Teste-Grila Metabolism PDF

CAPITOLUL I. CONCEPTE DE BAZĂ PRIVIND METABOLISMUL Grile complement simplu (cu un singur răspuns corect) I.1. Consumul energetic se realizează: (a) preponderent în timpul meselor, precum preluarea energiei de către organism; (b) tot timpul; (c) doar în timpul efortului fizic intens;...

CAPITOLUL I. CONCEPTE DE BAZĂ PRIVIND METABOLISMUL Grile complement simplu (cu un singur răspuns corect) I.1. Consumul energetic se realizează: (a) preponderent în timpul meselor, precum preluarea energiei de către organism; (b) tot timpul; (c) doar în timpul efortului fizic intens; (d) în timpul somnului. I.2. Energia liberă eliberată din reacțiile catabolice poate fi stocată sub formă de: (a) ATP; (b) NADH; (c) FAD; (d) CTP. I.3. Ordinea celor 4 compuşi de mai jos, de la stânga la dreapta, este: (a) FAD, NAD, ATP, GTP; (b) FADH2, AMP, NADPH, GDP; (c) FADH2, ATP, NADP+, GTP; (d) FADH2 , ADP, NADPH, GTP. 10 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU I.4. Găsiţi afirmaţia falsă: (a) Anabolismul produce energie prin gluconeogeneză şi glicogenosinteză. (b) Catabolismul duce la formarea ATP şi consumă NAD+. (c) Anumite reacții anabolice şi catabolice pot avea loc în citosol. (d) Toate reacțiile din căile catabolice necesită energie. I.5. Care dintre următorii compuşi este o piridin nucleotidă ce acceptă electroni? (a) NAD+; (b) ATP; (c) NADPH; (d) GTP. I.6. Dacă valoarea ΔG a reacției A → B este −12.5 kJ/mol (−3,0 kcal/mol), care dintre următoarele afirmații este corectă? (a) Reacția va avea loc spontan de la stânga la dreapta în condițiile date. (b) Reacția va avea loc spontan de la dreapta la stânga în condiții standard. (c) Constanta de echilibru favorizează formarea lui B. (d) Valoarea lui ΔG º ′ este, de asemenea, negativă. I.7. Care dintre următoarele biomolecule asigură cea mai mare cantitate de energie în urma metabolizării? (a) lipidele; (b) acizii nucleici; (c) proteinele; (d) carbohidrații. I.8. Care dintre următoarele afirmații nu este o funcție sau un scop al metabolismului? (a) Să extragă energia chimică din substanțele obținute din mediul extern. (b) Să formeze și să degradeze biomoleculele din celule. (c) Să transforme produsele alimentare exogene în precursori ai macromoleculelor endogene. (d) Să echilibreze nivelurile substanțelor extracelulare și biomoleculelor celulei.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 11 I.9. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția următoare? În timpul reducerii FAD, (a) este transferată o grupare flavin. (b) se transferă un echivalent al ionului hidrură. (c) inelul de izoaloxazină devine încărcat. (d) la inelul izoaloxazinei se adiționează doi atomi de hidrogen. I.10. Care dintre următoarele perechi reprezintă o coenzimă și grupul transferat de această coenzimă? (a) CoA, electroni; (b) biotină, CO2; (c) ATP, o unitate cu un singur atom de carbon; (d) NADPH, grupare fosforil. I.11. Care dintre următoarele vitamine hidrosolubile face parte din structura CoA? (a) pantotenat; (b) tiamină; (c) riboflavină; (d) folat. Grile complement multiplu (cu mai multe răspunsuri corecte) I.12. Compuşii macroergici care pot ceda o cantitate de energie mai mare în comparaţie cu ATP sunt: (a) glucozo-6-fosfatul; (b) fosfoenolpiruvatul; (c) creatin fosfatul; (d) fructozo-6-fosfatul. I.13. Care sunt perechile de compuși ce participă la transferul electronilor de la substratul redus la oxigen molecular? (a) NAD+/NADH; (b) GDP/GTP; (c) FAD/FADH2; (d) UDP/UTP. 12 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU I.14. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? (a) FAD şi NAD+ participă în general în procesele degradative. (b) NADP+ participă în procesele reductive. (c) FADH acceptă un proton şi un ion hidrură. (d) NAD+ este transportor de protoni. I.15. Care dintre următoarele afirmații despre structura ATP sunt corecte? (a) Conține trei legături fosfo-anhidridice. (b) Conține două legături ester fosfat. (c) Restul glucidic este legat de trifosfat printr-o legătură ester fosfat. (d) Forma activă este de obicei într-un complex cu Mg2+ sau Mn2+. I.16. Care dintre următorii compuși are energie mare? (a) glicerol; (b) adenozin difosfat; (c) 1,3-difosfoglicerat; (d) albumină. I.17. Care dintre următoarele afirmații despre potențialul de transfer al fosfatului la nivelul mușchilor scheletici sunt corecte? (a) ATP disponibil la nivelul mușchilor poate susține contracția pentru mai puțin de o secundă. (b) Creatin fosfatul servește ca rezervor de grupări fosforil care reface ATP. (c) Creatin fosfatul poate susține contracția până la patru minute. (d) Creatin fosfatul este format în urma unei reacții la care participă creatina și ATP. I.18. Care dintre următoarele sunt caracteristici ale ciclului ATP-ADP în sistemele biologice? (a) Hidroliza ATP este utilizată pentru a permite reacții care necesită un aport de energie liberă. (b) Oxidarea moleculelor cu rol de combustibil metabolic formează ADP + Pi din ATP. (c) Hidroliza ATP nu eliberează energie. (d) Forța proton motrice formată la nivelul membranei mitocondriale interne permite sinteza ATP.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 13 I.19. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția? NAD+ (a) este un flavin mononucleotid. (b) conține un inel de nicotinamidă care acceptă un ion hidrură în timpul reducerii. (c) pierde o sarcină pozitivă la reducere. (d) conține ATP ca parte a structurii sale. I.20. Precizați care din următoarele variante reprezintă motivele pentru care căile de degradare și biosinteză ale unei biomolecule sunt în general diferite. (a) Ar fi extrem de dificil să se regleze o cale metabolică unică dacă aceasta ar îndeplini ambele funcții. (b) Reacțiile nu au loc niciodată în același tip de celule. (c) Reacțiile catalizate de anumite enzime sunt ireversibile. (d) Sistemele biochimice sunt de obicei în echilibru. I.21. Printre modalitățile de reglare a căilor metabolice se află: (a) accesibilitatea substraturilor; (b) fluxurile de presiune; (c) cantitățile de enzime; (d) reglarea activităților enzimatice. Asociați corect noțiunile din cele două coloane I.22. Potriviți cei patru cofactori din coloana din stânga cu caracteristicile structurale și proprietățile corespunzătoare din coloana din dreapta. (a) ATP 2, 3, 6, 9 (1) inel de nicotinamidă (b) FAD 2, 3, 5, 6, 8 (2) grupare adenină (c) NAD+ 1, 2, 3, 6, 8 (3) legătură fosfoanhidrică (d) CoA 2, 3, 4, 6, 7 (4) atom de sulf (5) inelul izoaloxazinic (6) grupare ribozil (7) transfer de grupare acil (8) transfer de electroni (9) transfer de fosfat  CAPITOLUL II. CĂI DE TRADUCERE A SEMNALELOR: O INTRODUCERE ÎN METABOLISMUL INFORMAȚIONAL Grile complement simplu II.1. Semnalele chimice sunt transmise într-o primă etapă prin intermediul: (a) mesagerilor primari: hormoni, factori de creştere, neurotransmiţători; (b) mesagerilor secundari: cAMP, Ca2+; (c) enzimelor efector; (d) receptorilor citoplasmatici. II.2. Adenilat ciclaza activată catalizează: (a) scindarea GTP în GMP; (b) scindarea ATP în cAMP; (c) fosforilarea Ser/Thr protein kinazelor; (d) hidroliza ATP. II.3. Enzima efector implicată în cascada fosfatidil inozitolului (fosfoinozitidei) este: (a) protein kinaza A; (b) adenilat ciclaza; (c) fosfolipaza C; (d) protein kinaza C. 16 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU II.4. Receptorul pentru insulină: (a) este cuplat cu proteinele G heterotrimerice; (b) are activitate tirozin kinazică intrinsecă; (c) suferă o modificare conformațională care activează tirozin kinaze solubile în urma interacției cu insulina; (d) este heterodimeric. II.5. Care din următorii compuși nu este un mesager secundar? (a) adenozina; (b) cAMP; (c) diacilglicerolul; (d) Ca2+. III.6. Proteinele G heterotrimerice: (a) activează numai adenilat ciclaza; (b) activează numai fosfolipaza C; (c) prezintă mai multe izoforme ale subunității α; (d) transmit semnalul numai prin subunitatea α. Grile complement multiplu II.7. Cascada adenilat ciclazei este activată de: (a) corpi cetonici; (b) glucagon; (c) epinefrină; (d) palmitat. II.8. Proteinele G heterotrimerice au următoarele proprietăți: (a) leagă GMP în starea lor inactivă; (b) acționază ca intermediari în traducerea semnalului inițiat de receptorul transmembranar; (c) toate subunitățile au o activitate GTP-azică intrinsecă; (d) pot fi activate în număr mare de un singur receptor de membrană activat.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 17 II.9. Care dintre următoarele afirmațiile despre GTP sunt corecte? (a) GTP este asociat cu subunitatea α a proteinelor G. (b) GTP reduce magnitudinea răspunsului hormonal, deoarece este transformat în cGMP, un compus care antagonizează efectele cAMP. (c) GTP menține nivelul constant al cAMP prin refosforilarea AMP la ATP într-o reacție catalizată de nucleotid kinaza. (d) GTP activează proteina G, astfel încât Gα - GTP interacționează cu adenilat ciclaza. II.10. Care dintre următoarele afirmații despre proteinele G sunt corecte ? (a) Proteinele G sunt heterotrimerice sau monomerice. (b) Proteinele G complete interacționează numai cu adenilat ciclaza. (c) Când proteina G, care are legată GDP, se leagă de un complex hormon-receptor, are loc interschimbul GTP-GDP. (d) Subunitatea α a proteinelor G este o GTP-ază. II.11. Care dintre următoarele afirmații despre cAMP (adenozin 3’, 5’-monofosfat ciclic) și funcționarea acestuia în transmiterea semnalelor sunt corecte? (a) Majoritatea efectelor exercitate de cAMP în celulele eucariote sunt realizate prin activarea protein kinazei A (PKA). (b) cAMP leagă subunitățile catalitice ale PKA și activează alosteric această enzimă. (c) cAMP leagă subunitățile reglatoare ale PKA și activează enzima prin eliberarea subunităților catalitice. (d) cAMP este legat simultan de receptorul hormonal activat și PKA pentru a transmite semnalul hormonal. II.12. Care dintre următoarele afirmații despre cAMP sunt corecte? (a) ATP este transformat în cAMP sub acțiunea adenilat ciclazei într-o singură etapă. (b) cAMP conține un atom de fosfor implicat într-o legătură fosfodiesterică. (c) ATP reacționează cu adenozina pentru a forma cAMP și ADP într-o reacție catalizată de adenilat kinaza. (d) cAMP este transformat în 5'-AMP printr-o reacție catalizată de fosfodiesterază. 