Biologia umană și sănătatea pozitivă

Podcast

Play an AI-generated podcast conversation about this lesson

Questions and Answers

Care dintre următorii factori nu este considerat un element al biologiei umane, conform textului?

Procesele de maturizare

Moștenirea genetică

Salubrizarea (correct)

Îmbătrânirea

Ce reprezintă conceptul de "fitness" în cadrul sănătății pozitive?

O stare de adaptare optimă la mediul de viață

O stare de echilibru a organismului

O stare de bine generală

Forma fizică optimă, incluzând forța, rezistența, suplețea și abilitățile fizice (correct)

Care dintre următoarele definiții reflectă conceptul de boală din perspectivă biologică?

O reacție psihică la modificări structurale sau funcționale

O stare a organismului în care funcțiile sunt afectate de factori interni sau externi (correct)

O stare legitimată prin diagnostic, care conduce la un comportament structurat

O stare finală, rezultat al unei combinații de factori ecologici și comportamentali

Ce rol joacă predispozițiile genetice în dezvoltarea bolii, conform textului?

Predispozițiile genetice pot crește riscul de boală în combinație cu alți factori Signup and view all the answers

Ce înseamnă sănătatea, din punct de vedere social, conform textului?

Capacitatea optimă de a îndeplini rolurile sociale Signup and view all the answers

Care dintre aceștia este un factor care influențează starea de sănătate, conform textului?

Cantitatea si calitatea resurselor medicale Signup and view all the answers

Ce presupune conceptul de "sănătate pozitivă", definit în text?

Sănătate fizică, psihică și socială Signup and view all the answers

Care dintre următoarele opțiuni NU este un factor care poate influența starea de sănătate, conform textului?

Educația Signup and view all the answers

Care nu este un factor care a influențat evoluția sociologiei medicale?

Introducerea sistemelor de educație Signup and view all the answers

Ce disciplină nu face parte din sociologia medicală fundamentală?

Managementul sănătății Signup and view all the answers

Care dintre următoarele metode nu este folosită în sociologia medicală?

Studii de piață Signup and view all the answers

Ce aspect nu reprezintă o problemă studiată de sociologia medicală?

Strategiile de marketing în sănătate Signup and view all the answers

Care dintre aceste motive nu este clasificat ca diferențe în sănătate?

Tehnologice Signup and view all the answers

Care afirmație despre domeniile sociologiei medicale este incorectă?

Demografia medicală este o știință aplicată Signup and view all the answers

Ce concept nu este asociat cu sociologia medicală?

Politica externă a sănătății Signup and view all the answers

În ce context nu se discută despre diferențele în sănătate?

Accesul la tehnologia informației Signup and view all the answers

Care este definiția sănătății conform OMS din 1946?

Starea de bunăstare fizică, mentală și socială completă. Signup and view all the answers

Ce aspecte sunt evaluative în ceea ce privește boala și sănătatea?

Influentele culturale și dezvoltarea cunoașterii biomedicale. Signup and view all the answers

Ce dimensiuni trebuie luate în considerare pentru a defini sănătatea?

Dimensiunile biologică, psihică și socială. Signup and view all the answers

Care dintre următoarele enunțuri este corect referitor la definirea bolii?

Medicina modernă utilizează standarde riguroase pentru a defini boala. Signup and view all the answers

Care este o consecință a divergențelor de opinie în actul medical?

Complicarea procesului diagnostic și terapeutic. Signup and view all the answers

Ce reprezintă considerarea individului ca o categorie socială?

Privirea individului în contextul grupului și societății. Signup and view all the answers

Cum poate fi definită sănătatea din punct de vedere biologic?

Ca stare de homeostazie a organismului. Signup and view all the answers

Care este un factor negativ ce afectează procesul medico-social?

Modele de tratament la modă care nu sunt bazate pe știință. Signup and view all the answers

Care este caracteristica principală a statutului social al medicului?

Autonomia extremă asupra controlului și exercițiului meseriei Signup and view all the answers

Ce tip de rol social este asociat cu un ideal personal?

