Complicații Postoperatorii în Medicină

Vizita zilnică la pacientul operat include verificarea istoricului, examenul fizic, echilibrul hidric, starea drenurilor și tuburilor, medicamentația și examinarea investigațiilor.

Durerea, respirația, alimentarea, tranzitul intestinal și micțiunea sunt aspectele principale investigate în istoricul pacientului operat.

Febra postoperatorie poate indica diverse complicații. În primele 2 zile, este posibilă febra ușoară datorată lezării tisulare, necrozei sau hematomului. Febra mare poate indica infecții specifice operației. După zilele 3-5, febra poate indica un proces septic sau bronhopneumonie. După zilele 5-7, febra poate semnala fistule sau tromboză a membrelor inferioare.

Durerea postoperatorie este un simptom frecvent, cauzat de diverse aspecte: durerea la nivelul plăgii, durerea toracică, durerea abdominală sau durerea la nivelul membrelor inferioare.

Durerea la nivelul plăgii este mai intensă la mobilizare și atinge maximul în primele 72 de ore. După 72 de ore, este posibilă infecția la nivelul plăgii. Se tratează cu doze mici de tranchilizante.

Durerea toracică postoperatorie poate fi de două tipuri: pleuritică, durere ascuțită agravată la inspirație, cauzată de infecții pleurale sau infarct pulmonar prin embolie; cardiacă, cauzată de ischemia miocardică.

Echilibrul hidric înseamnă compararea cantității de lichide primite cu cantitatea eliminată prin urină, sonda nasogastrică, drenuri și transpirație

Drenurile și tuburile se verifică pentru a asigura o poziție corectă a perfuziilor intravenoase, drenurilor și cateterului urinar.

Durerea resimțită în spatele sternului, de obicei cu caracter apăsător sau constrictiv, posibilă iradiere în braț.

Starea de confuzie caracterizată prin dezorientare, agitație și vorbire incoerentă.

Simptom frecvent postoperator, caracterizat prin dificultăți de respirație.

O complicație gravă ce afectează sistemul circulator, cu risc de formare de cheaguri de sânge în venele membrelor inferioare.

O complicație postoperatorie care provoacă dureri abdominale, greață și vărsături, nevoia de evacuare a intestinelor.

Simptom care poate indica o complicație postoperatorie de natură neurologică, caracterizat prin durere și amorțeală la nivelul membrului inferior.

O complicație postoperatorie care se manifestă prin secreții la nivelul zonei de incizie, ce pot indica prezența unei infecții.

O complicație ce se manifestă prin dureri abdominale intense, greață și vărsături, poate indica o infecție la nivelul abdomenului.

O scădere bruscă a stării generale a pacientului, manifestată prin pierderea conștienței sau a capacității de a răspunde la stimuli.

A nu se intra în panică. Este esențial să se mențină calmul și să se ofere asistență medicală calificată.

Evaluarea rapidă a pacientului și controlul situației pentru a stabili prioritățile de intervenție.

Lipsa de oxigen în sânge, care poate fi cauzată de aspirație de corpi străini, bronhopneumonie sau alte afecțiuni respiratorii.

O reducere severă a volumului de sânge circulant, care poate fi cauzată de hemoragie, deshidratare sau alte afecțiuni.

O condiție în care rinichii produc foarte puțină urină, sub 500 ml/zi.

O infecție a tractului urinar, care poate apare postoperator, mai ales la femei.

O complicație postoperatorie care poate apărea din cauza hipovolemiei, hipotensiunii sau insuficienței cardiace, caracterizată prin scăderea debitului renal.

O complicație postoperatorie care poate apare din cauza hipoperfuziei renale, medicamentației sau a altor factori, caracterizată prin afectarea funcției rinichilor.

O situație în care vezica urinară nu se poate goli pe cale naturală, cauzată de obstrucție sau de disfuncție vezicală.

O afecțiune care se caracterizează prin pierderea bruscă a conștienței, hemiplegie (semn Babinski) și semne de HIC (bradicardie, TA crescută, midriază, edem papilar). Această afecțiune se datorează unei hemoragii, trombozei sau emboliei cu producerea unei ischemii sau infarctizări cerebrale.