18 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU II.13. Care dintre următoarele afirmații despre cascada adenilat ciclazei sunt corecte? (a) Stimulul hormonal duce la creșterea cantităților de adenilat ciclază. (b) Formarea unui complex hormon-receptor duce la activarea adenilat ciclazei. (c) cAMP acționează ca un modulator alosteric care afectează activitatea specifică a protein kinazei A. (d) Complexul hormon-receptor intră în celulă și afectează activitățile enzimelor țintă. II.14. Care dintre următoarele afirmații despre calea de semnalizare a fosfoinozitidei sunt corecte? (a) Cascada fosfoinozitidei depinde de hidroliza unui fosfolipid component al membranei plasmatice. (b) Un hormon polipeptidic interacționează cu gangliozida GM1 de pe suprafața celulei pentru a declanșa cascada fosfoinozitidei. (c) În cadrul acestei căi de semnalizare este activată protein kinaza C. (d) În cadrul cascadei fosfatidilinozitolice se generează un singur tip de mesager secundar. II.15. Care dintre următoarele molecule sunt mesageri secundari produși de cascada fosfoinozitidei? (a) inozitol; (b) inozitol 1,4,5-trifosfat (IP3); (c) inozitol 1,3,4,5-tetrakisfosfat; (d) diacilglicerol (DAG). II.16. Care dintre următoarele afirmații despre inozitol 1,4,5-trifosfat (IP3) sunt corecte? (a) IP3 duce la absorbția de Ca2+ în reticulul endoplasmatic și reticulul sarcoplasmic. (b) IP3 poate fi rapid inactivat fie de fosfatază, fie de kinază. (c) IP3 deschide canalele ionilor de calciu în membranele reticulului endoplasmatic și reticulul sarcoplasmic. (d) IP3 acționează prin modificarea raportului dintre Na+ și K+ intracelular/ extracelular, modificând astfel potențialul transmembranar.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 19 II.17. Care dintre următoarele afirmații despre acțiunile sau țintele mesagerilor secundari ai cascadei fosfoinozitidei sunt corecte? (a) Diacilglicerolul (DAG) activează protein kinaza C (PKC). (b) Majoritatea efectelor exercitate de IP3 și DAG sunt antagonice. (c) PKC necesită Ca2+ pentru activitatea sa. (d) Ionii de Ca2+ sunt eliberați din mitocondrii. II.18. Care dintre următoarele afirmații despre Ca2+ și rolurile sale în reglarea metabolismului celulei sunt corecte? (a) Ca2+ intracelular este menținut la concentrații care sunt la câteva ordine de mărime mai mici decât concentrația extracelulară realizată de pompele Ca2+ dependente de ATP. (b) Deschiderea tranzitorie a canalelor ionice în membrana plasmatică sau reticulul endoplasmatic poate determina creșterea rapidă a nivelurilor citosolice de Ca2+. (c) Legarea Ca2+ la o proteină nu determină o schimbare conformațională a acesteia. (d) Ca2+ este legat la o familie de proteine reglatoare care au o regiune caracteristică EF cu structură helix-loop-helix. II.19. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția? Calmodulina (a) este un membru al familiei EF de proteine care leagă calciul. (b) activează moleculele țintă prin recunoașterea catenelor β încărcate negativ. (c) servește ca senzor al concentrației de calciu în majoritatea celulelor eucariote. (d) suferă o modificare conformațională importantă după legarea ionilor de Ca2+. II.20. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția? Receptorii tirozin kinazici (a) sunt receptori care prezintă șapte segmente helix transmembranare. (b) sunt proteine integrale de membrană. (c) activează proteinele țintă prin intermediul proteinelor G heterotrimerice. (d) prezintă proprietatea de autofosforilare a propriilor domenii citoplasmatice după interacția cu ligandul. 20 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU II.21. Care dintre următoarele afirmații despre tirozin kinaze sau hormonii care le activează sunt corecte? (a) Factorul de creștere epidermal (EGF) stimulează diviziunea celulelor epiteliale. (b) EGF este o protein kinază care fosforilează resturile de tirozină. (c) EGF și insulina au un mecanism comun de dimerizare pentru transmiterea semnalului prin membrana plasmatică. (d) Receptorii pentru EGF și insulină sunt proteine membranare integrale. II.22. Care afirmații despre toxina holerică sunt adevărate? (a) Inactivează o proteină G, blocând-o în starea inactivă (inactivează GTPaza). (b) Subunitatea A intră în celulă și ADP-ribozilează subunitatea GαS a unei proteine G. (c) Subunitatea B interacționează cu un gangliozid GM1 de pe suprafața celulei țintă. (d) Determină retenția ionilor Cl- în celulă. Asociați corect noțiunile din cele două coloane II.23. Potriviți constituentul sau procesul din coloana din stânga cu funcția pe care o îndeplinește în coloana din dreapta. (a) mesager secundar 4 (1) transmite un semnal din afara (b) fosforilarea proteinelor 3 celulei prin membrană în celulă (c) receptor membranar 1 (2) readuce sistemul de traducere a (d) terminator de semnal 2 semnalului la starea sa inițială (3) realizează modificări covalente ale moleculei țintei (4) transmite informații de la receptorul membranar  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 21 II.24. Potriviți fiecare compus din coloana din stânga cu caracteristicile sale din coloana din dreapta. (a) AMP ciclic 2 (1) este scindat de fosfolipaza C (b) GTP 4 (2) leagă subunitățile reglatorii ale (c) proteină G heterotrimerică 8 protein kinazei A (d) adenilat ciclază 10 (3) convertește cAMP în AMP (e) PIP2 1 (4) realizează interschimburi cu GDP la (f) Ca2+ 11, 12 nivelul subunităților Gα (g) IP3 7 (5) este un produs hormonal în aval (h) DAG 12 față de catabolismul PIP2 (i) o fosfodiesterază specifică 3 (6) leagă epinefrina (j) receptor de insulină 9 (7) este un mesager secundar provenit (k) receptor β-adrenergic 6 din PIP2 (l) acid arahidonic 5 (8) traduce un stimul hormonal captat de un receptor de membrană 7TM activat la adenilat ciclază (9) are activitate tirozin kinazică (10) este activată de Gα-GTP (11) are concentrația intracelulară crescută în urma acțiunii IP3 (12) activează protein kinaza C  CAPITOLUL III. GLICOLIZA ȘI GLUCONEOGENEZA Grile complement simplu III.1. În urma glicolizei anaerobe rezultă: (a) acid piruvic; (b) acetil-CoA; (c) 2 moli ATP; (d) 4 moli ATP. III.2. Selectaţi afirmaţia adevărată privind glicoliza aerobă: (a) În urma celei de-a patra reacții se formează gliceraldehid 3-fosfat şi dihidroxiaceton fosfat. (b) În total se consumă un mol de ATP per mol de glucoză. (c) În ultima reacție nu se formează ATP și piruvat. (d) Conține doar două reacții ireversibile. III.3. În care dintre reacțiile glicolizei se formează ATP? (a) în reacția catalizată de fosfofructokinază; (b) în reacțiile catalizate de piruvat kinază și enolază; (c) în reacțiile catalizate de piruvat kinază și fosfoglicerat kinază; (d) în reacțiile catalizate de hexokinază și aldolază. III.4. NAD+ este reactant: (a) într-o reacție a glicolizei aerobe; (b) în toate reacțiile glicolize anaerobe; (c) în toate reacțiile ireversibile ale glicolizei; (d) în sinteza acizilor grași. 24 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU III.5. Găsiţi afirmaţia adevărată privind rolul NADH: (a) Participă în căile metabolice oxidative. (b) Participă în reacția de transformare a piruvatul la lactat. (c) Este agent de oxidare în glicoliză. (d) Este generat în reacția catalizată de fosfofructokinază. III.6. Glicoliza anaerobă are loc până la formarea: (a) piruvatului; (b) lactatului; (c) fosfoenolpiruvatului; (d) etanolului. III.7. Reacţiile glicolizei au loc: (a) parţial în mitocondrii şi citoplasmă; (b) în totalitate în citoplasmă; (c) în citoplasmă şi reticulul endoplasmatic; (d) în toate organitele celulare. III.8. Consumul de ATP se realizează în reacţiile: (a) 1 şi 3 ale primei faze a glicolizei; (b) 1 şi 3 ale cele de-a doua faze a glicolizei; (c) 2 şi 5 ale cele de-a doua faze a glicolizei; (d) 2 și 5 ale primei faze a glicolizei. III.9. Formarea de ATP se realizează în reacţiile catalizate de: (a) hexokinază şi fosfofructokinază; (b) fosfoglicerat kinază şi fosfoglicerat izomerază; (c) fosfoglicerat kinază şi piruvat kinază; (d) fosfofructokinază și fosfohexoizomerază. III.10. Reacția catalizată de fosfofructokinază este ireversibilă deoarece: (a) energia liberă Gibbs este negativă; (b)entropia reacției este maximă; (c) generează ATP; (d)produșii de reacție sunt două trioze fosforilate.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 25 III.11. Bilanţul total al degradării aerobe a unui mol de glucoză în cadrul glicolizei indică formarea a: (a) 2 moli piruvat, 2 moli NAD+ şi 2 moli ADP; (b) 2 moli piruvat, 2 moli NADH şi 4 moli ATP; (c) 2 moli piruvat, 4 moli NADH şi 4 moli ATP; (d) 2 moli piruvat, 2 moli NADH și 2 moli ATP. III.12. Selectaţi afirmaţia adevărată privind glicoliza la nivel muscular: (a) Fibrele musculare de tip II sunt bogate în mitocondrii. (b) Fibrele roşii generează energie mai lent. (c) Fibrele albe folosesc ca sursă de energie fosforilarea oxidativă care generează mai multă energie. (d) Fibrele de tip I sunt sărace în mitocondrii. III.13. Găsiţi afirmaţia falsă privind gluconeogeneza: (a) Este esenţială în perioadele lungi de inaniţie şi exerciţiu intens. (b) Este considerată inversul glicolizei. (c) Glucoza se poate forma din succinat, piruvat şi lactat. (d) Glucoza se formează din acetil-CoA. III.14. Care este diferenţa dintre glicoliză şi gluconeogeneză? (a) Gluconeogeneza este un proces endergonic, iar glicoliza este un proces exergonic. (b) Glicoliza are o etapă în plus faţă de gluconeogeneză. (c) Prima etapă din glicoliză are loc în mitocondrie, faţă de gluconeogeneză în care primele două reacții se desfășoară în citosol. (d) Ultima reacție a glicolizei are loc în reticulul endoplasmatic. III.15. Gluconeogeneza: (a) constă în sinteza glucagonului din compuși neglucidici; (b) apare după regimuri hipercalorice; (c) este stimulată de insulină și aldosteron; (d) reprezintă calea de formare a glucozei din precursori neglucidici. 