptul ca ansamblu de norme juridice edictate sau sancţionate de stat
    • Modul de organizare şi funcţionare a puterilor statului
    • Raporturile între diversele entităţi ale statului
    • Norme obligatorii asigurate prin forţa de constrângere a statului
    • Ideea de dreptate, echitate și corectitudine
    • Stat și drept ca entităţi inseparabile
    • Totality of rules delimiting a person's activities
    • Norme juridice (constângere, sancţiune)
    • Dreptul obiectiv (reguli de organizare socială garantate de puterea publică)
    • Dreptul pozitiv (totalitatea normelor juridice în vigoare în societate)
    • Dreptul subiectiv (facultate sau prerogativă umană protejată de lege)
    • Dreptul natural (ordine superioară a relaţiilor umane, validă şi justă, emană din natură)
    • Drept public vs. drept privat (Ulpian's definition of public and private law)
    • Criterii distincte: natura interesului, scopul, subiectele raporturilor juridice
    • Diferenţiere rigidă sau flexibilă?
    • Dreptul public (organizare și funcționare autorități publice, raporturi cu cetățenii)
    • Drept constitutional, administrativ, financiar, penal

    Conceptul de instituţie politică

    • Organisme cu statut, reguli şi acţiune pentru necesități colective (sociale)
    • Model tipic de organizare care întruneşte aceste condiţii

    Conceptul de instituţie politică (continuare)

    • Puterea de constrângere exterioară a statului
    • Limitarea ca întindere, revocability
    • Modalitate de modificare prin voinţa naţiunii exprimată de parlament sau puterea executivă

    Conceptul de instituţie politică (continuare)

    • Colectiv de indivizi, acţiune permanentă pentru interese publice
    • Caracter stabil, modul de constituire şi atribuţii determinate în acte cu valoare constituţională
    • Autoritate legitim şi legal asupra unei colectivităţi umane

    Conceptul de instituţie politică (continuare)

    • Autoritate stabilă, exercitată legitim şi legal
    • Caracteristică a colectivităţii umane supuse acesteia

    Conceptul de instituție politică (continuare)

    • In contextul general a unor instituții politice, partidele politice nu sunt considerate instituții politice (nu participă direct la exercitarea puterii politice)

    Conceptul de formă de stat

    • Concept politico-juridic care evidenţiază modul de constituire, exercitare a puterii și organizare a societăţii prin stat
    • Analizată sub aspectele: formă de guvernământ, constituire de stat, regim politic

    Conceptul formei de stat (continuare)

    • 3 criterii pentru a determina forma unui stat: modul de organizare și exercitare a puterii în stat (stat unitar/federal) , caracterele și prerogativele conducătorilor de stat (monarhie/republică), metodele de guvernare (regim politic democratic/autoritar).

    Structura de stat

    • Modul de organizare al puterii raportat la teritoriul statului
    • Două tipuri principale de structuri de stat: stat unitar, stat compus

    Statul unitar

    • Ansamblu de organisme constituționale, putere politică la nivel central şi local
    • Difuzarea activității de guvernare de la centru, pe cale ierarhică
    • Există o singură ordine juridică (constituție unică)
    • Populația are o singură cetățenie

    Statul unitar (continuare)

    • Poate fi împărțit în unități administrativ-teritoriale
    • Subdiviziunile nu constituie state în interiorul statului

    Statul unitar (continuare)

    • Structură concepută pe principiul centralizării (autorități publice centrale cu control asupra autorităților locale)

    Statul unitar (continuare)

    • Deconcentrarea: diminuarea puterii centrale prin acordarea unor autorităţi publice locale, ai căror titulari sunt numiți de puterea centrală, de dreptul de a lua decizii pe plan local. Funcțiile de prefect si de subprefect sunt funcții de demnitate publică
    • Deconcentrarea – acordarea de autorități altor organisme

    Statul unitar (continuare)

    • Prefectul ca agent local al puterii guvernamentale centrale, execută ordinele primite de la guvern, ia decizii, dar nu anulează autoritatea puterii centrale. Sunt numiţi de guvern, plasaţi şi controlaţi ierarhic

    Statul unitar (continuare)

    • Autoritățile centrale controlează ierarhic agenții locali, pot aproba, suspenda, anula sau modifica actele emise

    Statul unitar (continuare)

    • Servicii publice deconcentrate (Direcţiile de Sănătate Publică, Inspectoratele şcolare, Agenţiile pentru protecţia mediului, Direcţiile generale de poliţie, Inspectoratele de muncă, Direcţiile de finanţe publice etc.)

