Biologia umană și sănătatea pozitivă

Sociologie Medicală

• Sociologia medicală este o ramură a sociologiei.
• Aceasta studiază relaţia dintre boală, sănătate şi societate.
• Boala şi sănătatea sunt văzute prin prisma aspectelor medico-sociale.
• Termenul are o origine hibridă (latină şi greacă).
• "Socio" = social (latină)
• "Logos" = ştiinţă, studiu (greacă)

Etimologie

• Studiul ştiinţific al vieţii sociale a oamenilor.
• Orientări teoretice, doctrinare determinate de complexitatea societăţii.
• Obiectul de studiu este complexitatea socială a societăţii.

De ce studiem sociologia la medicină?

• Morbiditate, mortalitate şi alte probleme de sănătate sunt legate de factori sociali şi de comportament.
• Schimbări demografice şi culturale, populaţii ce îmbătrânesc şi devin mai diverse cultural.
• Activitatea şi interacţiunile umane, mediul de muncă, stresul, relaţiile de putere şi viaţa pacienţilor.
• Strategii de adaptare.
• Oferă informaţii esenţiale despre contextul sănătate şi boală.
• Oferă instrumente relevante pentru cercetarea şi explorarea lumii din jurul nostru.
• Ne înarmează cu criticism, pentru a pune la îndoială ceea ce se consideră evident.

Subiecte care conectează sociologia de sănătate

• Sprijinul familiei şi prietenilor, instituţii, comunităţi.
• Stresul psiho-social.
• Intervenţii comportamentale pentru a modifica cursul bolii.
• Comportamentul de sănătate al pacientului.
• Credinţe personale ale medicului.
• Probleme sociale şi culturale (interacţiunea cu mediul) la pacienţii ce provin din medii diferite (culturale, sociale, structurale şi economice).

Scurt istoric

• August Comte (1838), inventatorul termenului de sociologie.
• A folosit termenul pentru prima dată în a 47-a lecţie din volumul IV.
• La început, "fizică socială", ulterior "sociologie".

Iniţiatorii sociologiei ca ştiinţă - Emile Durkheim

• (1858 – 1917), născut la Epinal.
• Studiile la Paris, profesor la Bordeaux şi Sorbona.
• "Les regles de la methode sociologique" (1894).
• "Le suicide" (1897).
• Sociologia ca ştiinţă care studiază faptele sociale cu rigurozitate metodologică.

Faptele Sociale (Durkheim)

• Faptele sociale se delimitează de cele biologice şi psihice, impunându-se indivizilor cu o forţă de constrângere.
• Pot fi normale (caracteristice majorităţii indivizilor) sau patologice/anomi (restrâns la un număr mic de indivizi).
• Faptele sociale prezintă condiţionare spaţio-temporală.

Max Weber (1864 – 1920)

• Studii de drept, economie, istorie, filosofie, profesor la Freiburg, Heidelberg şi Munchen.
• Abordări teoretice despre natura dominaţiei, caracteristicile raţionalităţii şi relaţia dintre idei şi interesele materiale.
• Sociologia ca ştiinţă ce înţelege prin interpretare activitatea socială şi explică cauzal desfăşurarea şi efectele acesteia.
• Ştiinţă comprehensivă şi explicativă a faptelor sociale.
• Obiectivul este de a înţelege şi explica faptele sociale prin interpretare.

Talcott Parsons (1902 – 1979)

• Profesor la Universitatea Harvard.
• Reprezentant al structuralismului funcţionalist.
• Sistemul social constă dintr-o pluritate de actori individuali implicaţi în interacţiuni şi motivaţi de satisfacţii optime.
• Introduce conceptele de rol şi status social (poziţia în sistemul social).
• Sistemul social are 4 funcţii (integrare, adaptare, atingere a scopului, menţinerea structurii sociale).

Sociologie medicală - Definiţie

• Ştiinţă integratoare.
• Studiază sănătatea publică ca sistem guvernat de legi speciale.
• Analizează influenţa factorilor sociali asupra sănătăţii publice.

Obiectul Sociologiei Medicale

• Dificil de definit, prin comparaţie cu alte discipline medicale.
• Sănătatea publică ca fenomen sistemic complex, studiind influenţa factorilor sociali şi biologici asupra acesteia.

Sociologia Medicală - Subramură importantă a sociologiei

• Apare datorită pluridimensionalităţii fenomenului "sănătate" şi a dorinţei de a realiza o ştiinţă a bunăstării şi libertăţii umane.
• Durkheim distinge două tipuri de solidaritate (mecanică şi organică).