26 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU III.16. Glicoliza anaerobă: (a) constă în transformarea glucozei în acetil-CoA; (b) furnizează o cantitate mare de energie (~38 moli de ATP); (c) are loc în mitocondrii; (d) se finalizează cu formarea acidului lactic. III.17. Gluconeogeneza: (a) reprezintă sinteza de glicogen din glucoză; (b) este un proces important pentru menținerea homeostaziei glucozei în organism; (c) constă în transformarea în glucoză a glicogenului hepatic și muscular; (d) este inhibată de glucocorticoizi. III.18. Sinteza de glucoză se poate realiza din următorii compuși neglucidici, cu excepția: (a) glicerolului; (b) acidului lactic; (c) acizilor grași; (d) acidului piruvic. III.19. Câți moli de acid piruvic se formează dintr-un mol de glucoză? (a) 2; (b) 8; (c) 15; (d) 38. III.20. Precursor în gluconeogeneză este: (a) colesterolul; (b) glucoza; (c) glicogenul; (d) acidul lactic.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 27 III.21. Despre gluconeogeneză este falsă afirmația următoare: (a) Constă în sinteza de glucoză din produși neglucidici. (b) Procesul se întâlnește în stare de inaniție îndelungată. (c) Este stimulată de glucagon. (d) Este stimulată de hormonii tiroidieni. III.22. Despre metabolismul glucidic este adevărată următoarea afirmație: (a) Glicoliza aerobă se referă la oxidarea glucozei până la acid lactic. (b) În urma glicolizei anaerobe rezultă 6 moli de ATP. (c) Glicoliza anaerobă are loc în citoplasmă. (d) Glicoliza și gluconeogeneza conțin același număr de reacții ireversibile. III.23. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția? Hexokinaza (a) catalizează conversia glucozo-6-fosfat în fructozo-1,6-bisfosfat. (b) necesită Ca2+ pentru activitate. (c) folosește fosfat anorganic pentru a forma glucozo-6-fosfat. (d) catalizează transferul unei grupări fosfat către o varietate de hexoze. III.24. Etapele glicolizei între gliceraldehid-3-fosfat și 3-fosfoglicerat implică toate procesele următoare, cu excepția: (a) sinteza ATP; (b) utilizarea Pi; (c) oxidarea NADH la NAD+; (d) formarea de 1,3-difosfoglicerat. III.25. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția? Reacțiile catalizate de fosfofructokinază și piruvat kinază sunt similare, în sensul că: (a) ambele generează ATP. (b) ambele implică un derivat glucidic cu „energie mare”. (c) ambele implică compuși cu trei atomi de carbon. (d) ambele sunt, în esență, ireversibile. 28 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU III.26. Considerând reacțiile între fructozo-6-fosfat și piruvat, care este randamentul net al moleculelor de ATP? (a) 2; (b) 3; (c) 4; (d) 5. III.27. Care dintre următoarele afirmații despre transportorii de glucoză nu este adevărată? (a) Sunt proteine transmembranare. (b) Realizează transportul glucozei prin membranele plasmatice ale celulelor animale. (c) Distribuția și concentrația lor tisulară pot depinde de tipul țesutului și de starea metabolică a organismului. (d) Situsul de legare a glucozei este mutat dintr-o parte a membranei către cealaltă prin rotirea întregii proteine. III.28. Care este afirmația adevărată despre glucozo-6-fosfataza? (a) Este legată de membrana mitocondrială internă. (b) Este stabilizată de o proteină de legare a Ca2+ asociată. (c) Este asociată direct cu un transportor de glucoză. (d) Produce glucoză și fosfat într-o reacție care consumă energie. III.29. Câte legături „cu energie mare” sunt necesare pentru a converti oxaloacetatul în glucoză? (a) 2; (b) 3; (c) 4; (d) 6. III.30. În controlul coordonat al fosfofructokinazei (PFK) și al fructozo-1,6-bisfosfatazei (F-1,6-BPaza): (a) citratul inhibă PFK și stimulează F-1,6-BPaza. (b) fructozo-2,6-bisfosfatul inhibă PFK și stimulează F-1,6-BPaza. (c) acetil-CoA inhibă PFK și stimulează F-1,6-BPaza. (d) AMP inhibă PFK și stimulează F-1,6-BPaza.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 29 Grile complement multiplu III.31. Glicoliza anaerobă: (a) are loc în citoplasmă; (b) constă în transformarea glucozei în acid piruvic în urma unui șir de reacții; (c) constă în transformarea glucozei în final în acid lactic; (d) se desfășoară prin reacții succesive exergonice. III.32. Concentraţiile mari de glucoză din sânge, de peste 1 mM, dar care nu depășesc 10 mM, determină: (a) convertirea glucozei în glucozo-6-fosfat; (b) inhibarea hexokinazei prin creştere nivelului de glucozo-6-fosfat; (c) inhibarea glucokinazei prin creşterea nivelului de glucozo-6-fosfat; (d) stimularea sintezei glicogenului. III.33. Fosfofructokinaza 1 (PFK-1) este: (a) o enzimă modulată alosteric; (b) o enzimă reglatoare a glicolizei; (c) exprimată diferit din punct de vedere structural în muşchiul scheletic şi ficat; (d) alcătuită dintr-o singură subunitate. III.34. Fosfofructokinaza 1 (PFK-1) este: (a) inhibată de concentraţiile mari de ATP care deplasează echilibrul spre forma tensionată a enzimei; (b) activată de fructozo-2,6-bisfosfat; (c) activată de concentraţii mari de ATP; (d) activată de concentrații mari de citrat. III.35. În hipoglicemie se secretă: (a) insulină care scade nivelul fructozo-2,6-bisfosfatului şi stimulează glicoliza; (b) glucagon care determină fosforilarea piruvat kinazei, inhibând glicoliza; (c) glucagon care creşte nivelul cAMP și activează PKA, determinând scăderea concentrației fructozo-2,6-bisfosfatului; (d) insulină care inhibă glicoliza. 30 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU III.36. Selectaţi afirmaţiile adevărate privind gluconeogeneza: (a) Reprezintă sinteza de glucoză din precursori neglucidici. (b) Se desfăşoară în principal în ficat. (c) Are rol în menţinerea glicemiei. (d) Se desfășoară integral în citosol. III.37. Ciclul Cori: (a) face legătura între glicoliza din ficat şi gluconeogeneza din eritrocite; (b) este un proces de fosforilare oxidativă; (c) este cunoscut ca și ciclul acidului lactic; (d) face legătura între gluconeogeneza din ficat și glicoliza din mușchi. III.38. Identificați afirmațiile false referitoare la gluconeogeneză: (a) Constă în sinteza de glucoză din compuși neglucidici. (b) Reprezintă sursa de glucoză a organismului în condiții de inaniție. (c) Este un proces stimulat de glucagon și insulină. (d) Reprezintă un proces catabolic. III.39. Precursorii gluconeogenezei pot fi: (a) acidul lactic; (b) albumina; (c) glicerolul; (d) amoniacul. III.40. Reacțiile esențial ireversibile care controlează rata glicolizei sunt catalizate de următoarele enzime: (a) piruvat kinază; (b) aldolază; (c) fosfofructokinază; (d) hexokinază.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 31 III.41. Când nivelul glicemiei este scăzut, glucagonul este secretat. Care dintre următoarele sunt efectele creșterii nivelului de glucagon asupra glicolizei în ficat? (a) Se produce fosforilarea fosfofructokinazei 2 (PFK-2) și a fructozo-2,6-bisfosfatazei. (b) Apare defosforilarea fosfofructokinazei 2 și a fructozo-2,6-bisfosfatazei. (c) Fosfofructokinaza este inhibată. (d) Glicoliza este accelerată. III.42. Identificați perechile corecte enzimă-efector alosteric: (a) fosfofructokinază: glucozo-6-fosfat; (b) piruvat kinază: alanină; (c) fosfofructokinază: AMP; (d) glucokinază: fructozo-2,6-bisfosfat. III.43. Care dintre următoarele afirmații despre gluconeogeneză sunt adevărate? (a) Se desfășoară activ în ficat în perioadele de exercițiu intens sau de înfometare. (b) Se desfășoară în ficat imediat după masă. (c) Se desfășoară activ în cortexul renal în perioadele de înfometare. (d) Nu se desfășoară activ la nivelul intestinului. III.44. Glucoza poate fi sintetizată din următorii precursori neglucidici: (a) adenină; (b) lactat; (c) acid palmitic; (d) glicerol. III.45. Care dintre următoarele afirmații descriu corect ce se întâmplă atunci când este acetil-CoA abundent? (a) Piruvat carboxilaza este activată. (b) Fosfenolpiruvat carboxikinaza este activată. (c) Fosfofructokinaza este activată. (d) Dacă nivelurile de ATP sunt mari, oxaloacetatul este redirecționat spre gluconeogeneză. 32 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU III.46. Care dintre următoarele afirmații despre ciclul Cori și consecințele fiziologice ale acestuia sunt adevărate? (a) Implică sinteza glucozei în mușchi. (b) Implică eliberarea lactatului de către eritrocite. (c) Implică preluarea lactatului în ficat. (d) Implică eliberarea glucozei de către ficat. Asociați corect noțiunile din cele două coloane III.47. Potriviți hexokinaza și glucokinaza cu descrierile corespunzătoare din coloana din dreapta. (a) Hexokinaza 1, 2, 4, 5, 7 (1) se găsește în ficat (b) Glucokinaza 1, 3, 5, 6 (2) se găsește în țesuturile non-hepatice (3) are specificitate absolută pentru glucoză (4) are o specificitate largă pentru hexoze (5) necesită ATP pentru reacție (6) are un KM ridicat pentru glucoză (7) este inhibată de glucozo-6-fosfat III.48. Indicați care dintre condițiile enumerate în coloana din dreapta determină creșterea ratei glicolizei sau gluconeogenezei. (a) Glicoliză 2, 3, 6, 9 (1) creșterea concentrației ATP (b) Gluconeogeneză 1, 4, 5, 7, (2) creșterea concentrației AMP 8, (3) creșterea concentrației de fructozo- 2,6-bisfosfat (4) creșterea concentrației citratului (5) creșterea concentrației acetil-CoA (6) creșterea nivelului insulinei (7) creșterea nivelului glucagonului (8) înfometarea (9) aportul de hrană  CAPITOLUL IV. CICLUL KREBS Grile complement simplu IV.1. Ciclul Krebs: (a) realizează transformarea piruvatului în glucoză; (b) conţine și reacţia de transformare a oxaloacetatului în citrat; (c) are loc doar în citoplasmă; (d) necesită consum de ATP. IV.2. