Conceptul de Stat în 10 întrebări

Introducere în studiul BCAP

• Cursul abordează Bazele Constituţionale ale Administrației Publice
• Formatul de învățământ este ID
• Data este 2024

Activităţi Tutorat 1

• Noţiuni introductive privind Bazele constituţionale ale administraţiei publice
• Noţiuni generale despre drept
• Dreptul constituţional – ramură a dreptului public
• Conceptul de stat, elementele sale constitutive
• Forma de stat și structura de stat
• Forma de guvernământ
• Teoria generală a Constituției
• Noţiunea de Constituție
• Adoptarea și revizuirea Constituției
• Supremaţia Constituţiei
• Cetăţenia română și noţiuni generale
• Dobândirea şi pierderea cetăţeniei române
• Noţiunea de cetăţenie europeană

Activităţi Tutorat 2

• Parlamentul României, organizarea, funcţionarea (legislatura, sesiuni, şedinţe, funcţii)
• Acte Parlamentului, statutul deputaţilor şi senatorilor
• Mecanisme de interferenţă a structurilor de guvernare, modalităţi de acţiune a puterii executive asupra Parlamentului
• Preşedintele României, locul instituţiei prezidenţiale în echilibrarea puterilor în stat
• Alegerea preşedintelui şi durata mandatului prezidenţial
• Incompatibilităţile, imunităţile şi răspunderea
• Principalele atribuţii
• Actele Preşedintelui

Activităţi On-line 1

• Introducere în studiul BCAP
• Prezentare conţinut şi condiţii de evaluare
• Stat, Constituţie, analiză articole Constituţie
• Cetăţenie
• Fișă activitate TC 1

Activităţi On-line 2

• Procedura legislativă, elaborarea unei propuneri legislative
• Analiza unor întrebări şi interpelări, moțiuni simple şi de cenzură din cadrul activităţii parlamentare
• Elaborarea unor întrebări şi interpelări pe baza exemplelor analizate
• Fișă activitate TC 2

Examen

• 80% test grilă cu 40 de întrebări, o singură variantă corectă
• 20% prezenţă activă la seminar (AT și TC)
• Fișe exerciții suplimentare (1 pct/fişă)
• Test rapid în cadrul AT2 (1 pct/test)

Bibliografie

• Diverse cărți despre Administrație Publică, Instituții politice și drept constituțional, Constituţia României

Conceptul de drept

• Drept extra-juridic (valoare etică, conduită umană)
• Drept juridic (trecerea de la cuvânt la concept)
• Dreptul ca ansamblu de norme juridice edictate sau sancţionate de stat
• Modul de organizare şi funcţionare a puterilor statului
• Raporturile între diversele entităţi ale statului
• Norme obligatorii asigurate prin forţa de constrângere a statului
• Ideea de dreptate, echitate și corectitudine
• Stat și drept ca entităţi inseparabile
• Totality of rules delimiting a person's activities
• Norme juridice (constângere, sancţiune)
• Dreptul obiectiv (reguli de organizare socială garantate de puterea publică)
• Dreptul pozitiv (totalitatea normelor juridice în vigoare în societate)
• Dreptul subiectiv (facultate sau prerogativă umană protejată de lege)
• Dreptul natural (ordine superioară a relaţiilor umane, validă şi justă, emană din natură)
• Drept public vs. drept privat (Ulpian's definition of public and private law)
• Criterii distincte: natura interesului, scopul, subiectele raporturilor juridice
• Diferenţiere rigidă sau flexibilă?
• Dreptul public (organizare și funcționare autorități publice, raporturi cu cetățenii)
• Drept constitutional, administrativ, financiar, penal

Conceptul de instituţie politică

• Organisme cu statut, reguli şi acţiune pentru necesități colective (sociale)
• Model tipic de organizare care întruneşte aceste condiţii

Conceptul de instituţie politică (continuare)

• Puterea de constrângere exterioară a statului
• Limitarea ca întindere, revocability
• Modalitate de modificare prin voinţa naţiunii exprimată de parlament sau puterea executivă

Conceptul de instituţie politică (continuare)

• Colectiv de indivizi, acţiune permanentă pentru interese publice
• Caracter stabil, modul de constituire şi atribuţii determinate în acte cu valoare constituţională
• Autoritate legitim şi legal asupra unei colectivităţi umane

Conceptul de instituţie politică (continuare)

• Autoritate stabilă, exercitată legitim şi legal
• Caracteristică a colectivităţii umane supuse acesteia

Conceptul de instituție politică (continuare)

• In contextul general a unor instituții politice, partidele politice nu sunt considerate instituții politice (nu participă direct la exercitarea puterii politice)

Conceptul de formă de stat

• Concept politico-juridic care evidenţiază modul de constituire, exercitare a puterii și organizare a societăţii prin stat
• Analizată sub aspectele: formă de guvernământ, constituire de stat, regim politic

Conceptul formei de stat (continuare)

• 3 criterii pentru a determina forma unui stat: modul de organizare și exercitare a puterii în stat (stat unitar/federal) , caracterele și prerogativele conducătorilor de stat (monarhie/republică), metodele de guvernare (regim politic democratic/autoritar).

