Afecțiuni ale Aparatului Digestiv

Afecțiunile Aparatului Digestiv - Generalități

• Gastroenterologia este specialitatea medicală care se ocupă cu prevenția, diagnosticul și tratamentul afecțiunilor aparatului digestiv (gastrointestinale, hepatice, colecistice, pancreatice).
• Etiologia include un stil de viață nesănătos (exces de alimente grase, leguminoase, dulciuri, alcool, nicotină), factori psihologici (stres, supărare), lipsa de exercițiu fizic, intoleranțe alimentare, tratament cu antibiotice și diverse afecțiuni.
• Simptomatologia include semne locale, cum ar fi durerea abdominală, și alte manifestări.

Durerea Abdominală

• Se poate prezenta acut (colică) sau cronic, cu durata pe parcursul mai multor ani.
• Cauze posibile: proces inflamator al mucoaselor cavitare, spasm/distensie viscerală, afecțiuni vasculare (tromboză mezenterică), inflamație peritoneală (organ perforat) sau alte cauze (hernie, infecții).
• Caracteristici ale durerii includ sediul (epigastru, cu iradieri, sau intestinal – colici), debutul (brusc sau insidios) și caracterul (colicativ sau sever).
• Localizarea poate indica organul afectat, iar iradierea –spre umărul drept în colica biliară este un exemplu.
• Factorii agravanți includ alimente iritante, cafea și alcool; ameliorarea poate surveni cu medicație alcalină.

Alte Semne și Simptome Digestive

• Pirozis: durere cu caracter de arsură retrosternală, agravată de alcool și lichide fierbinți; apare în refluxul gastro-esofagian.
• Regurgitația: reflux alimentar fără efort, deosebit de vărsătură; apare în reflux și stenoza esofagiană.
• Eructația (râgâiala): eliminare de gaze din stomac, cauzată de aerofagie sau stenoza pilorică.
• Inapetența: lipsa poftei de mâncare, asociată cu stres, nervozitate, fumat, alcool, medicamente.
• Anorexia: tulburare alimentară psihologică, totală sau selectivă; întâlnită în afecțiuni digestive și extra-digestive.
• Odinofagia: durere la înghițire, constrictivă retrosternal; apare în timpul meselor și însoțește disfagia.
• Disfagia: dificultate la înghițire, senzația de oprire a bolului alimentar; poate fi secundară afecțiuni esofagiene, de vecinătate sau sistemice.
• Vărsăturile: expulzare bruscă a conținutului gastrointestinal, precedată de greață.
• Cantitatea vărsăturilor este de obicei 200-300 ml, dar poate depăși 1 litru în stenoza pilorică.
• Frecvența vărsăturilor variază în funcție de boală: rare (ulcer, intoxicație), frecvente (gastrite, stenoză), sau incoercibile (uremie).
• Mirosul vărsăturilor poate fi rânced (stază), fecaloid (ocluzie), sau de acetonă (diabet).
• Conținutul poate fi apos-mucos (gastrite), alimentar (stenoză, ulcer), biliar (afecțiuni colecisto-duodenale), fecaloid (ocluzie), sanghinolent (hematemeză), sau purulent (abces).
• Hematemeza este vărsătura de sânge proaspăt sau digerat, adesea amestecat cu resturi alimentare; semne generale includ paloare, amețeli, hipotensiune.
• Hematemeza apare în ulcer, tumori, ciroză, gastrită hemoragică; este urmată de melenă (scaun negru, lucios, moale, cu sânge digerat).
• Cauzele hematemezei și melenei includ afecțiuni esofagiene (varice, cancer, esofagita), stomacale/duodenale (ulcer, leziuni acute), intestinale (tumori, ischemie), sau pancreatice.

Tulburări de Tranzit: Diaree și Constipație

• Diareea se definește prin scaune frecvente, neformate, cu digestie incompletă; diferită de "falsa diaree".
• Afecțiunile asociate cu diareea includ infecții, parazitoze, suferințe gastrice, cauze biliare, insuficiență pancreatică, diaree post-antibioterapie, și leziuni locale (Crohn, cancer).
• Constipația se caracterizează printr-o evacuare întârziată (peste 48 ore), cu materii fecale reduse cantitativ, consistente și cu digestie completă.
• Constipația poate fi primitivă (tulburări motorii intestinale) sau simptomatică (lezini obstructive, boli metabolice și endocrine).
• Alternanța diaree-constipație poate indica cancer de colon.

Examinarea Materiilor Fecale (Macroscopică)

• Volumul normal este de 100-200 g/24 ore, cu 1-2 scaune.
• Culoarea normală este brună; scaune albe indică obstrucții biliare, iar cele verzi – tranzit accelerat sau dietă bogată în vegetale.
• Forma normală este cilindrică; patologic, poate fi panglică (stenoze), "excremente de capră" (colon spastic) sau fecalom.
• Consistența este păstoasă, modificându-se în diaree, steatoree sau constipație.
• Mirosul depinde de alimentație.
• Eliminarea frecventă a gazelor = flatulență, iar acumularea lor în intestine = meteorism.