    Statul unitar (continuare)

    • Descentralizare ca alternativă la centralizare excesivă: colectivități locale cu posibilitatea adoptării actelor fără consultare prealabilă cu centrul

    Statul unitar (continuare)

    • Descentralizare: îndepărtarea unor competențe administrative de la organele centrale și delegarea lor către organele locale

    Statul unitar (continuare)

    • Primari si consilii locale, independență față de puterea centrală, acționează autonom. Independența și autonomia sunt legate de faptul că organele sunt alese local

    Statul unitar complex

    • Formă imperfectă/atipică a stat unitar, diversitate locală administrativă/legislativă/juridică
    • Practică constituțională: Uniune încorporată, regionalism

    Statul unitar complex (continuare)

    • Uniunea încorporată: unitate în puterea legislativă cu diversitate legislativă locală, un rezultat a unui lung proces istoric
    • Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

    Statul unitar complex (continuare)

    • Regionalism: situație geografică, politică, administrativă şi lingvistică cu rădăcini istorice în dezvoltarea unui stat unitar (optare pentru o structură cu atribuire de autonomie colectivităţilor locale)

    Statul unitar complex (continuare)

    • Regionalism devine politic când competenţele regiunilor depăşesc competenţele administrative locale
    • Regionalismul ca o formă prestabilită de autoguvernare (Spania, Italia)

    Statul compus

    • Mai multe entităţi statale reunite într-un stat suprapus (uniuni de state, confederaţii, state federale)
    • Relaţii juridice între aceste entităţi

    Uniunile de state

    • Asociații de state cu unire personală/reală
    • Instituție comună a șefului de stat, păstrându-și parlamentul și guvernul (Moldova și Țara Românească 1859-1862)

    Uniunile de state (continuare)

    • În uniunea reală, același monarh, statele constituie organe comune care, în numele uniunii, exercită suveranitatea statală (diplomație, apărare, finanțe) (Moldova și Țara Românească, 1862-1864)

    Confederaţiile de state

    • Asociație permanentă teoretic de state cu obiective internaționale comune (relaţii internaționale, apărare)
    • Exemple: Confederația Helvetică, Confederația SUA, Confederația Rhinului

    Statul federal

    • Asocie de state supuse unei puteri centrale unice; autonomie constituţională, administrativă şi jurisdicţională

    Statul federal (continuare)

    • Unitate pe plan internaţional, fără personalitate juridică internaţională. Diversitate constituţională și juridică pe plan intern
    • Raporturi între federaţie și statele membre

    Statul federal (continuare)

    • Federalismul veritabil se bazează pe două principii complementare (principiul autonomiei, principiul participării)

    Statul federal (continuare)

    • Principiul autonomiei: partajare strictă a competențelor între statul federal și statele membre, colaborare între autorităţile centrale și cele locale
    • Competenţe exclusive ale statului federal în constituţie

    Statul federal (continuare)

    • Principiul participării: participare egalitară a statelor federale la elaborarea deciziilor aplicabile pe întreg teritoriul federaţiei
    • Statul federal are caracterul unui stat unitar (un singur teritoriu, cetăţenie)

    Statul federal (continuare)

    • Componentele federaţiei pot fi numite diferit: state, provincii, länder, cantoane

    Statul federal (continuare)

    • Alte exemple de entități federate: regiuni (Belgia), republici, ţinuturi, regiuni autonome, districte autonome (Federația Rusă).

    Forma de guvernământ

    • Concept politico-juridic care arată natura instituţiei de şef al statului (președinte, monarh, împărat, Directorat, Senatul etc.)
    • Statele se împart în republici și monarhii

    Forma de guvernământ (continuare)

    • Monarhie: organul de şef al statului este un monarh (prin alegere pe viață sau prin succesiune ereditară)
    • Monarhii pot fi absolute, limitate sau constituționale (dualiste), în funcţie de partajarea suveranităţii dintre rege şi parlament

    Forma de guvernământ (continuare)

    • Republică: organul de şef al statului este ales pe o perioadă determinată (pe viață, vot universal, parlament ales)
    • Tipuri de republici: prezidenţială, parlamentară, semiprezidențială (România, Franța, Portugalia, Finlanda)

    Teoria Constituţiei

    • Din punct de vedere material, regimul constituţional exprimă ansamblul de reguli care reglementează organizarea şi conducerea unui stat într-o anumită etapă a dezvoltării sale
    • Din punct de vedere formal, regimul constituţional exprimă exteriorizarea/obiectivarea unui ansamblu de reguli care reglementează organizarea şi conducerea unui stat intr-un document politico-juridic (constituţie)

    Noţiunea de Constituţie

    • Constituţia scrisă este un document politico-juridic cu diverse articole adoptate de popor/reprezentanţi, cu procedură specială.

