Atmosferă - Definiții și Caracteristici

Atmosferă - Definiții și Caracteristici

• Homosferă: Stratul inferior al atmosferei, cuprins între suprafața Pământului și aproximativ 90 km altitudine. Aici, gazele principale (azot și oxigen) rămân în stare moleculară și în proporții constante și previzibile.

• Heterosferă: Stratul situat deasupra homosferei, unde gazele ușoare (heliu, hidrogen) predomină datorită diferențelor de greutate, iar proporțiile gazelor sunt variabile în funcție de greutatea lor.

• Aerosoli: Particule solide sau lichide suspendate în atmosferă, provenind din surse naturale sau antropice.

• Troposferă: Stratul atmosferic cel mai apropiat de Pământ, cuprins între 8 și 18 km altitudine, unde se desfășoară majoritatea fenomenelor meteorologice și unde temperatura scade odată cu altitudinea.

• Stratosferă: Stratul atmosferic situat între 10 și 50 km altitudine. Temperaturile cresc odată cu altitudinea, datorită absorbției radiațiilor ultraviolete de către ozon.

• Mezosferă: Stratul situat între 50 și 85 km altitudine, unde temperatura scade continuu cu altitudinea, ajungând la temperaturi foarte scăzute (-70…-80°C).

• Termosferă: Stratul cuprins între 85 și 800 km altitudine, caracterizat de creșteri considerabile de temperatură (1100-1600°C) datorită absorbției radiației solare. În acest strat se formează aurorele polare.

• Exosferă: Stratul exterior al atmosferei, de la aproximativ 800 până la 1000 km altitudine, unde particulele de gaz se dispersează în spațiul cosmic.

Procesele Atmosferice

• Convecție: Mișcarea ascendentă și descendentă a aerului determinată de diferențele de temperatură.

• Turbulențe: Mișcări neregulate și haotice ale aerului, provocate de diferențele de temperatură și viteză ale vântului.

Caracteristici ale Climei și Temperaturii

• Amplitudine termică zilnică: Diferența dintre temperatura maximă și minimă într-o zi.

• Amplitudine termică anuală: Diferența dintre temperatura medie a celei mai calde luni și cea a celei mai reci luni.

• Conductivitatea calorică moleculară: Procesul prin care căldura este transmisă de la o moleculă la alta, de la suprafețele Pământului la aerul adiacent.

• Radiația termică: Energie emisă sub formă de radiații de la suprafața Pământului și atmosferă.

Ciclarea Vânturilor și a Presiunii

• Turbulențele atmosferice: Mișcări haotice ale aerului în atmosferă, cauzate de curenți de aer și diferențe de temperatură.

• Advecție: Mișcarea orizontală a aerului ce poate duce la modificarea temperaturii locale.

• Transformări de masă ale apei: Schimbările de fază ale apei în atmosferă (evaporare, condensare, sublimare).

• Gradient termic vertical: Variația temperaturii aerului cu altitudinea (aproximativ 0,6°C la fiecare 100 de metri în troposferă).

• Ciclon: Zonă de presiune atmosferică scăzută, caracterizată de vânturi convergente și mișcare ascendentă a aerului.

• Anticiclon: Zonă de presiune atmosferică ridicată, cu vânturi divergente și mișcare descendentă a aerului.

Elemente Meteorologice

• Vânturi dominante: Vânturi care suflă într-o anumită direcție preponderentă pe tot parcursul anului (ex. alizeele).

• Vânturi periodice: Vânturi care își schimbă direcția în funcție de anotimpuri sau momente ale zilei (ex. musonii, brizele).

• Vânturi locale: Vânturi cu aria de influență limitată, influențate de factorii geografici locali (ex. föhn, mistral).

• Presiunea atmosferică: Forța exercitată de aer asupra suprafeței Pământului, măsurată în hectopascali (hPa).

• Gradient baric vertical: Variația presiunii atmosferice cu altitudinea.

• Treptele barice: Gama de altitudini în care presiunea atmosferică scade cu o valoare standard.

• Câmp baric: Distribuția presiunii atmosferice pe suprafața Pământului.

Alte Noțiuni

• Temperaturi calde și reci: Variații ale temperaturii determinate de radiațiile solare, altitudine și circulația atmosferică.

• Umiditatea aerului: Cantitatea de vapori de apă din aer, exprimată în procente.

• Briza de mare: Vânt ușor care suflă ziua de la mare spre uscat.

• Briza de munte: Vânt care suflă noaptea dinspre munte spre vale.

• Suhovei: Vânt cald și uscat din regiunile continentale, care favorizează evaporarea.

• Vânturi permanente: Vânturi care suflă constant pe tot parcursul anului (ex. alizeele, vânturile de vest).

• Musonii: Vânturi sezoniere care schimbă direcția între vară și iarnă, ducând la precipitații abundente.

Precipitații și Mase de Aer

• Evaporare: Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă.

• Condensare: Trecerea vaporilor de apă din stare gazoasă în stare lichidă.

• Sublimarea: Trecerea directă a apei din stare solidă în stare gazoasă, fără a trece prin starea lichidă.

• Rouă, brumă, chiciură, polei, ceață, pâclă, smog, nebulozitate: Forme variate de condensare în atmosferă.

• Izohietă: Linie pe hartă care unește locurile cu aceeași cantitate de precipitații.

• Precipitații de convecție, frontale, orografice: Categorii de precipitații în funcție de mecanismul de formare.

• Ploaie, zăpadă, lapoviță, măzăriche, grindină: Forme de precipitații.

• Mase de aer: Volum mare de aer caracterizate de omogenitate în ceea ce privește temperatura și umiditatea.

• Front atmosferic, front rece, front cald: Zone de tranziție între mase de aer distincte.

• Curent jet: Vânt puternic din stratosferă.

• Zona de convergență și divergență: Zone în care masele de aer se întâlnesc sau se separă.

• Izobară: Linie pe harta meteorologică care unește locurile cu aceeași presiune atmosferică.

• Albedo: Procentul de radiație solară reflectată de o suprafață.

• Reflecție: Procesul prin care radiația solară este deviată de o suprafață.

• Bilanț termic: Raportul dintre energia termică primită și pierdută de o suprafață, ce influențează clima.