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului la acetil-CoA se face prin intermediul complexului piruvat dehidrogenazei: (a) care catalizează o reacţie reversibilă; (b) care determină formarea NAD+; (c) care determină eliberarea CO2; (d) care implică participarea ADP. IV.3. NADH se formează în reacţiile catalizate de: (a) aconitază şi complexul 2-oxoglutarat dehidrogenazei; (b) izocitrat dehidrogenază şi succinat dehidrogenază; (c) izocitrat dehidrogenază şi complexul 2-oxoglutarat dehidrogenazei; (d) malat dehidrogenază și fumarază. IV.4. Succinil-CoA sintetaza catalizează hidroliza succinil-CoA cuplată cu fosforilarea: (a) AMP; (b) GMP; (c) GDP; (d) UTP. 34 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU IV.5. În cadrul ciclului Krebs, FADH2 se formează în urma reacţiei catalizate de: (a) fumarază; (b) succinat dehidrogenază; (c) malat dehidrogenază; (d) aconitază. IV.6. Reacţia totală a ciclului Krebs implică formarea a: (a) un mol FADH2, un mol GTP, un mol NADH; (b) un mol FADH2, doi moli GTP, trei moli NADH; (c) un mol FADH2, un mol GTP, trei moli NADH; (d) un mol FADH2, un mol GTP, doi moli NADH. IV.7. Reglarea vitezei ciclului Krebs se face la nivelul: (a) citrat sintazei, izocitrat dehidrogenazei şi 2-oxoglutarat dehidrogenazei; (b) aconitazei, izocitrat dehidrogenazei şi 2-oxoglutarat dehidrogenazei; (c) citrat sintazei, fumarazei şi 2-oxoglutarat dehidrogenazei; (d) succinat dehidrogenazei, fumarazei, malat dehidrogenazei. IV.8. Acidul piruvic se transformă în acetil-CoA prin: (a) degradare anaerobă; (b) decarboxilare oxidativă; (c) deaminare; (d) beta-oxidare. IV.9. Acidul piruvic se transformă în acetil-CoA prin: (a) decarboxilare oxidativă; (b) reducere; (c) deaminare; (d) dealchilare. IV.10. Care afirmație referitoare la ciclul Krebs este adevărată? (a) Are loc la nivelul stromei mitocondriale. (b) Se finalizează cu formarea a cinci molecule de CO2. (c) Are loc în prezența amoniacului. (d) Constă în intertransformări ale unor acizi mono-, di- și tricarboxilici.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 35 Grile complement multiplu IV.11. Selectaţi afirmaţiile adevărate: (a) Ciclul Krebs are o natură amfibolică. (b) Reacţiile anaplerotice includ transaminări şi transformarea piruvatului în malat. (c) Ciclul Krebs este o cale anabolică. (d) Ciclul Krebs se desfășoară la nivelul membranei mitocondriale interne. IV.12. Acetil-CoA participă în următoarele procese metabolice: (a) în ciclul Krebs pentru generarea de energie; (b) în sinteza corpilor cetonici; (c) în sinteza acizilor graşi şi a colesterolului; (d) în procesele de transaminare. IV.13. Aminoacizii pot intra în ciclul Krebs datorită procesului de: (a) decarboxilare; (b) transaminare; (c) gluconeogeneză; (d) deaminare oxidativă. IV.14. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect următoarea propoziție? Complexul piruvat dehidrogenazei este activat de (a) fosforilarea componentei piruvat dehidrogenazei (E1). (b) stimularea unei fosfataze specifice de către ionii de Ca2+. (c) inhibarea unei kinaze specifice de către piruvat. (d) scăderea raportului NADH / NAD+. IV.15. Care dintre următoarele afirmații privind ciclul acidului citric sunt corecte? (a) Nu există ca atare în plante și bacterii, deoarece funcțiile sale sunt îndeplinite de ciclul glicoxilat. (b) Oxidează acetil-CoA derivat din degradarea acizilor grași. (c) Furnizează succinil-CoA pentru sinteza glucidelor. (d) Furnizează precursori pentru sinteza acizilor glutamic și aspartic. 36 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU IV.16. Care dintre următoarele răspunsuri sunt corecte în legătură cu reacțiile anaplerotice? (a) Sunt necesare deoarece biosinteza anumitor aminoacizi necesită intermediarii ciclului acidului citric ca precursori. (b) Pot converti acetil-CoA în oxaloacetat la mamifere. (c) Pot converti piruvatul în oxaloacetat la mamifere. (d) Nu sunt necesare la mamifere, deoarece mamiferele au un ciclu activ de glioxilat. IV.17. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția următoare? Piruvat carboxilaza (a) catalizează decarboxilarea reversibilă a oxaloacetatului. (b) necesită pirofosfat de tiamină drept cofactor. (c) este activată alosteric de acetil-CoA. (d) necesită ATP. IV.18. Activitatea cărei enzime este afectată în cazul unei deficiențe de vitamină B1? (a) succinat dehidrogenaza; (b) piruvat dehidrogenaza; (c) izocitrat dehidrogenaza; (d) α-cetoglutarat dehidrogenaza. Asociați corect noțiunile din cele două coloane IV.19. Potriviți cofactorii complexului piruvat dehidrogenazei din coloana din stânga cu componentele enzimatice corespunzătoare și cu rolurile lor în etapele enzimatice care sunt enumerate în coloana din dreapta. (a) coenzima A 3. 7 (1) componentă a piruvat dehidrogenazei (b) NAD+ 2, 9 (2) dihidrolipoil dehidrogenaza (c) pirofosfat de tiamină 1, 5 (3) dihidrolipoil transacetilaza (d) FAD 2, 6 (4) oxidează gruparea hidroxietil (e) Lipoamidă 3, 4, 8 (5) decarboxilează piruvatul (6) oxidează dihidrolipoamida (7) acceptă gruparea acetil din acetil-lipoamid (8) oferă un braț lung, flexibil, ce transmite intermediarii către diferite componente enzimatice (9) oxidează FADH2  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 37 IV.20. Mai întâi, selectați enzimele din coloana din stânga care reglează ciclul acidului citric. Potriviți acele enzime cu mecanismele de control adecvate din coloana din dreapta. (a) citrat sintaza 4, 5 (1) inhibată prin feedback de către (b) aconitaza succinil-CoA (c) izocitrat dehidrogenaza 2, 3, 5 (2) activată alosteric de ADP (d) α-cetoglutarat dehidrogenaza 1, (3) inhibată de NADH 3, 5 (4) reglată de disponibilitatea acetil-CoA (e) succinil-CoA sintetaza și oxaloacetat (f) succinat dehidrogenaza (5) inhibată de ATP (g) fumaraza (h) malat dehidrogenaza IV.21. Potriviți intermediarii ciclului acidului citric din coloana din stânga cu produșii lor biosintetici de la mamifere, enumerați în coloana din dreapta. (a) Izocitrat 5 (1) acid aspartic (b) α-cetoglutarat 2 (2) acid glutamic (c) succinil-CoA 4 (3) colesterol (d) cis-aconitat 5 (4) porfirine (e) oxaloacetat 1 (5) niciunul de mai sus  CAPITOLUL V. FOSFORILAREA OXIDATIVĂ Grile complement simplu V.1. Selectați succesiunea corectă a celor 4 ansambluri respiratorii: (a) NADH-Q reductaza, succinat reductaza, citocrom reductaza, citocrom oxidaza; (b) NADH-Q reductaza, succinat dehidrogenaza, citocrom reductaza, citocrom oxidaza; (c) NADH-Q reductaza, succinat dehidrogenaza, citocrom reductaza, citocrom dehidrogenaza; (d) NADH-Q oxidaza, succinat dehidrogenaza, citocrom reductaza, ATP sintaza. V.2. Termogenina: (a) se găseşte la nivelul ţesutului adipos brun; (b) este inhibată de acizi graşi liberi; (c) este activată de ATP, ADP, GTP; (d) este o proteină prezentă în membrana reticulului endoplasmatic. V.3. Pentru fiecare proton transportat în afara matricei prin membrana internă mitocondrială și spațiul intermembranar al mitocondriilor, cât de mult potențial de energie liberă este generat la nivelul membranei interne? (a) −52.6 kcal/mol; (b) −7,3 kcal/mol; (c) −0,52 kcal/mol; (d) −5,2 kcal/mol. 40 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU V.4. Ce citocrom are o hem protoporfirină IX care nu este legată covalent de proteine? (a) citocromul a; (b) citocromul a3; (c) citocromul b; (d) citocromul c. V.5. Aproximativ câte molecule de ATP se formează pentru fiecare NADH extramitocondrial care este oxidat la NAD+ de O2 prin intermediul catenei transportoare de electroni în mușchi? Presupunem că șuntul glicerol fosfat funcționează normal. (a) 1; (b) 1,5; (c) 2,5; (d) 3. V.6. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția următoare? Viteza debitului de electroni prin lanțul de transport al electronilor este în principal reglată direct de (a) raportul ATP:ADP. (b) concentrația de acetil-CoA. (c) rata de fosforilare oxidativă. (d) inhibarea de tip feedback prin intermediul apei. V.7. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția următoare? Agenții de decuplare, cum ar fi dinitrofenolul (DNP) sau termogenina, decuplează transportul de electroni din membrana mitocondrială internă și fosforilarea prin: (a) inhibarea citocrom reductazei. (b) disocierea unităților Fo și F1 ale ATP sintazei. (c) disiparea gradientului de protoni. (d) blocarea translocazei ATP-ADP.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 41 V.8. Care dintre următorii compuși chimici este produsul reacției catalizate de superoxid dismutază? (a) O2-·; (b) H2O; (c) H2O2; (d) H3O+. V.9. Care dintre următoarele afirmații despre mecanismul propus pentru sinteza ATP prin intermediul ATP sintazei este corectă? (a) ATP sintaza formează ATP numai atunci când protonii sunt transportați prin complex. (b) ATP sintaza conține situsuri care se schimbă în afinitatea lor pentru ATP pe măsură ce protonii sunt transportați prin complex. (c) ATP sintaza se leagă mai strâns de ATP atunci când protonii sunt transportați prin complex. (d) ATP sintaza are două situsuri active pentru fiecare complex. Grile complement multiplu V.10. Compușii cu rol de transportori de electroni sunt: (a) coenzima Q; (b) citocromii P450; (c) hemoglobina; (d) centrele Fe-S. V.11. Fosforilarea oxidativă: (a) presupune fosforilarea ADP; (b) utilizează energia transportului de electroni din timpul respiraţiei anaerobe; (c) presupune generarea unui gradient de protoni rezultat din reoxidarea NADH şi FADH2; (d) se realizează la nivelul nucleului. 42 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU V.12. Care dintre următoarele elemente contribuie la fosforilarea oxidativă? (a) biosinteza glicogenului în ficat și mușchi; (b) conversia unei forțe electron motrice într-o forță proton motrice; (c) formarea compușilor cu potențial ridicat de transfer de electroni; (d) conversia unei forțe proton motrice într-un potențial de transfer a fosfatului. V.13. Care dintre următoarele afirmații privind mitocondriile și componentele lor sunt corecte? (a) Compartimentul matricei conține enzimele glicolizei. (b) Mitocondriile sunt delimitate de două membrane: o membrană internă și o membrană externă. (c) Membrana internă conține pori și este ușor permeabilă pentru majoritatea metaboliților mici. (d) Membrana internă are o suprafață mare, deoarece este înalt pliată. V.14. Mitocondriile: (a) se găsesc în toate regnurile; (b) sunt organite semiautonome; (c) conțin proteine codificate de propriile gene și de genomul nuclear; (d) au apărut probabil din incorporarea unui virus de către o bacterie. V.15. Care dintre următoarele afirmații despre potențialul redox al unei reacții sunt corecte? (a) Nu are legătură cu energia liberă a reacției. (b) Poate fi utilizat pentru a prezice dacă un compus dat va reduce altul. (c) Poate fi utilizat pentru a anticipa dacă o anumită reacție de oxidare va furniza suficientă energie pentru formarea ATP din ADP și Pi. (d) Poate fi utilizat pentru a anticipa viteza de absorbție a O2 la oxidarea unui substrat dat. V.16. Care dintre următoarele afirmații despre complexele enzimatice ale sistemului de transport al electronilor sunt corecte? (a) Sunt localizate în matricea mitocondrială. (b) Au spectre în vizibil foarte similare.