Camerele Parlamentului: Întrebări Cheie

<p>Devine deputat neafiliat dacă nu se afiliază unui alt grup (C)</p> Signup and view all the answers

<p>În regulamentele celor două Camere (A)</p> Signup and view all the answers

<p>Judecătorii Curţii Constituţionale (B)</p> Signup and view all the answers

<p>Interzicerea oricărui tip de vot care ar modifica ponderea votului consacrată de Constituție. (A)</p> Signup and view all the answers

<p>Prin scrutin de listă, conform principiului reprezentării proporționale. (C)</p> Signup and view all the answers

<p>În stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. (D)</p> Signup and view all the answers

<p>În cel mult trei luni. (C)</p> Signup and view all the answers

<p>În cel mult 20 de zile. (C)</p> Signup and view all the answers

<p>Revizuirea Constituției și adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice. (B)</p> Signup and view all the answers

<p>Își continuă procedura în noul parlament. (D)</p> Signup and view all the answers

<p>Dacă nu se află în sesiune, în cinci zile de la depunere (B)</p> Signup and view all the answers

<p>Funcția juridică de aplicare a legii (B)</p> Signup and view all the answers

<p>Deputatii, senatorii și un număr de cetățeni cu drept de vot (B)</p> Signup and view all the answers

<p>Medierea (C)</p> Signup and view all the answers

<p>Să provină din cel puțin un sfert din județele țării (C)</p> Signup and view all the answers

<p>Legile ordonatorii (D)</p> Signup and view all the answers

<p>Să colaboreze cu Parlamentul în exercitarea funcției legislative (A)</p> Signup and view all the answers

<p>Adoptarea legilor și reglementarea domeniilor de activitate (D)</p> Signup and view all the answers

<p>Președintele Italiei poate numi senatori pe viață. (A)</p> Signup and view all the answers

<p>Șeful statului are dreptul de a convoca parlamentul. (B)</p> Signup and view all the answers

<p>Este o prerogativă a puterii executive. (C)</p> Signup and view all the answers

<p>Sancționarea legilor. (B)</p> Signup and view all the answers

<p>Transferul prerogativelor de la Parlament către Guvern. (B)</p> Signup and view all the answers

<p>În situații extraordinare, cu motivație. (C)</p> Signup and view all the answers

<p>Intră în vigoare doar după publicarea în Monitorul Oficial. (D)</p> Signup and view all the answers

<p>Guvernul (A), Toți cetățenii cu drept de vot (B), Cetățenii (D)</p> Signup and view all the answers

<p>Promulgarea legilor și dreptul de veto. (A)</p> Signup and view all the answers

<p>Refuzul se poate exercita o singură dată (D)</p> Signup and view all the answers

<p>Atribuțiile sunt conditionate de intervenția Guvernului sau Parlamentului (C)</p> Signup and view all the answers

<p>Președintele are un rol semnificativ în guvernare (B)</p> Signup and view all the answers

<p>Principiul separației puterilor (D)</p> Signup and view all the answers

<p>A fost abandonat (B)</p> Signup and view all the answers

<p>Statul se organizează potrivit principiului separației puterilor (B)</p> Signup and view all the answers

<p>Colaborarea între instituțiile guvernante. (A)</p> Signup and view all the answers

<p>Răspundere penală (A)</p> Signup and view all the answers

<p>Înalta Curte de Casație și Justiție (A)</p> Signup and view all the answers

<p>Colaborarea cu o putere inamică (C)</p> Signup and view all the answers

<p>Funcția de conducere a Guvernului (C)</p> Signup and view all the answers

<p>Prin vot universal, direct și secret (C)</p> Signup and view all the answers

<p>Două mandate, succesive sau nu (C)</p> Signup and view all the answers

<p>Transmiterea de informații inamicului (B)</p> Signup and view all the answers

<p>Încercarea de a modifica Constituția fără procedura legală (D)</p> Signup and view all the answers

Judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică nu pot face parte din partide politice.

Alegerea Camerelor Parlamentului depinde de îndeplinirea unor condiții de eligibilitate și evitarea incompatibilităților.

Condițiile de eligibilitate trebuie îndeplinite până în ziua alegerilor, în timp ce incompatibilitățile pot fi rezolvate după alegeri, prin optarea pentru calitatea de parlamentar sau pentru funcția incompatibilă.

Fiecare cetățean are un vot egal, fără vot multiplu sau alte tipuri de vot care ar putea genera pondere diferită. Se votează secret.

Deputații și senatorii se aleg prin scrutin de listă, pe baza principiului reprezentării proporționale.

Mandatul Camerei Deputaților și Senatului este de 4 ani, prelungit în caz de mobilizare, război, asediu sau urgență.

Alegerile pentru Parlament se organizează în maxim 3 luni de la expirarea mandatului sau dizolvarea Parlamentului, cu întrunirea Parlamentului nou ales în cel mult 20 de zile.

Durata mandatului celor două Camere este identică, iar proiectele de legi sau propunerile legislative inițiate în mandatul precedent continuă în noul Parlament.

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor/Senatului este condus de Preşedintele Camerei. Acesta stabileşte ordinea de zi a şedinţelor şi programul de lucru al Camerei, dar nu are drept de vot.

Grupurile parlamentare sunt structuri organizatorice din Camera Deputaţilor/Senatului, care reflectă configuraţia politică a fiecărei Camere. Deputaţii şi senatorii se pot alătura grupurilor parlamentare, conform regulamentului fiecărei Camere.