Alte Semne Generale

• Edemul reprezintă acumulare de lichid subcutanat; pielea devine lucioasă, transparentă, cu ștergerea cutelor.
• Icterul este expresia clinică a creșterii bilirubinei, manifestat prin colorația galbenă a tegumentelor și mucoaselor; poate fi prehepatic, hepatic sau posthepatic.
• Icterul hemolitic este rezultatul distrugerii excesive a eritrocitelor.
• Icterul hepatocelular este determinat de incapacitatea celulei hepatice de a prelua, metaboliza sau secreta bilirubina.
• Icterul obstructiv este cauzat de obstacole intrahepatice (ciroză biliară, cancer) sau extrahepatice (neoplasm, litiază).
• Tenesmele sunt senzații imperioase de defecare, cu arsură și tensiune rectală.
• Ptialismul este salivatie abundentă.
• Stelutele vasculare sunt arborizații stelare în jurul arteriolelor dilatate (ciroză hepatică).

Semne Generale - Alterarea Funcțiilor Vitale și vegetative

• Dispnee
• Tahicardie
• Hipotensiune arterială
• Paloare
• Transpirații profuze
• Scăderea diurezei
• Scăderea în greutate
• Denutriția se manifestă prin pierdere ponderală, uscăciunea pielii și părului, tulburări funcționale.
• Casexia definește o scădere ponderală masivă, cu IMC sub 18,5.
• Ascita este acumularea de lichid în cavitatea peritoneală, depășind capacitatea de drenaj; semnul valului este prezent.
• Tulburări ale stării de conștiență
• Confuzia este o stare patologică cu tulburări de percepție, orientare, raționament, etc
• Encefalopatia hepato-portală este tulburare a stării de conștiență, cu agitație, insomnie, delir ("demență hepatică").
• Coma este sindrom clinic cu perturbare cantitativă gravă a stării de conștiență.

Investigații

• Analize de laborator: HLG, VSH, teste de coagulare, profil lipidic, electroforeză, glicemie, uree, creatinină, acid uric, transaminaze, proteinemie, ionogramă, amilazemie, TTGO.
• Examene serologice: AgHBs, Ac Anti HCV.
• Examene de urină: sumar, Test Addis, urocultură, amilazurie, pigmenți biliari, etc
• Examene coprologice: coproparazitologic, coprocultură, coprocitogramă, Reacția Adler.
• Examenul bilei (recoltare prin tubaj duodenal).
• Chimismul sucului gastric.
• Puncție abdominală sau hepatică.
• Endoscopii (superioară, colonoscopie), rectosigmoidoscopie și imagistică (ecografie abdominală).
• Laparoscopie (prelevare histopatologică).

Principii de Tratament

• Tratamentul preventiv include evitarea meselor copioase, asigurarea aportului de fibre, mestecarea corectă a alimentelor, evitarea alcoolului și a îndulcitorilor artificiali, exerciții fizice și mese regulate.
• Tratamentul igieno-dietetic include regim de protecție gastrică, ceaiuri de fenicul/anason/chimion/mentă, anghinare și bitter pe bază de plante.
• Tratamentul medicamentos include substituente ale secrețiilor digestive (Triferment), inhibitori și inactivatori ai secrețiilor digestive (Atropină, antiacide, anticolinergice, antagoniști histaminici, inhibitori ai pompei de protoni), antiemetice, laxative, antidiareice, coleretice/colecistokinetice, hepatoprotectoare (vitamine B, Aspatofort, Arginina-sorbitol) și antibioterapie.

Afecțiuni Esofagiene: Esofagita

• Inflamația mucoasei esofagiene.
• Cauze: ingestie de substanțe caustice (acide sau alcaline), lichide fierbinți sau corpi străini, infecții de vecinătate, contact cu acid gastric (regurgitații).
• Simptomatologia include disfagie (ușoară sau pronunțată), durere retrosternală și ptialism.
• În esofagitele caustice, apar vărsături brune cu resturi tisulare necrozate și hematemeză.
• Investigațiile includ spălătură gastrică (cu precauție), radiografie (pentru perforație), examinare baritată (pentru disfagie) și endoscopie (directă sau de urgență pentru hematemeză/perforație).
• Tratamentul constă în alimentație parenterală, neutralizarea toxicului, calmarea durerii și combaterea șocului, corticoterapie cu antibioterapie și esofagoplastie.

