Anatomia Articulațiilor Mâinii

Articulațiile Mâinii

• Articulațiile mâinii sunt reprezentate de articulația radiocarpiană dintre radius, oasele carpiene, articulațiile dintre oasele carpiene, metacarpiene și falangele degetelor.
• Articulațiile mâinii includ: articulația radiocarpiană, mediocarpiană, intercarpiene, carpometacarpiene, carpometacarpiană a policelui, intermetacarpiene, metacarpofalangiene și interfalangiene.

Articulația Radiocarpiană (Art. Radiocarpiana)

• Este o articulație elipsoidală care unește radiusul cu rândul proximal al carpului.
• Ulna nu participă direct la formarea articulației radiocarpiană.
• Partea antebrațului prezintă o cavitate de recepție ovalară formată din fața inferioară a epifizei distale radiale, fața articulară capriană și fața distală a discului articular.
• Partea carpului include o proeminență elipsoidală formată din oasele scafoid, semilunar și piramidal, unite prin ligamente interosoase.
• Capsula articulară este întărită de ligamente.
• Ligamentul radiocarpian palmar se inseră pe procesul stiloid radial, iar fibrele sale se îndreaptă spre semilunar și piramidal, cu unele fibre mergând spre osul capitat.
• Ligamentul ulnocarpian se inseră pe marginea anterioară a discului articular și fibrele sale descind către oasele carpului, inserându-se pe semilunar, piramidal și osul capitat.
• Ligamentul colateral radial se inseră pe procesul stiloid al radiusului și pe scafoid.
• Ligamentul colateral ulnar se inseră pe procesul stiloid al ulnei și pe piramidal și pisiform.

Articulația Mediocarpiană

• Articulația mediocarpiană este articulația dintre primul rând de oase carpiene și al doilea.
• Această articulație are două părți distincte.
• Lateral este o articulație plană între scafoid și trapez.
• Medial, între scafoid, semilunar și piramidal pe de o parte, și capitat și hamat pe de altă parte, se realizează o articulație elipsoidală.
• Primul rând de oase carpiene joacă rolul unei cavități, iar al doilea rând joacă rolul condilului.
• Ligamentele acestei articulații sunt comune cu cele ale articulațiilor intercarpiene și sunt reprezentate de ligamente intercarpale dorsale și palmare.
• Ligamentul radiat al carpului, situat ventral, are forma literei V, este situat pe fața palmară.
• Cele două ramuri ale ligamentului pornesc de pe osul capitat, divergând astfel: ramura externă se inseră pe scafoid, iar cea internă pe piramidal.
• Există, de asemenea, ligamente intercarpale interosoase.

Articulațiile Intercarpiene

• Sunt articulații plane între oasele carpiene ale primului rând și respectiv dintre oasele carpiene ale rândului doi.
• Include articulațiile rândului întâi, articulațiile rândului al doilea și articulațiile între cele două rânduri.
• Articulațiile rândului întâi sunt articulația scafoidolunară și articulația piramidalulnară.
• Articulația pisipiramidală este întărită de două expansiuni ale tendonului m. flexor ulnar al carpului, și anume de lig. pisohamat și lig. pisometacarpian, care unește pisiformul cu baza metacarpianului V.
• Articulațiile rândului al doilea includ articulația trapezotrapezoidală, articulația trapezoidocapitată, și articulația capitohamată.

Articulațiile Carpometacarpiene

• Sunt articulații plane dintre rândul II de oase carpiene și oasele metacarpiene II-V.
• Trapezoidul și capitatul se articulează cu baza metacarpianului II și III, iar osul cu cârlig cu baza metacarpienelor IV și V.
• Ligamentele acestor articulații sunt ligamente carpometacarpale dorsale și palmare.

Articulațiile Intermetacarpiene

• Sunt articulații plane între bazele metacarpienelor II-V.
• Au capsulă comună cu articulațiile carpometacarpiene.
• Ligamentele acestor articulații sunt ligamente metacarpale dorsale, palmare și interosoase.

Articulația Carpometacarpiană a Policelui

• Este o articulație în șa, numită și articulația trapezometacarpiană.
• Policele poate executa mișcări mai ample comparativ cu restul degetelor.
• Se realizează mișcări de flexie-extensie, abducție-adducție, opoziție-repoziție și circumducție.
• Mișcarea de flexie și extensie se face în jurul unui ax oblic care trece prin baza metacarpianului I cu amplitudine de 40 grade.
• Adducția și abducția se realizează în jurul unui ax antero-posterior ce trece prin mijlocul trapezului, adica 40 de grade.
• Opoziția este mișcarea prin care policele privește cu fața palmară și vine în contact cu fața palmară a unuia dintre degetele II-V.
• Repoziția este mișcarea opusă.
• Opoziția este o mișcare complexă de flexie-extensie, abducție-adducție și rotație internă la care se adaugă flexia ultimei falange pe prima și a primei falange pe metacarpian.
• Policele face și circumducție.

Biomecanica Gâtului Mâinii

• În cadrul articulației gâtului mâinii se pot efectua mișcări de flexie-extensie, abducție-adducție și circumducție.
• Articulația radiocarpiană funcționează în legătură strânsă cu articulația mediocarpiană.
• Flexia și extensia se realizează în jurul unui ax transversal ce trece prin capitat.
• Mușchii care realizează mișcarea de flexie sunt flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului și flexor superficial și profund al degetelor.
• Mușchii extensori sunt extensor lung și scurt radial al carpului, extensor ulnar al carpului, extensor al degetelor, extensor lung și scurt al policelui, extensor al indicelui.
• Abducția și adducția se realizează în jurul unui ax sagital ce trece prin osul capitat.
• Mușchii care realizează abducția sunt flexor și extensor ulnar al carpului.
• Mușchii care realizează adducția sunt flexor radial al carpului, extensor radial al carpului, extensor lung și scurt al policelui.
• Mișcarea de circumducție reprezintă însumarea mișcărilor prezentate.
• Mișcarea reprezintă o elipsă, flexia și extensia fiind mai ample decât abducția și adducția.

Biomecanica Degetelor II-V

• Se realizează mișcări de flexie-extensie, mișcări de lateralitate (abducție, adducție) și circumducție în articulațiile metacarpofalangiene.
• Articulațiile interfalangiene permit doar mișcări de flexie și extensie în jurul unui ax transversal ce trece prin capetele falangelor.
• Flexia primei falange pe metacarpian este realizată de interosoși și lumbricali, flexia falangei a doua pe prima este realizată de flexor superficial al degetelor, iar flexia ultimei falange pe cea mijlocie de flexor profund al degetelor.
• Extensia este realizată de un complex muscular format din extensor al degetelor, extensor al indicelui, interosoși dorsali și lumbricali.
• Mișcările de lateralitate sunt realizate de mușchii interosoși.

Prehensiunea

• Sunt posibile trei forme de prehensiune: între police și restul degetelor și palmă, între ultimele 4 degete și podul palmei, și între două dintre ultimele 4 degete.