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 43 (c) Sunt proteine membranare integrale situate în membrana mitocondrială internă. (d) Transferă electroni de la unul la altul cu ajutorul unor purtători mobili de electroni. V.17. Care dintre următoarele afirmații despre ubiquinol sunt corecte? (a) Este purtător mobil de electroni între citocrom c oxidoreductaza și citocrom c oxidaza. (b) Oxidarea sa implică transferul simultan a doi electroni în centrul Fe-S al citocrom reductazei. (c) Este oxidat la ubiquinonă printr-un intermediar de tipul semiquinonei. (d) Este o moleculă liposolubilă. V.18. Care dintre următoarele afirmații despre structura și proprietățile citocromului c sunt incorecte? (a) Este o proteină membranară integrală. (b) Conține foarte puțin α helix sau structură secundară β-pliată. (c) Are o structură extrem de conservată în cursul evoluției. (d) Este solubil în apă. V.19. Speciile reactive de oxigen (SRO): (a) sunt generate doar la nivelul complexului respirator IV; (b) sunt generate la nivelul complexelor I și III ale catenei transportoare de electroni; (c) sunt transportate în afara celulei pe transportatori specializați; (d) sunt reprezentate de OH·, H2O2, O2.-. V.20. Care dintre următoarele observații experimentale oferă dovezi care susțin modelul chemiosmotic de fosforilare oxidativă? (a) Pentru fosforilarea oxidativă este necesară o membrană închisă sau un compartiment vezicular. (b) Un sistem de bacteriorhodopsină și ATP-ază poate produce ATP în vezicule sintetice când lumina provoacă pomparea protonilor. (c) În timpul transportului de electroni este generat un gradient de electroni prin membrana internă a mitocondriilor. (d) ATP este sintetizat atunci când un gradient de protoni este impus mitocondriilor. 44 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU V.21. Care dintre următoarele afirmații despre complexul ATP sintazei de la nivel mitocondrial sunt corecte? (a) Este localizat în spațiul intermembranar al mitocondriilor. (b) Conține un subansamblu care constituie canalul de protoni. (c) Poate fi inhibat de oligomicină. (d) Translocă ATP prin membranele mitocondriale. V.22. Membrana mitocondrială internă conține translocaze pentru următoarele perechi de substanțe: (a) NAD+ și NADH;; (b) glicerol 3-fosfat și dihidroxiaceton fosfat; (c) AMP și ADP; (d) glutamat și aspartat. V.23. Gradientele de protoni sunt folosite pentru următoarele procese: (a) generarea de căldură; (b) difuzie simplă prin membrana plasmatică; (c) defosforilarea compușilor endogeni; (d) generarea ATP. Asociați corect noțiunile din cele două coloane V.24. Potriviți complexele enzimatice ale lanțului respirator din coloana stângă cu grupările adecvate care transportă electroni din coloana din dreapta. (a) citocrom c oxidaza 3, 6, 8 (1) hem c1 (b) CoQ-citocrom c oxidoreductaza 1, 4, 5, 9 (2) FAD (c) NADH-CoQ oxidoreductaza 5, 7 (3) hem a3 (d) succinat-CoQ reductaza 2, 5 (4) hem bL (5) complexe fier-sulf (6) CuA și CuB (7) FMN (8) hem a (9) hem bH  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 45 V.25. Potriviți unitățile majore ale sistemului ATP sintazei din coloana din stânga cu componentele și funcțiile adecvate din coloana din dreapta. (a) Fo 1, 5 (1) conține canalul de protoni (b) F1 2, 3, 4, 6 (2) conține situsurile catalitice pentru sinteza ATP (3) conține subunitățile α, β, ϒ, δ și ℇ (4) conține secvențe omoloage cu bucla P a membrilor familiei de NTP-aze (5) se găsește în membrana mitocondrială internă (6) este în mare parte în matrice V.26. Potriviți fiecare inhibitor din coloana din stânga cu efectul său primar din coloana din dreapta. (a) Azidă 1 (1) inhibarea transportului de electroni (b) Atractilozid 3 (2) decuplarea transportului de electroni (c) Rotenonă 1 și a fosforilării oxidative (d) Dinitrofenol 2 (3) inhibarea translocării ADP-ATP (e) monoxid de carbon 1 (4) inhibarea ATP sintazei (f) oligomicină 4 (g) antimicină A 1  CAPITOLUL VI. REACȚIILE DIN FAZA DE LUMINĂ ÎN PROCESUL FOTOSINTEZEI Grile complement simplu VI.1. Care afirmație despre centrul Mn al fotosistemului II este incorectă? (a) Centrul Mn are patru stări de oxidare posibile. (b) Electronii sunt transferați din centrul Mn în P680+. (c) Un rest de tirozină din proteina D1 este un intermediar în transferul de electroni. (d) O2 eliberat de către centrul Mn provine din oxidarea apei. Grile complement multiplu VI.2. Membranele tilacoide conțin: (a) complexe de disipare a luminii; (b) centre de reacție; (c) ATP sintază; (d) lanțuri de transport de electroni. VI.3. Care dintre următoarele elemente sunt componente ale clorofilelor? (a) plastoquinona; (b) Mg2+; (c) Fe2+; (d) fitol. 48 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU VI.4. Care dintre următoarele afirmații despre fotosistemul II sunt corecte? (a) Este un ansamblu transmembranar multimolecular care conține mai multe polipeptide, mai multe molecule de clorofilă, o clorofilă specială (P680), feofitină și plastoquinonă. (b) Este localizat în membrana tilacoidă a plantelor. (c) Folosește energia luminii pentru a crea o separare a sarcinii a cărei energie potențială poate fi utilizată pentru a oxida H2O și pentru a produce un reducător, plastoquinolul. (d) Folosește un centru Fe2+ - Cu+ ca acumulator de sarcină pentru a forma O2 fără a genera radicalii hidroxil, anioni superoxid, sau H2O2 potențial dăunători. VI.5. Care dintre următoarele afirmații despre fotofosforilarea ciclică sunt corecte? (a) Nu implică formarea NADPH. (b) Folosește electroni furnizați de fotosistemul II. (c) Este activată atunci când NADP+ este limitat. (d) Generează O2. VI.6. Care dintre următoarele afirmații despre complexul de colectare a luminii sunt adevărate? (a) Este o moleculă de clorofilă. (b) Colectează energia luminii prin absorbția luminii de către moleculele de clorofilă. (c) Înconjoară un centru de reacție cu o pereche specializată de clorofilă care contribuie la conversia energiei luminii în energie chimică. (d) Conține molecule de clorofilă care transferă energia de la una la alta prin interacțiuni electromagnetice directe. VI.7. Care dintre următoarele afirmații despre membrana tilacoidă sunt corecte? (a) Conține fotosistemul I și ATP sintaza în regiunile nestivuite. (b) Conține fotosistemul II în principal în regiunile stivuite. (c) Facilitează comunicarea între fotosistemele I și II prin circulația plastoquinonelor și plastocianinelor în spațiul tilacoid. (d) Nu conține citocrom b6f.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 49 Asociați corect noțiunile din cele două coloane VI.8. Pentru fiecare funcție din coloana din dreapta asociați structura corespunzătoare din coloana din stânga. (a) Clorofilă 3, 5 (1) generarea O2 (b) complex de captare a luminii 3 (2) sinteza ATP (c) fotosistem I 2. 3, 4, 5, 6 (3) absorbția luminii (d) fotosistem II 1, 2, 3, 5, ,6 (4) sinteza NADPH (5) separarea sarcinii (6) gradient de protoni transmembranar VI.9. Potriviți fotosistemele bacteriilor purpurii sau ale plantelor verzi cu proprietățile adecvate enumerate în coloana din dreapta. (a) centrul de reacție din (1) conține un centru Mn Rhodopseudomonas viridis 2, 3, 4, 5 (2) conține două situsuri de legare (b) fotosistemul II al plantelor verzi 1, pentru plastoquinone 2, 4, 5 (3) absoarbe lumină la > 900 nm (4) evenimentul de conservare a energiei este separarea sarcinii de la o clorofilă+ la feofitină (5) transferă electroni din QH2 la un citocrom VI.10. Potriviți descrierile din coloana din stânga cu pigmenții din coloana din dreapta. (a) Tetrapirol 1, 3, 4 (1) clorofilă a (b) Poliene 1, 2, 3, 4 (2) β-caroten (c) conține Mg2+ 1 (3) feofitină (4) ficocianobilină  CAPITOLUL VII. CICLUL CALVIN ȘI ȘUNTUL PENTOZO-FOSFAȚILOR Grile complement simplu VII.1. În şuntul pentozo-fosfaţilor sinteza de NADPH se produce: (a) în faza oxidativă; (b) în faza neoxidativă; (c) în ambele faze; (d) nu se produce deloc. VII.2. Transcetolaza şi transaldolaza acţionează la nivelul şuntului pentozo-fosfaţilor: (a) în etapa de formare a ribozo-5-fosfatului; (b) în etapa neoxidativă; (c) în ambele etape, oxidativă și neoxidativă; (d) nu acționează în cadrul acestui proces. VII.3. Reglarea şuntului pentozo-fosfaţilor se realizează la nivelul: (a) glucozo-6-fosfat dehidrogenazei; (b) transcetolazei; (c) transaldolazei; (d) izomerazei. VII.4. Care dintre următoarele afirmații despre tioredoxină este corectă? (a) Conține o grupare hem care oscilează între două stări de oxidare. (b) Forma sa oxidată predomină în timp ce are loc absorbția de lumină. (c) Activează unele enzime biosintetice prin reducerea punților disulfurice. (d) Tioredoxina oxidată este redusă prin intermediul plastoquinolului. 52 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU VII.5. Care dintre următorii compuși nu este un produs al șuntuluipentozo- fosfaților? (a) NADPH; (b) glicerol 3-fosfat; (c) ribulozo-5-fosfat; (d) sedoheptulozo-7-fosfat. VII.6. Ramura neoxidativă a șuntului pentozo-fosfaților nu include următoarele reacții: (a) Ribulozo-5-P → ribozo-5-P; (b) Xilulozo-5-P + ribozo-5-P → sedoheptulozo-7-P + gliceraldehid-3-P; (c) Ribulozo-5-P + gliceraldehid-3-P → sedoheptulozo-7-P; (d) Sedoheptulozo-7-P + gliceraldehid-3-P → fructozo-6-P + eritrozo-4-P. VII.7. Care dintre următoarele afirmații privind glutationul redus nu este adevărată? (a) Conține un ϒ-carboxiglutamat, un rest de cisteină și unul de glicină. (b) Menține resturile de cisteină ale proteinelor în stările lor reduse. (c) Este regenerat din glutation oxidat prin reacția catalizată de glutation reductază. (d) Scade în raport cu glutationul oxidat în deficiența glucozo-6-fosfat dehidrogenazei. Grile complement multiplu VII.8. Şuntul pentozo-fosfaţilor: (a) furnizează ribozo-5-fosfat pentru sinteza acizilor nucleici; (b) este o alternativă la degradarea glucozo-6-fosfatului în nucleu; (c) furnizează NADPH ce va fi utilizat în sinteza acizilor graşi; (d) este o cale exclusiv degradativă.