Ideal personal Signup and view all the answers

Ce problemă poate apărea în cazul unei discrepanțe între trăsăturile de personalitate și cerințele rolului social?

Tensiunea rolului Signup and view all the answers

Care dintre următoarele valori este asociată statutului social al medicului?

Putere Signup and view all the answers

Ce trăsături caracterizează rolul social al medicului?

Putere și drepturi inaccesibile muritorilor de rând Signup and view all the answers

Care dintre următoarele afirmații descrie un rol stereotipizat?

Respectarea strictă a modelului așteptat Signup and view all the answers

Cum poate influența pregătirea profesională statutul social al medicului?

Crește autoritatea și respectul în societate Signup and view all the answers

Ce rol joacă medicul în situațiile de criză?

Alină suferința și salvează viața Signup and view all the answers

Care dintre următoarele contribuie la mortalitatea prematură în rândul populației?

Boli cronice Signup and view all the answers

Ce aspect al Uniunii Europene influențează migrația personalului medical?

Piaţa comună Signup and view all the answers

Care este o competență majoră a Uniunii Europene în politica sanitară?

Promovarea cooperării Signup and view all the answers

Ce presupune recunoașterea automată a diplomelor în Uniunea Europeană?

Cetățenia unui stat membru Signup and view all the answers

Care dintre următoarele boli transmisibile contribuie la morbiditate?

Tuberculoza Signup and view all the answers

Ce factor fiziologic poate crește riscul de boli cronice?

Hipertensiune arterială Signup and view all the answers

Care este unu dintre motivele migrației transnaționale a profesioniștilor din domeniul sănătății?

Îmbunătățirea condițiilor de muncă Signup and view all the answers

Ce aspect lipsesc în special în politica sanitară a Uniunii Europene?

Competențe politice corespunzătoare Signup and view all the answers

Care dintre următorii factori NU este considerat un factor determinant al prestigiului social?

Numărul de prieteni Signup and view all the answers

Ce tip de status se referă la poziția unui individ într-o ierarhie socială, având în vedere relațiile cu persoane aflate în poziții superioare sau inferioare lui?

Statutul vertical Signup and view all the answers

Conform textului, care dintre următoarele definiții corespunde cel mai bine noțiunii de „status social”?

Poziția ocupată de o persoană sau un grup de persoane în societate, având în vedere rețeaua de contacte și schimburi cu persoane având același nivel social, precum și relațiile cu persoane aflate în poziții superioare sau inferioare în ierarhia socială. Signup and view all the answers

Ce tip de status se referă la poziția unui individ într-un grup social, având în vedere relațiile cu alți membri ai acelui grup?

Statutul horizontal Signup and view all the answers

Care dintre următoarele opțiuni NU este un exemplu de status atribuit?

Profesie Signup and view all the answers

Ce este statusul latent?

Statutul care există în prezent, dar nu este neapărat manifestat Signup and view all the answers

Care dintre următoarele statusuri are cel mai mare rol în configurarea statusului social al unei persoane?

Statutul cultural Signup and view all the answers

Conform textului, ce tip de relație se stabileşte între membrii a două grupuri sociale distincte în ceea ce privește prestigiul, puterea și orientările lor?

O relație de dependență Signup and view all the answers

Study Notes

Sociologie Medicală

Sociologia medicală este o ramură a sociologiei.
Aceasta studiază relaţia dintre boală, sănătate şi societate.
Boala şi sănătatea sunt văzute prin prisma aspectelor medico-sociale.
Termenul are o origine hibridă (latină şi greacă).
"Socio" = social (latină)
"Logos" = ştiinţă, studiu (greacă)

Etimologie

Studiul ştiinţific al vieţii sociale a oamenilor.
Orientări teoretice, doctrinare determinate de complexitatea societăţii.
Obiectul de studiu este complexitatea socială a societăţii.

De ce studiem sociologia la medicină?