Obiectivele Sociologiei Medicale - Clasificare

• Obiectiv Medical: Informează asupra proceselor sociale ce influenţează echilibrul fizic/mental, studiul epidemiologiei sociale şi a comportamentului sanitar.
• Obiectiv Economic: Studiază costurile, consumul de medicamente, preferinţe şi influenţa comportamentelor sociale asupra producerii şi consumului de servicii medicale.
• Obiectiv Sociologic: Studiază relaţia dintre sănătate, boală şi societate, comportamentul individual/al grupurilor sociale.

Factorii medicali şi sociali ai dezvoltării sociologiei medicale

• Evoluţia practicii medicale, a instituţiilor de îngrijire a sănătăţii.
• Creșterea prețului sănătății, sisteme de asigurare.
• Organizarea studiilor de medicină şi schimbări demografice.
• Implicare guvernamentală sporită în domeniul sănătăţii, surse de finanţare pentru cercetarea sociologică a sistemelor sanitare.

Problematica Sociologiei Medicale

• Concepte sociologice de sănătate/boală.
• Schimbări sociale şi dinamica tipurilor de morbiditate.
• Cauze sociale ale îmbolnăvirilor, comportamentul bolnavului în spital şi în societate.
• Comunicarea în practica medicală, inegalitate acces la servicii sanitare.
• Etnicitate, sănătate, asistenţă medicală, familie, boală şi control social, devianţă, etichetare, stigmat social.

Structura Sociologiei Medicale (V. Borisov, 1998)

• Sociologia medicală fundamentală (teorie de bază şi metodologie).
• Discipline borderline (sociologie medicală, istoria medicinei, etică, demografie, geografie medicală, etc).
• Discipline profil (sănătate publică, epidemiologie, etc).
• Ştiinţe aplicate (economie a sănătăţii, gestionarea sănătăţii, legislaţia sanitară).

Metodele Sociologiei Medicale

• Istorice, sociologice, statistice, epidemiologice, economice, modele matematice, experimentale

Sociologia Medicală – Diferențele în sănătate

• Motive biologice (sex, rasă, vârstă), sociale şi culturale (stil de viaţă, alimentaţie), economice (acces la îngrijire medicală).
• Diferenţe gen, vârstă, rasă, sociale (fumat, dietă, alcool), economice.
• Teoreticieni Weber şi Marx.

Sociologia medicală şi/sau sănătatea publică

• Confruntarea dintre cele două nu este contradictorie, ci are o interdependenţă.
• Sănătate publică ca divizie a medicinii sociale, testarea abordărilor diferite ale problemelor de sănătate şi maximizarea sănătăţii populaţiei.

Sfere de interacţiune în medicina socială

• Ştiinţele naturale (anatomie, chimie, microbiologie, etc) + ştiinţele sociale (biostatistică, antropologie, etc) + ştiinţele clinice (boli interne, chirurgie, etc).
• Interdependenţa dintre toate aceste ramuri.

Viața Socială

• Concordanţele ce privesc anumite interese, incertitudini şi gestionarea conflictelor pentru structuri sociale stabile.
• Două niveluri de analiză (micro şi macro).

Aspecte majore ale sănătăţii umane studiate de sociologia medicală

• Influenţa factorilor sociali asupra sănătăţii.
• Influenţa sănătății asupra factorilor sociali.
• Obiectul social al activităţii de asistenţă medicală (individ ca categorie socială, de grup şi a societăţii).

Boala şi sănătatea – aspecte medico-sociale

• Conform OMS (1946), sănătatea este starea de completă bunăstare fizică, mentală şi socială, nu doar absenţa bolii.
• Conceptul de sănătate este operaţionalizat prin indici socio-culturali.

Din punct de vedere biologic, psihic şi social

• Boala este definită prin relaţie cu fiinţa umana ca entitate biologică, psihică şi socială.
• Sănătatea presupune absenţa bolii, constituţie genetică bună, echilibru organism-mediu.

Factorii care influenţează starea de sănătate

• Biologia umană (ereditate, dezvoltare, îmbătrânire, tulburări cronice).
• Mediul (apă potabilă, medicamente, poluare, boli transmisibile).
• Stilul de viaţă (alimentaţie, activitate fizică, tabagism, alcoolism).
• Organizarea asistenţei medicale (cantitate şi calitate resurse, relaţii interpersonale).