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 53 VII.9. Legătura cu glicoliza la nivelul şuntului pentozo-fosfaţilor se realizează: (a) în faza oxidativă; (b) în faza neoxidativă; (c) prin intermediul ciclului Krebs; (d) nu există legătură între aceste două procese. VII.10. Care dintre următoarele afirmații despre ribulozo-1,5-bisfosfat carboxilaza (RuBisCO) sunt corecte? (a) Este prezentă în concentrații mici în cloroplast. (b) Este activată prin adăugarea de CO2 la gruparea ℇ-amino a unei lizine specifice pentru a forma un carbamat care apoi leagă un cation metalic divalent. (c) Catalizează o reacție între ribulozo-1,5-bisfosfat și O2 care scade eficiența fotosintezei. (d) Catalizează reacția carboxilazei mai eficient, iar reacția oxigenazei mai puțin eficient, pe măsură ce temperatura crește. VII.11. În urma reacției dintre O2 și ribulozo-1,5-bisfosfat, catalizată de RuBisCO, rezultă: (a) 3-fosfoglicerat; (b) 2-fosfoacetat; (c) fosfoglicolat; (d) glicolat. VII.12. Care dintre următoarele afirmații despre 3-fosfoglicerat (3-PG) produs în ciclul Calvin nu sunt adevărate? (a) Poate fi utilizat pentru a produce glucozo-1-fosfat, glucozo-6-fosfat și fructozo-6-fosfat. (b) Este transformat în hexozo-fosfați printr-o serie de reacții identice cu cele din calea gluconeogenezei. (c) Produce gliceraldehid-3-fosfat care poate fi transportat la citosol pentru sinteza glucozei. (d) Conversia 3-PG în hexozo-fosfați produce energie și echivalenți reducători. 54 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU VII.13. Care dintre următoarele afirmații despre ciclul Calvin sunt adevărate? (a) Regenerează ribulozo-1,5-bisfosfat consumat în reacția catalizată de RuBisCO. (b) Formează gliceraldehid-3-fosfat care poate fi transformat în fructozo-6-fosfat. (c) Necesită ATP și NADPH. (d) Este un proces exergonic deoarece energia luminii absorbite de clorofile este transferată la RuBisCO. VII.14. Care dintre următoarele afirmații despre glucozo-6-fosfat dehidrogenaza sunt corecte? (a) Catalizează etapa determinantă de viteză din calea pentozo-fosfaților. (b) Este reglată de disponibilitatea NAD+. (c) Unul dintre produșii săi este acidul lactic. (d) Este importantă pentru metabolismul glutationului în eritrocite. VII.15. Transaldolaza și transcetolaza au următoarele asemănări: (a) Ambele necesită pirofosfat de tiamină. (b) Ambele folosesc o aldoză ca grupare donor. (c) Ambele folosesc o cetoză ca grupare donor. (d) Ambele participă în faza neoxidativă a șuntului pentozo-fosfaților. VII.16. Care dintre următoarele conversii au loc într-o situație metabolică care necesită mult mai mult NADPH decât ribozo-5-fosfat, și în care are loc oxidarea completă a glucozo-6-fosfat până la CO2? Săgețile reprezintă unul sau mai mulți pași enzimatici. (a) glucozo-6-fosfat → ribulozo-5-fosfat; (b) fructozo-6-fosfat → gliceraldehid-3-fosfat → ribozo-5-fosfat; (c) ribozo-5-fosfat → fructozo-6-fosfat → gliceraldehid-3-fosfat; (d) fructozo-6-fosfat → glucozo-6-fosfat.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 55 Asociați corect noțiunile din cele două coloane VII.17. Potriviți cele două forme majore de depozitare a glucidelor, amidonul și sucroza, cu proprietățile adecvate enumerate în coloana din dreapta. (a) Amidon 1, 3, 5 (1) conține glucoză (b) Zaharoză 1, 2, 4, 6 (2) conține fructoză (3) este un polimer (4) sintetizare în citosol (5) sintetizare în cloroplaste (6) sintetizare cu participarea UDP-glucozei  CAPITOLUL VIII. METABOLISMUL GLICOGENULUI Grile complement simplu VIII.1. Selectaţi afirmaţia adevărată privind glicogenul: (a) Este un polizaharid de rezervă stocat în ficat şi muşchii scheletici. (b) Este un β-1,4 – β-1,6-glucan. (c) Este utilizat pentru menţinerea homeostaziei colesterolului. (d) Este un polizaharid slab ramificat. VIII.2. Găsiţi afirmaţia falsă privind glicogenul: (a) Scindarea lui se face de la capătul nereducător. (b) Este depozitat în citosol. (c) Are o structură asemănătoare amilopectinei. (d) Este un polizaharid implicat în recunoașterea biologică. VIII.3. Enzimele implicate în degradarea glicogenului sunt: (a) glicogen kinaza, enzimele de deramificare, fosfoglucomutaza; (b) glicogen fosforilaza, enzima de deramificare, fosfoglucomutaza; (c) glicogen fosforilaza, enzimele de deramificare, fosfoglucoepimeraza; (d) kinaza glicogen fosforilazei, enzima de ramificare, fosfoglucoizomeraza. VIII.4. Glicogen fosforilaza catalizează: (a) scindarea legăturilor α-1,4-glicozidice pornind de la capătul nereducător al polizaharidului; (b) scindarea tuturor legăturilor α-1,4-glicozidice pornind de la capătul reducător al polizaharidului; (c) scindarea legăturilor α-1,6-glicozidice și α-1,4-glicozidice; (d) scindarea legăturilor α-1,6-glicozidice. 58 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU VIII.5. Fosfoglucomutaza: (a) are acţiune hidrolazică şi transferazică; (b) catalizează transformarea glicogenului în glucozo-6-fosfat; (c) catalizează transformarea glucozo-1-fosfat în glucozo-6-fosfat; (d) face parte din clasa oxidoreductazelor. VIII.6. Glucozo-1-fosfat este transformat în fructozo-6-fosfat în două reacții succesive: Glucoza-1-P → glucozo-6-P ΔGº′ = − 1,7 kcal/mol; Glucoza-6-P → fructoză-6-P ΔGº′ = − 0,4 kcal/mol. Care este ΔGº′ pentru reacția globală? (a) −2,1 kcal/mol; (b) −1,7 kcal/mol; (c) −1,3 kcal/mol; (d) 1,3 kcal/mol. VIII.7. Reacția catalizată de fosfoglucomutază este similară cu reacția fosfogliceromutazei din calea glicolitică. Care dintre următoarele proprietăți este comună ambelor enzime? (a) Ambele au un intermediar fosfoenzimatic. (b) Ambele folosesc un intermediar glucozo-1,6-bisfosfat. (c) Ambele conțin piridoxal fosfat, care donează gruparea sa fosfat substratului. (d) Ambele transferă gruparea fosfat din poziția 3 în poziția 6 pe aceeași moleculă. VIII.8. Activitatea cărei enzime nu este necesară pentru eliberarea de mari cantități de glucoză din glicogenul hepatic? (a) fructozo-1,6-bisfosfataza; (b) α-1,6-glucozidaza; (c) fosfoglucomutaza; (d) glicogen fosforilaza.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 59 VIII.9. Pornind de la un rest de glucoză din glicogen, care este numărul net de molecule ATP ce vor fi formate în urma degradării acestuia în cadrul glicolizei până la piruvat? (a) 1; (b) 2; (c) 3; (d) 4. Grile complement multiplu VIII.10. În sinteza glicogenului: (a) glucoza participă ca atare; (b) glucoza este activată ca UDP-glucoză; (c) intervine enzima de deramificare; (d) este necesară o sursă de energie. VIII.11. Glicogen sintaza: (a) este principala enzimă care adaugă resturi glicozil la capătul nereducător al unui glicogen primer; (b) acţionează împreună cu glicogenina la extensia lanţului glucanic; (c) catalizează sinteza legăturilor α-1,6; (d) catalizează reacții în mitocondrii. VIII.12. Fosforilaza b: (a) reprezintă forma înalt activă a glicogen fosforilazei; (b) se transformă în fosforilaza a prin acţiunea enzimei numite fosforilaza kinaza; (c) se formează prin defosforilarea fosforilazei a în prezenţa fosfoprotein fosfatazei-1; (d) are restul de Ser din poziția 14 fosforilat. VIII.13. La nivelul ficatului: (a) glicogenoliza contribuie la reglarea glicemiei; (b) nivelul ridicat de glucoză favorizează inactivarea glicogen fosforilazei a; 60 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU (c) concentraţiile mari de ATP activează glicogen fosforilaza b; (d) glicogenoliza este stimulată de nivelurile mari ale glicemiei. VIII.14. Fosfoprotein fosfataza-1 (PP-1) este reglată de: (a) insulină, care activează o protein kinază ce activează PP-1, inhibând glicogenoliza; (b) adrenalină, care inhibă PP-1 şi implicit glicogenoliza; (c) protein kinaza A, care fosforilează PP-1 la un rest de serină şi o inhibă; (d) nivelul inhibitorului 1. VIII.15. Care dintre următoarele afirmații despre stocarea glicogenului sunt incorecte? (a) Glicogenul este depozitat în mușchi și ficat. (b) Glicogenul este stocat cu precădere în creier. (c) Rezervele de glicogen sunt mai încet degradate decât rezervele de grăsime în timpul înfometării. (d) Depozitarea glicogenului are loc sub formă de granule dense în citoplasma celulelor. VIII.16. Care dintre afirmațiile următoare despre rolul piridoxal fosfatului în mecanismul de acțiune al glicogen fosforilazei sunt corecte? (a) Interacționează cu ortofosfatul. (b) Acționează ca un catalizator acido-bazic general. (c) Orientează substratul de glicogen în situsul activ. (d) Leagă apa la situsul activ. VIII.17. Indicați pentru care din următoarele substanțe prezintă situsuri de legare glicogen fosforilaza: (a) calmodulină; (b) glicogen; (c) piridoxal fosfat; (d) Ca2+.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 61 VIII.18. Care dintre următoarele afirmații sunt caracteristici valabile atât pentru sinteza glicogenului, cât și pentru glicogenoliză? (a) Ambele necesită UDP-glucoză. (b) Ambele implică glucozo-1-fosfat. (c) Ambele conțin reacții în care se formează pirofosfat. (d) Ambele se petrec în citoplasmă. VIII.19. Care dintre următoarele afirmații despre glicogen sintază sunt corecte? (a) Este activată atunci când este defosforilată. (b) Este activată atunci când este fosforilată. (c) Este activată de prezența unor niveluri crescute de glucozo-6-fosfat. (d) Este activată în exercițiilor fizice intense. VIII.20. Care dintre următoarele afirmații despre reglarea hormonală a sintezei glicogenului și degradarea sa sunt corecte? (a) Insulina crește capacitatea ficatului de a sintetiza glicogenul. (b) Insulina este secretată ca răspuns la niveluri scăzute de glucoză din sânge. (c) Glucagonul și epinefrina au efecte opuse asupra metabolismului glicogenului. (d) Glucagonul stimulează descompunerea glicogenului, în special la nivelul ficatului. VIII.21. Care dintre următoarele sunt efectele glucozei asupra metabolismului glicogenului din ficat? (a) Legarea glucozei la fosforilaza a generează transformarea acestei enzime în forma T. (b) Forma T a fosforilazei a devine susceptibilă la acțiunea fosfatazei. (c) Forma R a fosforilazei b devine susceptibilă la acțiunea fosforilazei kinaza. (d) Protein fosfataza 1 defosforilează și activează glicogen sintaza. VIII.22. Glicogenosinteza: (a) are loc la nivelul ficatului și mușchilor scheletici; (b) este stimulată de insulină; (c) are loc în starea de inaniție prelungită; (d) este inhibată de adrenalină. 