    Noţiunea de Constituţie (continuare)

    • Condiţii de fond: caracter politic, raporturi de putere, caracter normativ (general obligatoriu)
    • Condiţii de formă: adoptare prin procedură legislativă, forţă juridică superioară celorlate acte normative.

    Definiţie Constituţie

    • Act politico-juridic fundamental influenţat de filozofie socială
    • Stabileste forma de stat, modul de organizare și funcționare a puterii de stat/relații, principii generale, drepturi/îndatoriri cetățenii. Adoptate si modificate prin proceduri speciale.

    Noţiunea de Constituţie (formă)

    • Constituția cutumiară (obiceiuri, tradiții)
    • Constituţia scrisă (document politico-juridic)

    Constituţia cutumiară

    • Reprezintă obiceiuri, tradiții, practici nescrise
    • Elemente material și psihologic

    Constituţia cutumiară (continuare)

    • Condiţii: repetitive, durată îndelungată, constanță, clare, consens destinatari

    Constituţia scrisă

    • Stabilitate și securitate instituții politice
    • Conţinut clar, articole precise
    • Supremaţia Constituţiei asigurată prin control constituţionalitate + contencios administrativ

    Constituţia cutumiară/scrisă

    • Cutuma contra legem (contrazice norma scrisă)
    • Cutuma praeter legem (completează norma scrisă, supletivă/interpretativa)

    Adoptarea și revizuirea Constituţiei

    • Puterea constituantă originară (adopte/creează Constituţie)
    • Puterea constituantă derivată (modifică Constituţie)

    Adoptarea Constituţiei

    • O formă de constituire statut a unui stat nou/schimbări structurale/fundamentale politice
    • Modificarea regimului politic/reînnoire bazelor politice/sistem social-politic sau consolidare unitate națională

    Adoptarea Constituţiei (moduri)

    • Constituţia octroiată/concedată
    • Constituţia-pact
    • Statutul
    • Constituţia-convenţie

    Revizuirea Constituţiei

    • Modificare Constituţie prin reformulare, abrogare, adăugare text nou
    • Posibilități și proceduri de revizuire expres prevăzute în textul constituțional

    Revizuirea Constituţiei (continuare)

    • Constituția suplă (revizuire prin vot legi ordinare)
    • Constituţia rigidă (revizuire complexă prin votare de majoritate calificată)
    • Constituţia României, articolul 150, descrie inițiere revizuiri (președinte, guvern, deputați/senatori, cetățeni)

    Revizuirea Constituţiei (continuare)

    • Constitutia se revizuieste prin referendum în 30 de zile de la adoptare
    • Dispoziții specifice ale Constituţiei nu pot fi modificate (naţional, independent, unitar, indivizibil, republican, integritate territorială, independența justiției, pluralism politic, limbă oficială)

    Revizuirea Constituţiei (continuare)

    • Nu se revizuieste Constitutia când este stare de asediu, stare de urgență, război
    • Nu se poate dicta Constituția (nu se poate limita libertati si drepturi fundamentale ale cetatenilor)

    Cetăţenia română

    • Legătură juridică permanentă, politică și juridică între persoană fizică și stat
    • 2 accepțiuni: Instituție juridică (totalitatea regulilor) Cond. Juridică (situația rezultată din relații statornicite)

    Națiune/Naţionalitate/Cetăţenie

    • Naţionalitatea: unitate de rasă, limbă, religie, conștiință istorică comună
    • Naţiunea: totalitatea persoanelor cu aceste atribute

    Naţionalitate = Cetăţenie

    • Relația inițială dintre cele două noțiuni

    Evoluţie istorică (cetăţenie)

    • Cod civil 1864, principiul ius sangvinis
    • Dobândire cetățenie: naștere, naturalizare, căsătorie, repatriere
    • Pierdere cetățenie: primire funcția publică de la alt guvern străin fără autorizare, căsătorie cu cetăţean străin

    Evoluţie istorică (cetăţenie) (continuare)

    • Legi relevante: nr. 28/1924 (reglementare dobândire/pierdere), nr. 33/1939 (eliminare dublă cetățenie), nr. 125/1948 (dobândire/încetățenire)