Structura de stat

• Modul de organizare al puterii raportat la teritoriul statului
• Două tipuri principale de structuri de stat: stat unitar, stat compus

Statul unitar

• Ansamblu de organisme constituționale, putere politică la nivel central şi local
• Difuzarea activității de guvernare de la centru, pe cale ierarhică
• Există o singură ordine juridică (constituție unică)
• Populația are o singură cetățenie

Statul unitar (continuare)

• Poate fi împărțit în unități administrativ-teritoriale
• Subdiviziunile nu constituie state în interiorul statului

Statul unitar (continuare)

• Structură concepută pe principiul centralizării (autorități publice centrale cu control asupra autorităților locale)

Statul unitar (continuare)

• Deconcentrarea: diminuarea puterii centrale prin acordarea unor autorităţi publice locale, ai căror titulari sunt numiți de puterea centrală, de dreptul de a lua decizii pe plan local. Funcțiile de prefect si de subprefect sunt funcții de demnitate publică
• Deconcentrarea – acordarea de autorități altor organisme

Statul unitar (continuare)

• Prefectul ca agent local al puterii guvernamentale centrale, execută ordinele primite de la guvern, ia decizii, dar nu anulează autoritatea puterii centrale. Sunt numiţi de guvern, plasaţi şi controlaţi ierarhic

Statul unitar (continuare)

• Autoritățile centrale controlează ierarhic agenții locali, pot aproba, suspenda, anula sau modifica actele emise

Statul unitar (continuare)

• Servicii publice deconcentrate (Direcţiile de Sănătate Publică, Inspectoratele şcolare, Agenţiile pentru protecţia mediului, Direcţiile generale de poliţie, Inspectoratele de muncă, Direcţiile de finanţe publice etc.)

Statul unitar (continuare)

• Descentralizare ca alternativă la centralizare excesivă: colectivități locale cu posibilitatea adoptării actelor fără consultare prealabilă cu centrul

Statul unitar (continuare)

• Descentralizare: îndepărtarea unor competențe administrative de la organele centrale și delegarea lor către organele locale

Statul unitar (continuare)

• Primari si consilii locale, independență față de puterea centrală, acționează autonom. Independența și autonomia sunt legate de faptul că organele sunt alese local

Statul unitar complex

• Formă imperfectă/atipică a stat unitar, diversitate locală administrativă/legislativă/juridică
• Practică constituțională: Uniune încorporată, regionalism

Statul unitar complex (continuare)

• Uniunea încorporată: unitate în puterea legislativă cu diversitate legislativă locală, un rezultat a unui lung proces istoric
• Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Statul unitar complex (continuare)

• Regionalism: situație geografică, politică, administrativă şi lingvistică cu rădăcini istorice în dezvoltarea unui stat unitar (optare pentru o structură cu atribuire de autonomie colectivităţilor locale)

Statul unitar complex (continuare)

• Regionalism devine politic când competenţele regiunilor depăşesc competenţele administrative locale
• Regionalismul ca o formă prestabilită de autoguvernare (Spania, Italia)

Statul compus

• Mai multe entităţi statale reunite într-un stat suprapus (uniuni de state, confederaţii, state federale)
• Relaţii juridice între aceste entităţi

Uniunile de state

• Asociații de state cu unire personală/reală
• Instituție comună a șefului de stat, păstrându-și parlamentul și guvernul (Moldova și Țara Românească 1859-1862)

Uniunile de state (continuare)

• În uniunea reală, același monarh, statele constituie organe comune care, în numele uniunii, exercită suveranitatea statală (diplomație, apărare, finanțe) (Moldova și Țara Românească, 1862-1864)

Confederaţiile de state

• Asociație permanentă teoretic de state cu obiective internaționale comune (relaţii internaționale, apărare)
• Exemple: Confederația Helvetică, Confederația SUA, Confederația Rhinului

Statul federal

• Asocie de state supuse unei puteri centrale unice; autonomie constituţională, administrativă şi jurisdicţională

Statul federal (continuare)