Din punct de vedere social

• Sănătatea este capacitatea individului de a-şi îndeplini rolurile sociale cât mai eficient.

Sănătatea pozitivă

• Două componente (bunăstare fizică, psihică şi socială) + fitness, forţă fizică, vigoare, supleţe, abilităţi fizice.
• Definire conform lui Downie (1992).

Conceptul de boală

• Multe dimensiuni (biologică, plurifactorială).
• Boală ca stare finală, rezultat din interacţiuni complexe (ecologice, comportamentale, predispozii genetice).

Boala şi percepţia acesteia

• Boală ca sumă de simptome, proces afectare psihică.
• Legitimată prin diagnostic, conduce la comportament structurat.
• Anognozie (negarea subiectivă) şi hiperognozie (supraevaluarea subiectivă).

Dimensiuni particulare ale bolii

• Illness (realitate subiectivă, percepţie bolnavului).
• Disease (anomalie fiziologică).
• Sickness (modul în care boala este modelată social).

Probleme şi politici sociale

• Menţinerea veniturilor (identificată uneori cu securitatea socială).
• Îngrijirea sănătăţii.
• Locuinţa.
• Educaţia.

Statul bunăstării (A. Briggs, 1961)

• Intervenţie deliberată în jocul forţelor pieţei pentru garantarea unui venit minim, limitarea insecurităţii şi garantarea standardelor în servicii sociale.

Rolul statului în realizarea protecţiei sociale

• Mobilizarea şi distribuirea resurselor pentru bunăstare.
• Organizarea şi asigurarea unor standarde minime (sănătate, educaţie, locuinţă), protejarea împotriva riscurilor sociale.
• Reglementare, administrare şi furnizare de servicii sociale.

Alocaţii

• Transferuri de bunuri/servicii direct către beneficiari sau prin intermediari.

Alte prestaţii sociale acordate în sistemul asigurărilor sociale

• Condiţii pentru indemnizaţii (ex: stagiu de cotizare, timp cotizat).

Indemnizaţia de maternitate

• Durată, condiţii de eligibilitate (ex: femei cu handicap, naştere prematur).

Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav

• Durată concediu (max 7 ani, 18 ani handicap).
• Cine beneficiază.
• Cuantum.

Din 1 ian. 2007 privind alocatii

• Alocaţie de stat pentru copii, indemnizaţie cumulabilă.
• Cine beneficiază (părinţi naturali/adoptivi, tutorele).

Cât timp se cuvin?

• Durata concediului/indemnizaţiilor se prelungeşte când se suprapun circumstanţe care generează drepturi.

Relaţia medic-pacient: aspecte psiho-sociale

• Relaţie complexă afectată de cultură, psihologie şi societate.
• Instituţionalizată, cu ritualuri care determină statusul şi rolul social al fiecăruia.

Statusul social

• Poziţie ocupată de o persoană în societate, cu relaţii orizontale/verticale (egalitare, ierarhice).
• Definire prin ansamblu de relaţii de egalitate/superioritate, prestigiu social.
• Elemente de determinare a statusului: colecţie de drepturi/datorii conform locului din societate, status atribuit/achiziţionat.

Statusuri sociale

• Vârsta, profesional şi cultural evoluează separat.
• Actual şi latent.
• Biologic, familial, extrafamilial.
• Statusurile combinate formează setul statusurilor unei persoane.

Statusul profesional

• Important în societăţile moderne, divizându-se în formale (oficiale) şi informale (bazate pe caracteristici personale).
• Grade de autoritate, simboluri (titluri profesionale, beneficii).
• Influenţa statusului informal (experienţă, competenţe).

Rolul social

• Model de comportare asociat unui status (drepturi şi datorii).
• Învăţarea rolurilor este parte a personalităţii şi asigură funcţionalitatea colectivităţii.
• Adaptabilitate, flexibil în raport cu statusul social.

Rolul social: status şi comportamente

• Status poate rămâne neschimbat, rolul poate modifica pe măsura schimbării sociale.
• Rolurile şi aşteptările sociale.
• Tensiunea rolului apare când discrepanţii existănte dintre trăsături de personalitate şi rolul atribuit.

Probleme raporturi medic-pacient

• Personalitatea nu este redusă la roluri (este o sinteză de roluri, caracteristici şi valoare de opţiune)
• Rol social stereotipizat / mască.
• Personalitate în compromisuri manipulatorii, refugiindu-se în roluri protectoare.