    Evoluţie istorică (cetăţenie) (continuare)

    • Decretul nr. 33/1952
    • Lege nr. 24/1971

    Evoluţie istorică (cetăţenie) (continuare)

    • Constituția României, art. 5
    • Legea nr. 21/1991+ modificări ulterioare
    • Convenţia europeană asupra cetăţeniei (Strasbourg 1997, Legea 396/2002)

    Principiile cetăţeniei române

    • Egalitate cetățeni români fără deosebire rasă, naționalitate etc
    • Principiile ius sangvinis (dobândire automată a cetățeniei prin naștere)

    Principiile cetăţeniei române (continuare)

    • Stabilire modul dobândire/drepturi/îndatoriri cetățeni ca atribut ineren exclusiv suveran statului
    • Posibilitate dobândire a 2 cetățenii române

    Principiile cetăţeniei române (continuare)

    • Căsătorie nu produce efecte asupra cetățeniei soților, schimbare cetățenie nu produce efect asupra celuilalt soț
    • Cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere

    Dobândirea cetățeniei române (modalități)

    • Naștere
    • Adopție
    • Acordare la cerere

    Dobândirea cetățeniei prin naștere

    • Principiul ius sangvinis
    • Copii născuți pe teritoriul României din părinți români sunt cetățeni români
    • Copii născuți afară din România cu cel puțin un părinte cetățean român sunt cetățeni români

    Dobândirea cetățeniei prin naștere (continuare)

    • Prezumție relativă de cetățenie română (1864-prezent) – precizare minor găsit pe teritoriul României cetățean

    Dobândirea cetățeniei prin adopție

    • Cetățenia se dobândește prin adopție de către copiii cetățeni străin/fără cetățenie ai adoptatorilor cetățeni români
    • În cazul majorilor ce sunt adoptați, consimțământul acestora este necesar

    Dobândirea cetățeniei prin adopție (continuare)

    • În cazul declarării nulităţii/anularii adopţiei, copilul pierde cetățenia română dacă domiciliază în străinătate sau părăsește țara

    Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere

    • Condiții: naștere/domiciliu pe teritoriul României (minim 8 ani), căsătorie cu cetățean român (minim 5 ani)

    Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

    • Loialitate față de statul român / nu întreprinde activități împotriva ordinii de drept sau securitații naționale

    Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

    • Atingerea vârstei de 18 ani
    • Asigurări condiții legale pentru o viață decentă, în conformitate cu legislația privind regimul străinilor, care nu au fost condamnați în ţară sau în străinătate.

    Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

    • Cunoaștere limba română+ noțiuni culturale românești
    • Cunoaștere Constituția României și imnul național

    Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

    • Conditii suplimentare: reducerea termenelor de mai sus la jumatate
    • Persoane cu importanță internaţională / cetățenii UE / statut refugiat / investiții în Romania (peste 1 milion de euro)

    Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

    • Cetățeni străini care au contribuit deosebit la promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești (stabilire domiciliu în România sau menținerea acestuia în străinătate, în conformitate cu condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e))

    Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

    • Performanțe deosebite în domeniul sportului cu posibilitate menținerea domiciliului în străinătate

    Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

    • Solicitanti in loturi nationale, in conformitate cu reglementarile statutare internaționale

    Redobândirea cetățeniei

    • Posibilitate redobândire a cetățeniei române prin acordare pentru persoanele care o au pierdut în condiții neimputabile și pentru descendenți (până la gradul II inclusiv)
    • Menținere cetățenie străină, stabilire domiciliu în România

    Redobândirea cetățeniei (continuare)

    • Persoane fost cetățenii români cu retragere cetățenie din motive neimputabile, sau descendenți pot solicita redobândirea, stabilit domiciliu în țară / în străinătate

    Redobândirea cetățeniei (continuare)

    • Condiţii de redobândire: conform legii (..), fără motive pentru care a fost pierdută înainte

    Acordarea cetățeniei

    • Aprobarea solicitărilor de acordare/redobândire a cetățeniei se face prin ordin președinte Autoritatea Națională pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie.