62 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU Asociați corect noțiunile din cele două coloane VIII.23. Potriviți enzimele care degradează glicogenul din coloana din stânga cu proprietățile corespunzătoare din coloana din dreapta. (a) glicogen fosforilaza 2, 4 (1) face parte dintr-un singur lanț (b) enzima de deramificare cu polipeptidic cu două centre active activitate α-1,6-glucozidază 1, 3 (2) clivează legăturile glucozidice α-1,4 (c) enzima de deramificare cu (3) eliberează glucoză activitate transferazică 1, 2, 5 (4) eliberează glucozo-1-fosfat (5) mută trei resturi glucozil dintr-unul lanț pe un altul (6) necesită ATP  CAPITOLUL IX. METABOLISMUL ACIZILOR GRAȘI Grile complement simplu IX.1. De la nivelul enterocitului: (a) acizii graşi cu catenă lungă sunt eliberaţi direct în sânge prin vena portă şi ajung în ficat; (b) acizii graşi cu catenă scurtă trec în limfă sub formă de chilomicroni şi apoi ajung în sânge; (c) acizii graşi cu catenă scurtă sunt eliberaţi direct în sânge prin vena portă şi apoi ajung în ficat; (d) acizii grași cu catenă lungă trec prin membrana latero-bazală prin difuzie simplă. IX.2. β-oxidarea acizilor graşi cu număr par de atomi de carbon: (a) se desfăşoară la nivelul nucleului şi citoplasmei; (b) este precedată de activarea acizilor graşi la nivelul membranei mitocondriale externe; (c) se realizează într-o singură etapă; (d) se realizează cu participarea exclusivă a oxidoreductazelor FAD-dependente. IX.3. Prin β-oxidarea unei molecule de acid gras cu 16 atomi de carbon se formează: (a) 7 molecule FADH2 şi 14 molecule NADH; (b) 7 molecule FADH2 şi 7 molecule NADH; (c) 14 molecule FADH2 şi 14 molecule NADH;. (d) 7 molecule FADH2 şi 7 molecule NADH și 7 molecule de ATP. 64 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU IX.4. Selectaţi afirmaţia falsă privind biosinteza acizilor graşi: (a) În cadrul acestui proces are loc hidroliza ATP. (b) Prima enzimă implicată este acetil-CoA carboxilaza. (c) În acest proces se consumă 4 molecule de NADPH pentru fiecare rundă de alungire cu o unitate cu 2 atomi de C. (d) Se desfășoară în citosol. IX.5. Stimularea sintezei acizilor graşi prin intermediul acetil-CoA carboxilazei are loc: (a) când insulina stimulează defosforilarea enzimei; (b) în inaniţie când se secretă glucagon; (c) când epinefrina activează cascada adenilat ciclazei cu fosforilarea acetil-CoA; (d) când este în stare polimerică. IX.6. Sinteza corpilor cetonici: (a) porneşte de la acetil-CoA; (b) se finalizează numai cu formarea acetonei sau acetoacetatului; (c) cuprinde 2 etape; (d) se desfășoară la nivel citoplasmatic. IX.7. Produșii finali ai digestiei lipidelor sunt reprezentați de: (a) acizi grași și monoacilgliceroli; (b) glicerol și colesterol; (c) diacilgliceroli și acizi grași cu catenă scurtă; (d) acizi grași nesaturați cu catenă lungă. IX.8. Degradarea oxidativă a acizilor grași se realizează la nivelul: (a) membranei celulare; (b) matrixului mitocondriilor; (c) aparatului Golgi; (d) ribozomilor.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 65 IX.9. Acizii grași: (a) reacționează direct cu glucoza pentru a forma triacilgliceroli în ficat; (b) se transformă în cetoacizi prin deaminare; (c) sunt catabolizați prin beta-oxidare în ficat; (d) participă la sintetiza glicerolului hepatic prin gluconeogeneză. IX.10. Acizii grași se absorb în intestinul subțire prin: (a) transport activ; (b) transport pasiv; (c) pinocitoză; (d) transport cuplat cu Na+. IX.11. Care dintre afirmațiile referitoare la corpii cetonici este falsă? (a) Sunt sintetizați în ficat. (b) Sunt utilizați ca sursă energetică. (c) Provin din aminoacizii cetogeni. (d) Sunt utilizați pentru sinteza de acizi grași. IX.12. Despre corpii cetonici sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția: (a) Cetogeneza are loc în ficat. (b) Cetonemia duce la comă diabetică cetoacidozică. (c) Se sintetizează din acetil-CoA. (d) La diabetici, prezența unei cantități mari de insulină în sânge determină cetogeneză. IX.13. Care dintre următoarele afirmații despre acetoacetat și 3-hidroxibutirat este corectă? (a) Sunt combustibili pentru mușchiul inimii și creier în condiții de inaniție. (b) Sunt sintetizați în citoplasmă. (c) Pot da naștere la glicerol. (d) Nu sunt solubili în apă și transportabili în sânge. 66 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU IX.14. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția? Produsul principal al reacțiilor catalizate de complexul acid gras sintaza la mamifere este (a) stearoil CoA. (b) acid linoleic. (c) acid palmitic. (d) palmitoil CoA. IX.15. Care dintre următoarele afirmații despre eicosanoide nu este adevărată? (a) Principalele clase de eicosanoide sunt reprezentate de prostaglandine, leucotriene, tromboxani și prostacicline. (b) Sunt derivate din acizi grași polinesaturați cu 20 atomi de carbon. (c) Sunt hormoni proteici. (d) Au o varietate de efecte fiziologice la nivel celular. Grile complement multiplu IX.16. Biosinteza acizilor graşi este inhibată de: (a) înfometare; (b) acizi graşi nesaturaţi; (c) insulină; (d) glucagon. IX.17. Eicosanoidele: (a) sunt derivate doar de la acidul arahidonic; (b) sunt reprezentate de leucotriene, tromboxani, prostacicline şi prostaglandine; (c) sunt sintetizate în inflamaţie; (d) se formează printr-o sinteză stimulată de acidul acetil salicilic. IX.18. Prostaglandinele: (a) se formează doar prin catabolizarea pe cale aciclică a acizilor grași polinesaturați cu 20 atomi de carbon; (b) sunt sintetizate și în eritrocite;  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 67 (c) sunt sintetizate în inflamaţie; (d) mediază senzația de durere. IX.19. Care din următorii compuși sunt inhibitori ai sintezei eicosanoidelor? (a) aspirina; (b) fosfolipaza A2; (c) corticosteroizii; (d) statinele. IX.20. Corpii cetonici: (a) sunt insolubili în apă; (b) se formează din degradarea acizilor graşi; (c) sunt reprezentați de acetoacetatul, β-D-hidroxibutiratul şi acetona; (d) participă ca atare în cadrul ciclului Krebs. IX.21. Corpii cetonici: (a) sunt sintetizaţi în matricea mitocondrială a celulei hepatice; (b) reprezintă sursă de energie în condiţii de inaniţie pentru inimă, muşchiul scheletic și creier; (c) se formează în concentraţii mari în diabetul netratat; (d) furnizează energie la nivelul celulei hepatice. IX.22. Biosinteza acizilor graşi: (a) este o cale metabolică opusă β-oxidării; (b) are loc prin condensarea unităţilor cu 2 atomi de carbon; (c) are loc în mitocondrie; (d) este generatoare de energie. IX.23. Biosinteza acizilor graşi: (a) porneşte de la un precursor reprezentat de acetil-CoA; (b) foloseşte NADPH; (c) este un proces exergonic; (d) are loc la nivelul reticulului endoplasmatic. 68 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU IX.24. Selectaţi afirmaţiile adevărate privind β-oxidarea acizilor graşi cu număr par de atomi de carbon (acidul palmitic): (a) Ciclul celor 4 reacţii se repetă până când întreaga catenă a acidului gras este fragmentată. (b) În cadrul fiecărui ciclu se formează o moleculă de FADH2 şi una de NAD+. (c) Ultima reacţie a fiecărui ciclu este catalizată de tiolază. (d) Produșii finali ai oxidării sunt propionil-CoA și acetil-CoA. IX.25. La nivel celular, acizii grași pot suferi următoarele modificări: (a) degradarea completă până la CO2 și H2O cu eliberare de energie; (b) transformarea lor în corpi cetonici; (c) transformarea lor în triacilgliceroli și fosfolipide; (d) transformarea în acizi nucleici. IX.26. Acizi graşi liberi: (a) pot fi degradaţi prin procesul beta-oxidării; (b) pot genera corpi cetonici care sunt echivalenţii insolubili ai acizilor graşi; (c) pot genera corpi cetonici care sunt echivalenţii hidrosolubili ai acizilor graşi; (d) prin degradare generează exclusiv acetil-CoA. IX.27. Corpii cetonici: (a) pot fi sintetizați din aminoacizii cetogeni; (b) sunt eliberați de către ficat în plasmă; (c) pot fi sintetizați din acizii grași; (d) sunt oxidați la nivelul reticulului endoplasmatic. IX.28. Care dintre următoarele afirmații descriu funcțiile fiziologice majore ale acizilor grași liberi? (a) Sunt componentele majoritare din structura membranelor. (b) Servesc ca precursori ai fosfolipidelor și glicolipidelor. (c) Servesc ca molecule cu rol de combustibil. (d) Sunt precursori ai triacilglicerolilor.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 69 IX.29. Care dintre următoarele afirmații despre triacilglicerolii stocați în țesutul adipos sunt corecte? (a) Sunt hidrolizați pentru a forma acizi grași și dihidroxiacetonă. (b) Sunt hidrolizați sub acțiunea unei lipoprotein lipaze care este activată prin modificare covalentă. (c) Eliberează acizi grași care pot fi oxidați pentru a furniza energie celulei. (d) Sunt mobilizați sub acțiunea glucagonului. IX.30. Metilmalonil-CoA mutaza: (a) convertește metilmalonil-CoA în succinil-CoA; (b) conține biotină; (c) conține un derivat de vitamina B12 (adenozilcobalamină); (d) transformă o dublă legătură cis-Δ3 într-o dublă legătură trans-Δ2. IX.31. Care dintre următoarele afirmații despre citrat sunt corecte? (a) Transportă puterea reducătoare din mitocondrie în citosol. (b) Inhibă gluconeogeneza. (c) Este un activator alosteric al acetil-CoA carboxilazei. (d) Transportă grupări acetil din mitocondrii în citosol. IX.32. Care sunt posibilele avantaje ale lanțurilor polipeptidice cu mai multe situsuri active? (a) stabilitate sporită peste cea așteptată pentru un complex noncovalent cu aceleași activități pe lanțuri polipeptidice separate; (b) relații stoechiometrice fixe între diferitele activități enzimatice datorită sintezei lor coordonate; (c) specificitate sporită și reacții secundare scăzute, deoarece produsul fiecărui situs activ se află în imediata apropiere a situsului activ care efectuează următoarea reacție în secvență; (d) versatilitate sporită, deoarece produsul oricărui situs activ ar putea fi utilizat de orice alt situs activ din imediata sa apropiere pentru a genera o varietate de produși. 