Un grup parlamentar se formează din minim 10 deputaţi sau 7 senatori cu aceleaşi opinii politice. Aceştia pot fi de la acelaşi partid, formaţiune politică, alianţă politică sau electorală, sau chiar independenţi.

Deputaţii care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin neafiliaţi, dacă nu se alătură altui grup parlamentar. Deputaţii neafiliaţi nu pot forma propriul grup.

Grupurile parlamentare au prerogative specifice, detaliate în regulamentele celor două Camere.

Când parlamentul nu este în sesiune, el trebuie să se reunească în mod obligatoriu.

Ordonanța de urgență intră în vigoare doar după ce a fost depusă pentru dezbatere în procedura de urgență în Camera competentă și după publicarea în Monitorul Oficial.

Convocarea de drept și convocarea obligatorie a Parlamentului nu necesită un act de voință specific, nici proceduri speciale, precum stabilirea ordinii de zi sau data sesiunii.

Parlamentul are funcții legislative, de informare, de control, și de desemnare a autorităților publice prin învestire, alegere sau numire.

Funcția legislativă se referă la dreptul Parlamentului de a adopta legi.

Constituția specifică domeniile de reglementare pentru legile constituționale, legile organice, și legile ordinare.

Parlamentul colaborează cu Guvernul, cetățenii cu drept de vot și Președintele României pentru a exercita funcția sa legislativă.

Inițiativa legislativă poate veni de la Guvern, deputați și senatori, sau un număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.

Președintele României nu poate iniția legi, această responsabilitate aparținând doar Guvernului, parlamentarilor sau cetățenilor conform Constituției.

Președintele poate refuza să promulge o lege, dar poate face asta doar o singură dată și doar după ce a primit legea.

Atribuțiile Președintelui în politică externă și situații de urgență sunt limitate și necesită fie acordul Guvernului, fie cel al Parlamentului.

Decrete Președintelui, care reprezintă actele sale juridice, trebuie contrasemnate de Prim-Ministru pentru cele mai importante decizii, conform Constituției.

Sistemul de guvernare din România este caracterizat ca fiind semi-prezidențial accentuat, unde Președintele are un rol semnificativ.

Principiul separației puterilor a fost introdus încă din 1831 și 1832 și a fost menținut în successivele constituții ale României.

Constituția din 1948 a înlocuit principiul separației puterilor cu principiul unicităţii puterii, dar Constituția din 1991 a readus principiul separației puterilor, deși nu expres.

Revizuirea Constituției din 2003 a stabilit explicit principiul separației puterilor, menționând echilibrul intre cele trei puteri ale statului.

Legea nr. 115/1999 prevede că membrii Guvernului pot fi trași la răspundere nu doar politic, ci și civil, administrativ, disciplinar sau penal, în funcție de situație.

Guvernul este responsabil politic în fața Parlamentului, reprezentând o modalitate prin care puterea legislativă controlează puterea executivă.

Președintele poate fi suspendat din funcție pentru acte grave care încalcă Constituția sau poate fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare. Procesul se desfășoară la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Faptele de trădare, în conformitate cu Noul Cod Penal, se pedepsesc cu detențiune pe viață sau închisoare cu termeni mari. Aceste infracțiuni pot fi comise de Președintele României sau de un membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Puterea executivă este împărțită între șeful statului (Președintele) și Guvern, fiecare având atribuții separate.

Președintele este ales direct de popor, ceea ce îi conferă o legitimitate puternică.

Președintele are rolul de a reprezenta România, de a garanta independența și integritatea țării, de a asigura respectarea Constituției și buna funcționare a sistemului public și de a media între diverși actori.

Președintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber, cu un mandat care nu poate depăși două mandate succesive.

Aceasta este o modalitate prin care puterea executivă influențează legislativul. Membrii parlamentului sunt desemnați de puterea executivă, deși nu sunt aleși de către popor. Un exemplu este numirea senatorilor pe viață. Asta înseamnă că acești senatori nu sunt responsabili în fața poporului, ci în fața puterii executive care i-a desemnat.

Puterea executivă poate să convoace parlamentul în sesiuni extraordinare. Ce înseamnă asta? Parlamentul se adună mai devreme, nu așteaptă data stabilită. Acest lucru permite guvernului să prezinte rapid diverse proiecte de lege sau să discute probleme urgente. De asemenea, guvernul poate stabili ordinea de zi a parlamentului, adică ce se va discuta în ședințe.

Puterea executivă poate să inițieze legi, ceea ce înseamnă că poate propune proiecte de lege pentru parlament. Acestia pot participa la dezbaterile parlamentare, exprimând opiniile guvernului. De asemenea, șeful statului poate adresa mesaje națiunii prin parlament, anunțând planurile guvernului.

Puterea executivă are dreptul să sancționeze sau să promulge legile. În monarhii, regele aprobă legile. În republici, se folosește procedura de promulgare. De asemenea, puterea executivă are dreptul de veto, adică poate să oprească aprobarea unei legi.

Delegarea este un transfer de putere de la parlament la guvern, prin care guvernul poate adopta norme legale. În România, parlamentul poate da guvernului dreptul să emită ordonanțe în anumite domenii. Această delegație lege se numeste abilitare,

Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în situații neprevăzute care impun o reacție rapidă. Ordonanța de urgență este valabilă doar după ce este prezentată în parlament și publicată în Monitorul Oficial.