Un tromb se detașează de la nivelul circulației sistemice venoase, traversează cordul drept și se blochează în circulația arterială pulmonară.

Este o reacție inflamatorie a plăgii postoperatorii, cauzată de diverse factori predispozanti, cum ar fi malnutriția, diabetul zaharat, carcinomatoza, contaminarea plăgii cu materii fecale sau puroi, tehnica chirurgicală necorespunzătoare.

O complicație gravă care implică dezunirea marginilor plăgii, care poate fi parțială sau completă, cu extinderea intestinului prin plagă (eviscerație). Apare de obicei la 4-10 zile postoperator.

Se referă la hipercoagulabilitate, stază și leziune locală vasculară.

O colecție de puroi care apare sub diafragmă.

O colecție de puroi care se formează în ficat.

O colecție de puroi care se formează în pelvis.

Incontinența urinară postoperatorie este o situație în care pacientul nu poate controla eliminarea urinei. Aceasta poate fi cauzată de leziuni ale vezicii urinare sau uretrului, de o sondă urinară rămasă prea mult timp sau de alte probleme medicale.

Infecția tractului urinar postoperator este o infecție bacteriană a tractului urinar, care afectează de obicei vezica urinară și uretra. Semnele și simptomele includ: nevoia frecventă de a urina, senzația de arsură la urinare și durere în zona pelviană.

Fistula urinară postoperatorie este o conexiune anormală între tractul urinar și altă parte a corpului. Aceasta poate fi cauzată de o leziune a vezicii sau a uretrului în timpul intervenției chirurgicale. Un semn al fistulei urinare este descărcarea urinei din plagă.

Ileusul paralitic este o afecțiune în care intestinul nu se poate contracta normal, ceea ce duce la blocarea tranzitului intestinal. Aceasta se poate întâmpla după o operație pe stomac sau intestin, ca urmare a peritonitei sau a unor probleme biochimice.

Dilatația acută de stomac este o complicație rară în care stomacul se umple excesiv cu aer, ceea ce poate conduce la blocarea tranzitului intestinal. Aceasta se poate întâmpla în primele zile după o intervenție chirurgicală, ca urmare a ileusului.

Atelectazia pulmonară este o afecțiune în care o parte a plămânului se colapsă. Aceasta se întâmplă când un bronh este blocat de secreții sau mucus, ceea ce împiedică fluxul de aer. Atelectazia poate apărea în primele 48 ore după o operație.

Bronhopneumonia este o infecție a plămânilor care afectează bronhiile mici și alveolele. Aceasta se poate dezvolta după o operație, în special la pacienții care au dificultăți de respirație sau de eliminare a secrețiilor.

Aspirația de conținut gastric este o complicație gravă care se poate întâmpla imediat după o intervenție chirurgicală, când pacientul varsă și aspiră conținutul gastric în plămâni. Aceasta poate provoca bronhospasm, edem pulmonar și insuficiență respiratorie.

Pneumotoraxul este o afecțiune în care aerul intră în spațiul dintre plămân și peretele toracic, ceea ce poate provoca colapsul plămânului. Aceasta se poate întâmpla spontan, ca urmare a unei ventilații cu presiune pozitivă sau din cauza unei leziuni.

Hemoragia este o complicație care se poate întâmpla după o intervenție chirurgicală, când există o sângerare din plagă. Hemoragia poate fi primară (în timpul intervenției chirurgicale), reactivă (în primele 24 ore) sau secundară (la 7-14 zile după operație).

Infarctul miocardic este o afecțiune în care o parte a mușchiului cardiac este lezionată din cauza lipsei de sânge. Aceasta se poate întâmpla după operație, în special la pacienții cu antecedente de angină sau infarct.

Insuficiența ventriculară stângă este o afecțiune în care ventriculul stâng al inimii nu poate pompa suficient sânge în organism. Aceasta se poate întâmpla după o operație, în special la pacienții cu probleme cardiace.