Morbiditate, mortalitate şi alte probleme de sănătate sunt legate de factori sociali şi de comportament.
Schimbări demografice şi culturale, populaţii ce îmbătrânesc şi devin mai diverse cultural.
Activitatea şi interacţiunile umane, mediul de muncă, stresul, relaţiile de putere şi viaţa pacienţilor.
Strategii de adaptare.
Oferă informaţii esenţiale despre contextul sănătate şi boală.
Oferă instrumente relevante pentru cercetarea şi explorarea lumii din jurul nostru.
Ne înarmează cu criticism, pentru a pune la îndoială ceea ce se consideră evident.

Subiecte care conectează sociologia de sănătate

Sprijinul familiei şi prietenilor, instituţii, comunităţi.
Stresul psiho-social.
Intervenţii comportamentale pentru a modifica cursul bolii.
Comportamentul de sănătate al pacientului.
Credinţe personale ale medicului.
Probleme sociale şi culturale (interacţiunea cu mediul) la pacienţii ce provin din medii diferite (culturale, sociale, structurale şi economice).

Scurt istoric

August Comte (1838), inventatorul termenului de sociologie.
A folosit termenul pentru prima dată în a 47-a lecţie din volumul IV.
La început, "fizică socială", ulterior "sociologie".

Iniţiatorii sociologiei ca ştiinţă - Emile Durkheim

(1858 – 1917), născut la Epinal.
Studiile la Paris, profesor la Bordeaux şi Sorbona.
"Les regles de la methode sociologique" (1894).
"Le suicide" (1897).
Sociologia ca ştiinţă care studiază faptele sociale cu rigurozitate metodologică.

Faptele Sociale (Durkheim)

Faptele sociale se delimitează de cele biologice şi psihice, impunându-se indivizilor cu o forţă de constrângere.
Pot fi normale (caracteristice majorităţii indivizilor) sau patologice/anomi (restrâns la un număr mic de indivizi).
Faptele sociale prezintă condiţionare spaţio-temporală.

Max Weber (1864 – 1920)

Studii de drept, economie, istorie, filosofie, profesor la Freiburg, Heidelberg şi Munchen.
Abordări teoretice despre natura dominaţiei, caracteristicile raţionalităţii şi relaţia dintre idei şi interesele materiale.
Sociologia ca ştiinţă ce înţelege prin interpretare activitatea socială şi explică cauzal desfăşurarea şi efectele acesteia.
Ştiinţă comprehensivă şi explicativă a faptelor sociale.
Obiectivul este de a înţelege şi explica faptele sociale prin interpretare.

Talcott Parsons (1902 – 1979)

Profesor la Universitatea Harvard.
Reprezentant al structuralismului funcţionalist.
Sistemul social constă dintr-o pluritate de actori individuali implicaţi în interacţiuni şi motivaţi de satisfacţii optime.
Introduce conceptele de rol şi status social (poziţia în sistemul social).
Sistemul social are 4 funcţii (integrare, adaptare, atingere a scopului, menţinerea structurii sociale).

Sociologie medicală - Definiţie

Ştiinţă integratoare.
Studiază sănătatea publică ca sistem guvernat de legi speciale.
Analizează influenţa factorilor sociali asupra sănătăţii publice.

Obiectul Sociologiei Medicale

Dificil de definit, prin comparaţie cu alte discipline medicale.
Sănătatea publică ca fenomen sistemic complex, studiind influenţa factorilor sociali şi biologici asupra acesteia.

Sociologia Medicală - Subramură importantă a sociologiei

Apare datorită pluridimensionalităţii fenomenului "sănătate" şi a dorinţei de a realiza o ştiinţă a bunăstării şi libertăţii umane.
Durkheim distinge două tipuri de solidaritate (mecanică şi organică).