Roluri şi statuturi: funcţii

• Roluri sociale pentru reglarea raporturilor sociale.
• Seturi de roluri congruente / incongruente şi tensiuni în roluri (discrepanţe între trăsături de personalitate şi aşteptări rolului, schimbare rapidă a tipului de activitate, suprasolicitare/subsolicitare).

Rolul social al medicului

• 5 trăsături principale (competenţă tehnică, universalism, competenţă socială, atribute non-medicale, caracterizare generalităţii).

Rolul social al bolnavului

• 5 trăsături caracteristice (situaţie marginală, instabilitate emoţională, pericol perceptiv, restrângere orizont, egocentrism, anxietate).

Tipuri de rol social al bolii

• Natura, gravitate, boală cronică, tip tratament, tip pacient (timizi/suprasănătoşi).
• 3 situaţii: activitate/pasivitate, conducere/cooperare, reciprocitate.

Strategii de control în relaţia medic-pacient

• Persuasiune, negociere, incertitudine funcţională, comportamente non-verbale.

Consultaţii medic-pacient

• Centrate pe medic / pacient (diferenţe în abordare şi timp alocat).

Pentru optimizarea relaţiilor medic-pacient

• Reguli pentru cetăţeni (dezvoltarea simţului responsabilităţii, medicina preventivă).
• Reguli pentru personalul medical (tratare individuală, integrarea statuatei în clinic, discuţie avantaje/limitări medicină, preocupare de perfecţionare, respect, colaborare).

Sănătatea – stil de viaţă adecvat

• 2 concepte: stilul de viaţă (subiectiv) şi modul de viaţă (obiectiv).

Stilul de viaţă (1)

• Aspectul subiectiv, opţiuni personale, direcţie, credinţe şi valori despre viaţă.
• Decizii, acţiuni şi condiţii care influenţează sănătatea.

Stilul de viaţă (2)

• Pratici şi deprinderi comportamentale, influentate de antecedente, cultură şi resurse.
• Modificarea stilului de viaţă impune modificarea practicilor şi condiţiilor de viaţă.

Stil de viaţă favorabil - 7 principii

• Reguli comportamentale pentru sănătate.

Stilul de viaţă – pozitiv/negativ

• Pozitiv (conform standardelor), negativ (afectează cu factori de risc, socio-economic, şi cultural-educativ).

Efectele stilului de viaţă asupra sănătăţii

• Efecte directe (ex: fumat şi alcool).
• Efecte mediate (ex: agravarea altor boli).

Persoane cu statut socio-economic scăzut

• Mortalitate & morbiditate (prematură, infantilă, boli cronice).
• Factori fiziologici/antropometrici (hipertensiune, obezitate, limitări funcţionale).

Migrarea personalului medical

• Diferenţe în venituri, condiţii de muncă, dificultăţi profesionale.
• Creșterea migrației, din zone sărace spre ţări bogate (brain drain).
• Bariere (limbă, admitere limitată).

Exemplul German (2003)

• Statistică despre personalul medical din Germania (medici & asistente, origine străină).

Proiect de directivă privind serviciile - Efecte

• Pierderea controlului de către ţara de destinaţie, calitatea îngrijirii, dumping social, condiţii muncă şi salarii.

Concluzii privind Uniunea Europeană - politică sănătate

• Liberă circulaţie, sistem recunoaştere reciprocă, migraţie transnaţională, interese divergente ale angajaţilor, reguli, cooperare.

Prevederi legale recunoaştere certificate

• Directive sectoriale/generale, cerinţe educaţionale, prevederi admitere, durata formării profesionale, domeniul de aplicare, standarde minime.

Directive medicilor

• Recunoaştere automată, cetăţenie stat membru, diplomă/formare într-una din specializări.

Concediu paternal

• 2 săptămâni.
• Ajutor deces - independent de stagiu de cotizare.

Concedii şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă

• Indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă, concediu / indemnizaţie pentru carantină, tratament balnear.

Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav

• Se suportă integral de la FNUASS, 7 ani/18ani handicap.
• Opţional unul din părinţi, stagiu de cotizare.
• Durata maxim 45 zile/an, excepţii 90 zile, cuantum 85% din baza de calcul.

Acest chestionar examinează conceptele fundamentale ale biologiei umane și sănătății pozitive. Vei explora factori care influențează starea de sănătate precum predispozițiile genetice și definițiile diverselor concepte. Află cât de bine înțelegi aceste noțiuni importante și impactul lor asupra sănătății individuale.