Afecțiuni Esofagiene: Hernia Hiatală

• O porțiune a stomacului trece prin hiatusul diafragmatic în torace.
• Cauze posibile: hiatus esofagian largit, scurtarea esofagului sau sistem slab de ancorare a esofagului.
• Factor declanșator: creșterea presiunii intraabdominale.
• Majoritatea herniilor hiatale sunt prin alunecare și asimptomatice.
• Simptomele apar când hernia hiatală produce reflux gastroesofagian (arsuri, regurgitare, greață, tuse).
• Diagnosticul se pune prin endoscopie, iar manometria esofagiană evaluează motilitatea și funcția sfincterului esofagian inferior.
• Tratamentul include măsuri igieno-dietetice (evitarea anumitor alimente, mese înainte de culcare, ridicarea pernei), medicamente (inhibitori ai receptorilor H2/ai pompei de protoni, prokinetice) și intervenție chirurgicală (reconstituirea anatomiei normale).
• Afecțiuni ale Stomacului, Intestinului Subțire și Gros

Afecțiuni ale Stomacului, Intestinului Subțire și Gros: Gastrita Acută

• Inflamație a mucoasei gastrice, secundară unor boli digestive/ale altor organe sau infecții generale.
• Gastrita de eroziune (hemoragică, cu eroziuni multiple) poate fi cauzată de antiinflamatoare, alcool, stres, arsuri, septicemie, cu simptome variate sau asimptomatice.
• Gastrita acută simplă (indigestie) este cauzată de alimente sau băuturi nepotrivite, cu dureri epigastrice, grețuri, cefalee.
• Gastrita acută corozivă/flegmonoasă apare după ingestia de substanțe caustice, cu durere intensă, disfagie, vărsături și șoc.
• Gastrita alergică este declanșată de un alergen alimentar, cu dureri violente, grețuri și anxietat
• Investigatii: HLG(hemograma), endoscopie, test cutanat alergologic.
• Tratament:înlăturarea agentului agresiv (fără spălături gastrice), protecție gastric, comprese alcoolizate. Rehidratare, antispastice, antihemoragice. Plegomazină. Antibiotice. Transfuzii massa eritrocitara. Interventia chirurgicala

Gastrita Cronica

• Entitate histopatologică caracterizată prin inflamația cronică a mucoasei gastrice.
• Etiologie: consumul de alcool, nicotina, avitaminoze, sechele post gastrita acuta, reflux gastro duodenal, cauze autoimmune
• Simptomatologia: epigastralgii cu senzație de plin, dureri de tip ulceros, greata, varsaturi, diaree, inapetenta rar- hematemeza.
• Investigatii:- gastroscopia releva o mucoasa hiperemiata si edematiata, presarata cu mici pete hemoragice si eroziuni.
  • Radiografia abdominala pe gol evidentiaza pliuri gastrice mai ingrosate si neregulate.
  • HLG(hemograma) + investig “Generalitati”
• Tratament: Igieno dietetic, Medicamentos: - alcaline si pansamente gastrice, -antivomitiv, inhibitori ai pompei de protoni, sedative si tranchilizante, anemiante,Balnear: indicat in afara perioadelor de acutizare - Bolile inflamatorii intestinale (BII), din care fac parte boala Crohn și rectocolita ulcero- hemoragică (colita ulcerativă), sunt afecțiuni gastrointestinale cronice.

Ulcerul Gastro-Duodenal

• Definitie : aparitia unei ulceratii cu sediul localizat pe stomac; partea superioara a duodenului/ segmentul inferioara a esofagului/ansa anastomotica a stomacului operat
• Etiologie: in aparitia sa sunt implicati 2 factori : -factori de aparare : integritatea mucoasei gastrice & calitatea mucusului protector -factori de agresiune : secretia peptica si acidul clorhidric
  • alți factori incriminati: Genetici/mediu/neurologici/endocrine. Bacteria Helicobacter Pylori.
• Simptome principale:
  • Durere epigastrica: poate radia spre spatele toracelui / intensitata variabila/ ulcerele din vecinatatea cardia si pilor sunt cel mai adesea dureroase.
• Durerea in cazul ulcerului duodenal apare frecvent noaptea= senzatie de foame dureroasa/ aceasta durere/ senzatie se calmeaza in momentul ingerarii de alimente / administrare de medicamente alcaline
• Durerea in cazul ulcerul gastric : ingerarea de alimente nu amelioreaza simptomele/ poate chiar agrava durerile= mezogastric & in hipocondrul drept - perioadatiatea sezoniera= primavara si toamna B. pirozis si eructatii C. Varsaturile alimentare au un caracter- postprandial (precoce sau tardiv)/ turbluri dispeptice in ulcerul gastric. D.apetiul exacerbat- in ulcerul duodenal / diminuat drastic in ulcerul gastric E.constipatia= ulc=er duodenal F.dureri retrosternale/disfagie/sughit
• Investigațiile specifice sunt: Tranzit baritat/gastroscopie/tubaj gastric/ testare materii fecale(proba ADLER etc)
• Tratament : igieno -dietetic + medicamento : (antiacide +gaviscon/ inhibitori ai pompei de protoni/ anti infecțioasă pentru H.p +interventie Chirurgicala/ Hidrominerala

Bolile inflamatorii intestinale (BII) -Generalitati

• Bolile inflamatorii intestinale (BII) sunt afecțiuni gastrointestinale cronice, cu etiologie și simptomatologie diverse, vârste comune 15-30 de ani
• BII se caracterizează prin diaree cronică, scaune cu sânge, mucus și puroi, dureri abdominale, febră, scădere în greutate.