Obiectivele Sociologiei Medicale - Clasificare

Obiectiv Medical: Informează asupra proceselor sociale ce influenţează echilibrul fizic/mental, studiul epidemiologiei sociale şi a comportamentului sanitar.
Obiectiv Economic: Studiază costurile, consumul de medicamente, preferinţe şi influenţa comportamentelor sociale asupra producerii şi consumului de servicii medicale.
Obiectiv Sociologic: Studiază relaţia dintre sănătate, boală şi societate, comportamentul individual/al grupurilor sociale.

Factorii medicali şi sociali ai dezvoltării sociologiei medicale

Evoluţia practicii medicale, a instituţiilor de îngrijire a sănătăţii.
Creșterea prețului sănătății, sisteme de asigurare.
Organizarea studiilor de medicină şi schimbări demografice.
Implicare guvernamentală sporită în domeniul sănătăţii, surse de finanţare pentru cercetarea sociologică a sistemelor sanitare.

Problematica Sociologiei Medicale

Concepte sociologice de sănătate/boală.
Schimbări sociale şi dinamica tipurilor de morbiditate.
Cauze sociale ale îmbolnăvirilor, comportamentul bolnavului în spital şi în societate.
Comunicarea în practica medicală, inegalitate acces la servicii sanitare.
Etnicitate, sănătate, asistenţă medicală, familie, boală şi control social, devianţă, etichetare, stigmat social.

Structura Sociologiei Medicale (V. Borisov, 1998)

Sociologia medicală fundamentală (teorie de bază şi metodologie).
Discipline borderline (sociologie medicală, istoria medicinei, etică, demografie, geografie medicală, etc).
Discipline profil (sănătate publică, epidemiologie, etc).
Ştiinţe aplicate (economie a sănătăţii, gestionarea sănătăţii, legislaţia sanitară).

Metodele Sociologiei Medicale

Istorice, sociologice, statistice, epidemiologice, economice, modele matematice, experimentale

Sociologia Medicală – Diferențele în sănătate

Motive biologice (sex, rasă, vârstă), sociale şi culturale (stil de viaţă, alimentaţie), economice (acces la îngrijire medicală).
Diferenţe gen, vârstă, rasă, sociale (fumat, dietă, alcool), economice.
Teoreticieni Weber şi Marx.

Sociologia medicală şi/sau sănătatea publică

Confruntarea dintre cele două nu este contradictorie, ci are o interdependenţă.
Sănătate publică ca divizie a medicinii sociale, testarea abordărilor diferite ale problemelor de sănătate şi maximizarea sănătăţii populaţiei.

Sfere de interacţiune în medicina socială

Ştiinţele naturale (anatomie, chimie, microbiologie, etc) + ştiinţele sociale (biostatistică, antropologie, etc) + ştiinţele clinice (boli interne, chirurgie, etc).
Interdependenţa dintre toate aceste ramuri.

Viața Socială

Concordanţele ce privesc anumite interese, incertitudini şi gestionarea conflictelor pentru structuri sociale stabile.
Două niveluri de analiză (micro şi macro).

Aspecte majore ale sănătăţii umane studiate de sociologia medicală

Influenţa factorilor sociali asupra sănătăţii.
Influenţa sănătății asupra factorilor sociali.
Obiectul social al activităţii de asistenţă medicală (individ ca categorie socială, de grup şi a societăţii).

Boala şi sănătatea – aspecte medico-sociale

Conform OMS (1946), sănătatea este starea de completă bunăstare fizică, mentală şi socială, nu doar absenţa bolii.
Conceptul de sănătate este operaţionalizat prin indici socio-culturali.

Boala este definită prin relaţie cu fiinţa umana ca entitate biologică, psihică şi socială.
Sănătatea presupune absenţa bolii, constituţie genetică bună, echilibru organism-mediu.

Factorii care influenţează starea de sănătate

Biologia umană (ereditate, dezvoltare, îmbătrânire, tulburări cronice).
Mediul (apă potabilă, medicamente, poluare, boli transmisibile).
Stilul de viaţă (alimentaţie, activitate fizică, tabagism, alcoolism).
Organizarea asistenţei medicale (cantitate şi calitate resurse, relaţii interpersonale).