    Acordarea cetățeniei (continuare)

    • Derogare: acordarea cetățeniei române de către hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Tineretului și Sportului

    Acordarea cetățeniei (continuare)

    • Cetățenie dobândită la data depunerii jurământului de credință
    • Jurământ depus în termen de 3 luni
    • Se eliberează certificat de cetățenie română

    Pierderea cetățeniei

    • Retragerea cetățeniei române
    • Aprobarea renunțării la cetățenia română
    • Alte cazuri prevăzute de lege

    Retragerea cetățeniei (continuare)

    • Cetatean aflat în străinătate, fapte deosebite de grave ce vătămează interesele statului român / prezintă un pericol pentru prestigiul României.
    • Înrolarea în armate stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau in stare război

    Retragerea cetățeniei (continuare)

    • Obținerea cetățeniei române prin mijloace frauduloase
    • Legături cu grupări teroriste sau susținere grupări teroriste
    • Savârșirea altor fapte care pun în pericol siguranța naţională

    Aprobarea renunțării la cetățenia română

    • Persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, nu este urmărită penal sau nu are penalități, nu este urmărit în stat, nu are debite către stat/persoane fizice/juridice din țară sau le achita și arată garanții
    • Asigură că va primi o alta cetățenie.

    În alte cazuri prevăzute de lege

    • Copil minor, cetățean român, adoptat de cetățean străin, pierde cetățenia dacă, la cererea adoptatorilor sau după caz, adoptatorilor, dobândește cetățenia acestora, în condițiile legii străine
    • Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, consimțământul

    În alte cazuri prevăzute de lege (continuare)

    • Copil găsit pe teritoriul României cu ambii părinți cetățeni străini, pierdere automată cetățenie
    • Cetățenie pierdută dacă minorul are un părinte cetățean străin și al doilea părinte necunoscut

    Dovezi cetățenie română

    • Carte de identitate, buletin, pașaport, document certificat acordare cetățenie română

    Dovezi cetățenie română (continuare)

    • Misiunile diplomatice/oficiile consulare pot elibera dovezi cetățenie românilor aflată în străinătate

    Cetățenie de onoare

    • Se acordă de către Parlamentul României unor străini pentru servicii deosebite aduse țării; nu au dreptul de a alege sau fi aleși, au o funcție publică.

    Cetățenie europeană

    • Sistem atribuire cetățenie Uniunii Europene derivând automat din cetățenia unui stat membru

    Cetățenie europeană (continuare)

    • Cetățenia UE nu substituie, ci se suprapune cetățeniei naționale, drepturi cetățeni UE au caracter evolutiv

    Cetățenie europeană (continuare)

    • Drept la libera circulație / dreptul la sejur / stabilitate / muncă / studii în alte state membre
    • Drept de vot/candida la alegeri Parlament European, locale în statul de rezidență

    Cetățenie europeană (continuare)

    • Drept de protecție consulară din partea autorităților diplomatice ale unui stat membru al EU, când țara de origine nu are propria reprezentanță

    Cetățenie europeană (continuare)

    • Dreptul de petiție în fața Parlamentului European
    • Dreptul de a apela la Ombudsman pentru a examina cazurile de administrare defectuoasă

    Cetățenie europeană (continuare)

    • Tratatul de la Lisabona adaugă dreptul la nediscriminare pe bază de cetățenie/naţionalitate

    Cetățenie europeană (continuare)

    • Parlamentul European/Consiliul pot adopta norme interzicând discriminarea, pe baza mai multor criterii (sex, religie etc).

    Studying That Suits You

    Use AI to generate personalized quizzes and flashcards to suit your learning preferences.

    Quiz Team

    Related Documents

    BAZELE CONSTITUŢIONALE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE - AT 1_BCAP_2024-2025 PDF

    Description

    Această evaluare testează cunoștințele tale despre conceptele fundamentale ale statului, inclusiv definirea, autoritatea și tipurile de stat. Vei explora termenii istorici și moderni care se leagă de stat și vei analiza caracteristicile acestuia. Încercă să răspunzi corect la fiecare întrebare pentru a-ți evalua înțelegerea subiectului.

    More Like This

    Understanding the Concept of the State Quiz
    5 questions

    Understanding the Concept of the State Quiz

    UseableRapture6857 avatar
    UseableRapture6857
    مفهوم الدولة وتاريخها
    18 questions

    مفهوم الدولة وتاريخها

    EarnestBlackberryBush avatar
    EarnestBlackberryBush
    Concepto de Estado según Weber
    28 questions

    Concepto de Estado según Weber

    StreamlinedPurple avatar
    StreamlinedPurple
    مفهوم الدولة الحديثة
    5 questions

    مفهوم الدولة الحديثة

    ToughFoxglove avatar
    ToughFoxglove
    Use Quizgecko on...
    Browser
    Open
    Browser
    Browser