• Unitate pe plan internaţional, fără personalitate juridică internaţională. Diversitate constituţională și juridică pe plan intern
• Raporturi între federaţie și statele membre

Statul federal (continuare)

• Federalismul veritabil se bazează pe două principii complementare (principiul autonomiei, principiul participării)

Statul federal (continuare)

• Principiul autonomiei: partajare strictă a competențelor între statul federal și statele membre, colaborare între autorităţile centrale și cele locale
• Competenţe exclusive ale statului federal în constituţie

Statul federal (continuare)

• Principiul participării: participare egalitară a statelor federale la elaborarea deciziilor aplicabile pe întreg teritoriul federaţiei
• Statul federal are caracterul unui stat unitar (un singur teritoriu, cetăţenie)

Statul federal (continuare)

• Componentele federaţiei pot fi numite diferit: state, provincii, länder, cantoane

Statul federal (continuare)

• Alte exemple de entități federate: regiuni (Belgia), republici, ţinuturi, regiuni autonome, districte autonome (Federația Rusă).

Forma de guvernământ

• Concept politico-juridic care arată natura instituţiei de şef al statului (președinte, monarh, împărat, Directorat, Senatul etc.)
• Statele se împart în republici și monarhii

Forma de guvernământ (continuare)

• Monarhie: organul de şef al statului este un monarh (prin alegere pe viață sau prin succesiune ereditară)
• Monarhii pot fi absolute, limitate sau constituționale (dualiste), în funcţie de partajarea suveranităţii dintre rege şi parlament

Forma de guvernământ (continuare)

• Republică: organul de şef al statului este ales pe o perioadă determinată (pe viață, vot universal, parlament ales)
• Tipuri de republici: prezidenţială, parlamentară, semiprezidențială (România, Franța, Portugalia, Finlanda)

Teoria Constituţiei

• Din punct de vedere material, regimul constituţional exprimă ansamblul de reguli care reglementează organizarea şi conducerea unui stat într-o anumită etapă a dezvoltării sale
• Din punct de vedere formal, regimul constituţional exprimă exteriorizarea/obiectivarea unui ansamblu de reguli care reglementează organizarea şi conducerea unui stat intr-un document politico-juridic (constituţie)

Noţiunea de Constituţie

• Constituţia scrisă este un document politico-juridic cu diverse articole adoptate de popor/reprezentanţi, cu procedură specială.

Noţiunea de Constituţie (continuare)

• Condiţii de fond: caracter politic, raporturi de putere, caracter normativ (general obligatoriu)
• Condiţii de formă: adoptare prin procedură legislativă, forţă juridică superioară celorlate acte normative.

Definiţie Constituţie

• Act politico-juridic fundamental influenţat de filozofie socială
• Stabileste forma de stat, modul de organizare și funcționare a puterii de stat/relații, principii generale, drepturi/îndatoriri cetățenii. Adoptate si modificate prin proceduri speciale.

Noţiunea de Constituţie (formă)

• Constituția cutumiară (obiceiuri, tradiții)
• Constituţia scrisă (document politico-juridic)

Constituţia cutumiară

• Reprezintă obiceiuri, tradiții, practici nescrise
• Elemente material și psihologic

Constituţia cutumiară (continuare)

• Condiţii: repetitive, durată îndelungată, constanță, clare, consens destinatari

Constituţia scrisă

• Stabilitate și securitate instituții politice
• Conţinut clar, articole precise
• Supremaţia Constituţiei asigurată prin control constituţionalitate + contencios administrativ

Constituţia cutumiară/scrisă

• Cutuma contra legem (contrazice norma scrisă)
• Cutuma praeter legem (completează norma scrisă, supletivă/interpretativa)

Adoptarea și revizuirea Constituţiei

• Puterea constituantă originară (adopte/creează Constituţie)
• Puterea constituantă derivată (modifică Constituţie)

Adoptarea Constituţiei

• O formă de constituire statut a unui stat nou/schimbări structurale/fundamentale politice
• Modificarea regimului politic/reînnoire bazelor politice/sistem social-politic sau consolidare unitate națională

Adoptarea Constituţiei (moduri)

• Constituţia octroiată/concedată
• Constituţia-pact
• Statutul
• Constituţia-convenţie

Revizuirea Constituţiei

• Modificare Constituţie prin reformulare, abrogare, adăugare text nou
• Posibilități și proceduri de revizuire expres prevăzute în textul constituțional

Revizuirea Constituţiei (continuare)