Sănătatea este capacitatea individului de a-şi îndeplini rolurile sociale cât mai eficient.

Sănătatea pozitivă

Două componente (bunăstare fizică, psihică şi socială) + fitness, forţă fizică, vigoare, supleţe, abilităţi fizice.
Definire conform lui Downie (1992).

Conceptul de boală

Multe dimensiuni (biologică, plurifactorială).
Boală ca stare finală, rezultat din interacţiuni complexe (ecologice, comportamentale, predispozii genetice).

Boala şi percepţia acesteia

Boală ca sumă de simptome, proces afectare psihică.
Legitimată prin diagnostic, conduce la comportament structurat.
Anognozie (negarea subiectivă) şi hiperognozie (supraevaluarea subiectivă).

Dimensiuni particulare ale bolii

Illness (realitate subiectivă, percepţie bolnavului).
Disease (anomalie fiziologică).
Sickness (modul în care boala este modelată social).

Probleme şi politici sociale

Menţinerea veniturilor (identificată uneori cu securitatea socială).
Îngrijirea sănătăţii.
Locuinţa.
Educaţia.

Statul bunăstării (A. Briggs, 1961)

Intervenţie deliberată în jocul forţelor pieţei pentru garantarea unui venit minim, limitarea insecurităţii şi garantarea standardelor în servicii sociale.

Rolul statului în realizarea protecţiei sociale

Mobilizarea şi distribuirea resurselor pentru bunăstare.
Organizarea şi asigurarea unor standarde minime (sănătate, educaţie, locuinţă), protejarea împotriva riscurilor sociale.
Reglementare, administrare şi furnizare de servicii sociale.

Alocaţii

Transferuri de bunuri/servicii direct către beneficiari sau prin intermediari.

Alte prestaţii sociale acordate în sistemul asigurărilor sociale

Condiţii pentru indemnizaţii (ex: stagiu de cotizare, timp cotizat).

Indemnizaţia de maternitate

Durată, condiţii de eligibilitate (ex: femei cu handicap, naştere prematur).

Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav

Durată concediu (max 7 ani, 18 ani handicap).
Cine beneficiază.
Cuantum.

Din 1 ian. 2007 privind alocatii

Alocaţie de stat pentru copii, indemnizaţie cumulabilă.
Cine beneficiază (părinţi naturali/adoptivi, tutorele).

Cât timp se cuvin?

Durata concediului/indemnizaţiilor se prelungeşte când se suprapun circumstanţe care generează drepturi.

Relaţia medic-pacient: aspecte psiho-sociale

Relaţie complexă afectată de cultură, psihologie şi societate.
Instituţionalizată, cu ritualuri care determină statusul şi rolul social al fiecăruia.

Poziţie ocupată de o persoană în societate, cu relaţii orizontale/verticale (egalitare, ierarhice).
Definire prin ansamblu de relaţii de egalitate/superioritate, prestigiu social.
Elemente de determinare a statusului: colecţie de drepturi/datorii conform locului din societate, status atribuit/achiziţionat.

Statusuri sociale

Vârsta, profesional şi cultural evoluează separat.
Actual şi latent.
Biologic, familial, extrafamilial.
Statusurile combinate formează setul statusurilor unei persoane.

Statusul profesional

Important în societăţile moderne, divizându-se în formale (oficiale) şi informale (bazate pe caracteristici personale).
Grade de autoritate, simboluri (titluri profesionale, beneficii).
Influenţa statusului informal (experienţă, competenţe).

Model de comportare asociat unui status (drepturi şi datorii).
Învăţarea rolurilor este parte a personalităţii şi asigură funcţionalitatea colectivităţii.
Adaptabilitate, flexibil în raport cu statusul social.

Status poate rămâne neschimbat, rolul poate modifica pe măsura schimbării sociale.
Rolurile şi aşteptările sociale.
Tensiunea rolului apare când discrepanţii existănte dintre trăsături de personalitate şi rolul atribuit.