• Constituția suplă (revizuire prin vot legi ordinare)
• Constituţia rigidă (revizuire complexă prin votare de majoritate calificată)
• Constituţia României, articolul 150, descrie inițiere revizuiri (președinte, guvern, deputați/senatori, cetățeni)

Revizuirea Constituţiei (continuare)

• Constitutia se revizuieste prin referendum în 30 de zile de la adoptare
• Dispoziții specifice ale Constituţiei nu pot fi modificate (naţional, independent, unitar, indivizibil, republican, integritate territorială, independența justiției, pluralism politic, limbă oficială)

Revizuirea Constituţiei (continuare)

• Nu se revizuieste Constitutia când este stare de asediu, stare de urgență, război
• Nu se poate dicta Constituția (nu se poate limita libertati si drepturi fundamentale ale cetatenilor)

Cetăţenia română

• Legătură juridică permanentă, politică și juridică între persoană fizică și stat
• 2 accepțiuni: Instituție juridică (totalitatea regulilor) Cond. Juridică (situația rezultată din relații statornicite)

Națiune/Naţionalitate/Cetăţenie

• Naţionalitatea: unitate de rasă, limbă, religie, conștiință istorică comună
• Naţiunea: totalitatea persoanelor cu aceste atribute

Naţionalitate = Cetăţenie

• Relația inițială dintre cele două noțiuni

Evoluţie istorică (cetăţenie)

• Cod civil 1864, principiul ius sangvinis
• Dobândire cetățenie: naștere, naturalizare, căsătorie, repatriere
• Pierdere cetățenie: primire funcția publică de la alt guvern străin fără autorizare, căsătorie cu cetăţean străin

Evoluţie istorică (cetăţenie) (continuare)

• Legi relevante: nr. 28/1924 (reglementare dobândire/pierdere), nr. 33/1939 (eliminare dublă cetățenie), nr. 125/1948 (dobândire/încetățenire)

Evoluţie istorică (cetăţenie) (continuare)

• Decretul nr. 33/1952
• Lege nr. 24/1971

Evoluţie istorică (cetăţenie) (continuare)

• Constituția României, art. 5
• Legea nr. 21/1991+ modificări ulterioare
• Convenţia europeană asupra cetăţeniei (Strasbourg 1997, Legea 396/2002)

Principiile cetăţeniei române

• Egalitate cetățeni români fără deosebire rasă, naționalitate etc
• Principiile ius sangvinis (dobândire automată a cetățeniei prin naștere)

Principiile cetăţeniei române (continuare)

• Stabilire modul dobândire/drepturi/îndatoriri cetățeni ca atribut ineren exclusiv suveran statului
• Posibilitate dobândire a 2 cetățenii române

Principiile cetăţeniei române (continuare)

• Căsătorie nu produce efecte asupra cetățeniei soților, schimbare cetățenie nu produce efect asupra celuilalt soț
• Cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere

Dobândirea cetățeniei române (modalități)

• Naștere
• Adopție
• Acordare la cerere

Dobândirea cetățeniei prin naștere

• Principiul ius sangvinis
• Copii născuți pe teritoriul României din părinți români sunt cetățeni români
• Copii născuți afară din România cu cel puțin un părinte cetățean român sunt cetățeni români

Dobândirea cetățeniei prin naștere (continuare)

• Prezumție relativă de cetățenie română (1864-prezent) – precizare minor găsit pe teritoriul României cetățean

Dobândirea cetățeniei prin adopție

• Cetățenia se dobândește prin adopție de către copiii cetățeni străin/fără cetățenie ai adoptatorilor cetățeni români
• În cazul majorilor ce sunt adoptați, consimțământul acestora este necesar

Dobândirea cetățeniei prin adopție (continuare)

• În cazul declarării nulităţii/anularii adopţiei, copilul pierde cetățenia română dacă domiciliază în străinătate sau părăsește țara

Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere

• Condiții: naștere/domiciliu pe teritoriul României (minim 8 ani), căsătorie cu cetățean român (minim 5 ani)

Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

• Loialitate față de statul român / nu întreprinde activități împotriva ordinii de drept sau securitații naționale

Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

• Atingerea vârstei de 18 ani
• Asigurări condiții legale pentru o viață decentă, în conformitate cu legislația privind regimul străinilor, care nu au fost condamnați în ţară sau în străinătate.

Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

• Cunoaștere limba română+ noțiuni culturale românești
• Cunoaștere Constituția României și imnul național

Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

• Conditii suplimentare: reducerea termenelor de mai sus la jumatate
• Persoane cu importanță internaţională / cetățenii UE / statut refugiat / investiții în Romania (peste 1 milion de euro)

Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

• Cetățeni străini care au contribuit deosebit la promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești (stabilire domiciliu în România sau menținerea acestuia în străinătate, în conformitate cu condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e))

Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

• Performanțe deosebite în domeniul sportului cu posibilitate menținerea domiciliului în străinătate

Dobândirea cetățeniei prin acordare la cerere (continuare)

• Solicitanti in loturi nationale, in conformitate cu reglementarile statutare internaționale

Redobândirea cetățeniei

• Posibilitate redobândire a cetățeniei române prin acordare pentru persoanele care o au pierdut în condiții neimputabile și pentru descendenți (până la gradul II inclusiv)
• Menținere cetățenie străină, stabilire domiciliu în România

Redobândirea cetățeniei (continuare)

• Persoane fost cetățenii români cu retragere cetățenie din motive neimputabile, sau descendenți pot solicita redobândirea, stabilit domiciliu în țară / în străinătate

Redobândirea cetățeniei (continuare)

• Condiţii de redobândire: conform legii (..), fără motive pentru care a fost pierdută înainte

Acordarea cetățeniei

• Aprobarea solicitărilor de acordare/redobândire a cetățeniei se face prin ordin președinte Autoritatea Națională pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie.

Acordarea cetățeniei (continuare)

• Derogare: acordarea cetățeniei române de către hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Tineretului și Sportului

Acordarea cetățeniei (continuare)

• Cetățenie dobândită la data depunerii jurământului de credință
• Jurământ depus în termen de 3 luni
• Se eliberează certificat de cetățenie română

Pierderea cetățeniei

• Retragerea cetățeniei române
• Aprobarea renunțării la cetățenia română
• Alte cazuri prevăzute de lege

Retragerea cetățeniei (continuare)

• Cetatean aflat în străinătate, fapte deosebite de grave ce vătămează interesele statului român / prezintă un pericol pentru prestigiul României.
• Înrolarea în armate stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau in stare război

Retragerea cetățeniei (continuare)

• Obținerea cetățeniei române prin mijloace frauduloase
• Legături cu grupări teroriste sau susținere grupări teroriste
• Savârșirea altor fapte care pun în pericol siguranța naţională

Aprobarea renunțării la cetățenia română

• Persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, nu este urmărită penal sau nu are penalități, nu este urmărit în stat, nu are debite către stat/persoane fizice/juridice din țară sau le achita și arată garanții
• Asigură că va primi o alta cetățenie.

În alte cazuri prevăzute de lege

• Copil minor, cetățean român, adoptat de cetățean străin, pierde cetățenia dacă, la cererea adoptatorilor sau după caz, adoptatorilor, dobândește cetățenia acestora, în condițiile legii străine
• Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, consimțământul

În alte cazuri prevăzute de lege (continuare)

• Copil găsit pe teritoriul României cu ambii părinți cetățeni străini, pierdere automată cetățenie
• Cetățenie pierdută dacă minorul are un părinte cetățean străin și al doilea părinte necunoscut

Dovezi cetățenie română

• Carte de identitate, buletin, pașaport, document certificat acordare cetățenie română

Dovezi cetățenie română (continuare)

• Misiunile diplomatice/oficiile consulare pot elibera dovezi cetățenie românilor aflată în străinătate

Cetățenie de onoare

• Se acordă de către Parlamentul României unor străini pentru servicii deosebite aduse țării; nu au dreptul de a alege sau fi aleși, au o funcție publică.

Cetățenie europeană

• Sistem atribuire cetățenie Uniunii Europene derivând automat din cetățenia unui stat membru

Cetățenie europeană (continuare)

• Cetățenia UE nu substituie, ci se suprapune cetățeniei naționale, drepturi cetățeni UE au caracter evolutiv

Cetățenie europeană (continuare)

• Drept la libera circulație / dreptul la sejur / stabilitate / muncă / studii în alte state membre
• Drept de vot/candida la alegeri Parlament European, locale în statul de rezidență

Cetățenie europeană (continuare)

• Drept de protecție consulară din partea autorităților diplomatice ale unui stat membru al EU, când țara de origine nu are propria reprezentanță

Cetățenie europeană (continuare)

• Dreptul de petiție în fața Parlamentului European
• Dreptul de a apela la Ombudsman pentru a examina cazurile de administrare defectuoasă

Cetățenie europeană (continuare)

• Tratatul de la Lisabona adaugă dreptul la nediscriminare pe bază de cetățenie/naţionalitate

Cetățenie europeană (continuare)

• Parlamentul European/Consiliul pot adopta norme interzicând discriminarea, pe baza mai multor criterii (sex, religie etc).