Probleme raporturi medic-pacient

Personalitatea nu este redusă la roluri (este o sinteză de roluri, caracteristici şi valoare de opţiune)
Rol social stereotipizat / mască.
Personalitate în compromisuri manipulatorii, refugiindu-se în roluri protectoare.

Roluri şi statuturi: funcţii

Roluri sociale pentru reglarea raporturilor sociale.
Seturi de roluri congruente / incongruente şi tensiuni în roluri (discrepanţe între trăsături de personalitate şi aşteptări rolului, schimbare rapidă a tipului de activitate, suprasolicitare/subsolicitare).

5 trăsături principale (competenţă tehnică, universalism, competenţă socială, atribute non-medicale, caracterizare generalităţii).

5 trăsături caracteristice (situaţie marginală, instabilitate emoţională, pericol perceptiv, restrângere orizont, egocentrism, anxietate).

Natura, gravitate, boală cronică, tip tratament, tip pacient (timizi/suprasănătoşi).
3 situaţii: activitate/pasivitate, conducere/cooperare, reciprocitate.

Strategii de control în relaţia medic-pacient

Persuasiune, negociere, incertitudine funcţională, comportamente non-verbale.

Consultaţii medic-pacient

Centrate pe medic / pacient (diferenţe în abordare şi timp alocat).

Pentru optimizarea relaţiilor medic-pacient

Reguli pentru cetăţeni (dezvoltarea simţului responsabilităţii, medicina preventivă).
Reguli pentru personalul medical (tratare individuală, integrarea statuatei în clinic, discuţie avantaje/limitări medicină, preocupare de perfecţionare, respect, colaborare).

Sănătatea – stil de viaţă adecvat

2 concepte: stilul de viaţă (subiectiv) şi modul de viaţă (obiectiv).

Stilul de viaţă (1)

Aspectul subiectiv, opţiuni personale, direcţie, credinţe şi valori despre viaţă.
Decizii, acţiuni şi condiţii care influenţează sănătatea.

Stilul de viaţă (2)

Pratici şi deprinderi comportamentale, influentate de antecedente, cultură şi resurse.
Modificarea stilului de viaţă impune modificarea practicilor şi condiţiilor de viaţă.

Stil de viaţă favorabil - 7 principii

Reguli comportamentale pentru sănătate.

Stilul de viaţă – pozitiv/negativ

Pozitiv (conform standardelor), negativ (afectează cu factori de risc, socio-economic, şi cultural-educativ).

Efectele stilului de viaţă asupra sănătăţii

Efecte directe (ex: fumat şi alcool).
Efecte mediate (ex: agravarea altor boli).

Persoane cu statut socio-economic scăzut

Mortalitate & morbiditate (prematură, infantilă, boli cronice).
Factori fiziologici/antropometrici (hipertensiune, obezitate, limitări funcţionale).

Migrarea personalului medical

Diferenţe în venituri, condiţii de muncă, dificultăţi profesionale.
Creșterea migrației, din zone sărace spre ţări bogate (brain drain).
Bariere (limbă, admitere limitată).

Exemplul German (2003)

Statistică despre personalul medical din Germania (medici & asistente, origine străină).

Proiect de directivă privind serviciile - Efecte

Pierderea controlului de către ţara de destinaţie, calitatea îngrijirii, dumping social, condiţii muncă şi salarii.

Concluzii privind Uniunea Europeană - politică sănătate

Liberă circulaţie, sistem recunoaştere reciprocă, migraţie transnaţională, interese divergente ale angajaţilor, reguli, cooperare.

Prevederi legale recunoaştere certificate

Directive sectoriale/generale, cerinţe educaţionale, prevederi admitere, durata formării profesionale, domeniul de aplicare, standarde minime.

Directive medicilor

Recunoaştere automată, cetăţenie stat membru, diplomă/formare într-una din specializări.

Concediu paternal

2 săptămâni.
Ajutor deces - independent de stagiu de cotizare.

Concedii şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă

Indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă, concediu / indemnizaţie pentru carantină, tratament balnear.