70 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU IX.33. Care dintre următoarele afirmații despre acetil-CoA carboxilaza sunt corecte? (a) Este inhibată de insulină. (b) Este activată alosteric de către citrat. (c) Este activată prin fosforilare de o protein kinază dependentă de cAMP. (d) Este activată prin defosforilare de către protein fosfataza 2A (PP2A). IX.34. Care dintre următoarele afirmații despre desaturazele de la om sunt corecte? (a) Nu pot introduce legături duble într-un acid gras care conține deja o legătură dublă. (b) Nu pot introduce legături duble între poziția Δ9 și capătul ω al lanțului. (c) Acestea transformă acidul linoleic în acid arahidonic. (d) Folosesc o izoenzimă a acil-CoA dehidrogenazei pentru a introduce legături duble în catena hidrocarbonată. Asociați corect noțiunile din cele două coloane IX.35. Potriviți reactantul sau caracteristica din coloana din dreapta cu calea corespunzătoare din coloana din stânga. (a) oxidarea acizilor grași 1, 3, 5, (1) acil CoA 8 (2) se desfășoară în citosol (b) sinteza acizilor grași 1, 2, 4 5, (3) folosește NAD+ 6, 7 (4) implică un derivat D-3-hidroxiacil (5) implică pantoteina (6) malonil CoA (7) implică o polipeptidă unică cu multiple activități (8) folosește FAD  CAPITOLUL X. DEGRADAREA PROTEINELOR ȘI CATABOLISMUL AMINOACIZILOR Grile complement simplu X.1. Glutamina: (a) este un compus toxic; (b) rezultă din reacția în care participă NH3 și CO2; (c) se formează în principal la nivelul mușchilor și ficatului; (d) rezultă prin transaminarea aminoacizilor. X.2. Prin deaminarea oxidativă a aminoacizilor se formează: (a) aminoacizi esențiali; (b) un cetoacid și amoniac; (c) histamină și tiamină; (d) cadaverină și putresceină. X.3. Care dintre următoarele afirmații referitoare la NH3 este falsă? (a) Este o substanță toxică care este neutralizată rapid, în special la nivelul ficatului. (b) Se poate elimina din organism sub formă de uree. (c) Prin combinare cu glutamina generează acidul glutamic. (d) Se poate elimina din organism sub formă de săruri de amoniu. 72 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU X.4. Prin decarboxilarea aminoacizilor se formează următorii compuși, cu excepția: (a) histaminei; (b) serotoninei; (c) reninei; (d) cadaverinei. X.5. Ureogeneza are loc la nivelul: (a) intestinului subțire; (b) rinichiului; (c) intestinului gros; (d) ficatului. X.6. Decarboxilarea aminoacizilor: (a) constă în îndepărtarea grupării amidice; (b) nu are loc în mușchi; (c) produșii toxici ai degradării sunt eliminați prin urină; (d) duce la formarea unor amine biogene. X.7. Care dintre următorii compuși servesc ca acceptor pentru grupările amino ale mai multor aminoacizi în timpul catabolismului? (a) glutamină; (b) asparagină; (c) α-cetoglutarat; (d) oxalat. X.8. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția? Produșii formați în urma reacției catalizate de aminotransferază între piruvat și glutamat sunt: (a) aspartatul și oxaloacetatul. (b) aspartatul și α-cetoglutaratul. (c) alanina și oxaloacetatul. (d) alanina și α-cetoglutaratul.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 73 Grile complement multiplu X.9. Importul aminoacizilor în celule: (a) se face printr-un proces exergonic; (b) se face prin intermediul ciclului γ-glutamil; (c) se face la nivelul ficatului; (d) este un proces endergonic. X.10. Degradarea intracelulară a proteinelor se realizează: (a) după o perioadă fixă de timp; (b) prin intermediul catepsinelor şi aminopeptidazelor; (c) prin intermediul proteasomului; (d) prin autofagie. X.11. Digestia chimică a proteinelor exogene: (a) începe în stomac; (b) se realizează sub acţiunea pepsinei și a proteazelor pancreatice activate; (c) se realizează sub acțiunea lipazei pancreatice; (d) furnizează aminoacizi ce sunt absorbiți la nivelul celulelor epiteliale intestinale. X.12. Catabolismul aminoacizilor include: (a) transaminarea; (b) deaminarea; (c) decarboxilarea; (d) hidroliza. X.13. Care dintre următoarele substanțe sunt amine biogene? (a) glutamina; (b) histamina; (c) renina; (d) putresceina. 74 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU X.14. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția? Îndepărtarea grupărilor α-amino din aminoacizi pentru conversia în uree se poate realiza la animale prin (a) transaminare. (b) deaminare reductivă. (c) deaminare oxidativă. (d) transamidare. X.15. Care sunt aminoacizii ale căror grupări α-amino pot fi eliminate de către dehidrataze? (a) triptofanul; (b) serina; (c) glutamina; (d) treonina. X.16. Având în vedere toate formele de viață, care dintre următorii compuși sunt forme de excreție majore ale grupării α-amino a aminoacizilor? (a) urea; (b) uracilul; (c) amoniacul; (d) glucoza. X.17. Care sunt aminoacizii al căror catabolism necesită implicarea directă a O2? (a) histidină; (b) fenilalanină; (c) tirozină; (d) izoleucină. X.18. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate pentru boala metabolică denumită fenilcetonurie? (a) Este cauzată de incapacitatea de a sintetiza fenilalanină. (b) Poate fi cauzată de o deficiență în fenilalanin hidroxilază. (c) Poate fi cauzată de o deficiență de tetrahidrobiopterină. (d) Boala este tratată cu o dietă bogată în fenilalanină.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 75 XIV.19. Care dintre următoarele sunt caracteristici ale proteosomului 26S? (a) Constă dintr-o subunitate catalitică 20S și o subunitate de reglare 19S. (b) Eliberează numai aminoacizi liberi ca produși. (c) Digeră ubiquitina împreună cu proteina la care este atașată. (d) Conține șase ATP-aze active. Asociați corect noțiunile din cele două coloane X.20. Coloana din stânga cuprinde exemple de secreții digestive, iar coloana din dreapta denumirea unor enzime. Asociați corect fiecare literă a coloanei din stânga cu cifra corespunzătoare din coloana din dreapta. (a) suc pancreatic 3 (1) tripsină (b) salivă 4 (2) labferment (c) suc gastric 2 (3) chimotripsinogen (d) suc intestinal 1 (4) ptialină X.21. Potriviți compușii din coloana din stânga cu modul prin care se formează, descris în coloana din dreapta. (a) Histamină 2 (1) se formează prin combinarea NH3 (b) cetoacid și amoniac 4 cu CO2 (c) uree 1 (2) se formează prin decarboxilarea (d) glutamină 5 aminoacizilor (e) acizi biliari 3 (3) rezultă din colesterol (4) se formează prin deaminarea oxidativă a aminoacizilor (5) rezultă prin combinarea NH3 cu acidul glutamic 76 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU X.22. Potriviți compușii din coloana din stânga cu modul de formare/eliminare sau rolul amintit în coloana din dreapta. (a) Cadaverină 2, 5 (1) se elimină prin urină sub formă de (b) Histamină 3, 5 uree și săruri de amoniu (c) Putresceină 2, 5 (2) se elimină prin materiile fecale (d) Amoniac 1, 4 (3) rol vasomotor (4) se formează prin deaminarea aminoacizilor (5) se formează prin decarboxilarea aminoacizilor X.23. Potriviți produșii de catabolism din coloana din dreapta cu aminoacizii din coloana stângă din care pot fi derivați. (a) Alanină 5 (1) succinil-CoA (b) Aspartat 4, 7 (2) acetoacetat (c) Glutamină 3 (3) α-cetoglutarat (d) Fenilalanină 2, 7 (4) oxaloacetat (e) Leucină 2, 6 (5) piruvat (f) Valină 1 (6) acetil-CoA (7) fumarat  CAPITOLUL XI. BIOSINTEZA AMINOACIZILOR Grile complement simplu XI.1. Sinteza de noi aminoacizi se poate realiza prin: (a) decarboxilare; (b) transaminare; (c) glicoliză anaerobă; (d) gluconeogeneză. XI.2. Creatina: (a) este un produs final al metabolismului proteic; (b) este o substanță fosfat macroergică; (c) se formează din creatinină; (d) nu prezintă nicio proprietate din cele enunțate mai sus. XI.3. Transaminarea: (a) constă în transferul grupării amino (-NH2) de pe un cetoacid pe altul; (b) constă în transferul grupării amino (-NH2) de pe un aminoacid pe un cetoacid; (c) este stimulată de un hormon numit transaminază; (d) constă în pierderea grupării carboxil de către un aminoacid. XI.4. Care dintre următoarele răspunsuri completează propoziția corect? Sursa principală a unităților cu un carbon pentru formarea derivatului tetrahidrofolat, N5, N10 – metilentetrahidrofolat, este conversia (a) metioninei la homocisteină. (b) deoxiuridin 5'-fosfatului la deoxitimidină 5'-fosfat. (c) 3-fosfogliceratului la serină. (d) serinei la glicină. 78 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU XI.5. Care dintre următoarele afirmații despre oxidul nitric (NO) este corectă? (a) Este utilizat pentru producere de energie. (b) Este o moleculă fără reactivitate mare. (c) Este produs din asparagină. (d) Sinteza sa necesită NADPH și O2. Grile complement multiplu XI.6. Care dintre următoarele afirmații despre transaminare sunt adevărate? (a) determină sinteza tuturor aminoacizilor; (b) este catalizată de enzime specifice; (c) se realizează prin gluconeogeneză; (d) se realizează în ficat. XI.7. Care dintre următorii aminoacizi sunt derivați din piruvat? (a) fenilalanina; (b) alanina; (c) valina; (d) cisteina. XI.8. Care dintre următorii aminoacizi sunt derivați din α-cetoglutarat? (a) glutamat; (b) aspartat; (c) arginină; (d) serină. XI.9. Conversia homocisteinei în metionină implică următorii cofactori: (a) N5-metiltetrahidrofolat; (b) N5, N10-metilentetrahidrofolat; (c) metilcobalamină; (d) piridoxal fosfat.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 79 XI.10. Deoarece glutamina este o sursă importantă de azot în reacțiile biosintetice, enzima care catalizează sinteza acesteia este fin reglată. Care dintre următorii compuși acționează ca inhibitori ai glutamin sintetazei în E. coli? (a) triptofan; (b) carbamoil fosfat; (c) ATP; (d) glicină. XI.11. Glutationul este compus din următoarele resturi de aminoacizi: (a) glutamat; (b) metionină; (c) cisteină; (d) glicină. XI.12. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția? Glutationul (a) există în forma oxidată și cea redusă în celulă. (b) este implicat în detoxifierea H2O2 și a peroxizilor organici. (c) cedează grupări amidice din resturile sale de ϒ-glutamil în timpul reacțiilor biosintetice. (d) conține un atom de Se. XI.13. Care dintre următoarele substanțe sunt intermediari sau precursori în sinteza hemului? (a) bilirubina; (b) biliverdina; (c) glicina; (d) Fe2+. XI.14. S-adenozil metionina este implicată direct în următoarele reacții: (a) transferul grupării metil la fosfatidil etanolamină; (b) sinteza glicinei din serină; (c) metilarea ADN; (d) conversia homocisteinei în metionină. 80 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU Asociați corect noțiunile din cele două coloane XI.15. Potriviți caracteristicile structurale din coloana din dreapta cu componenta corespunzătoare a complexului nitrogenazei. (a) componenta nitroreductazică 2, 3, 6 (1) MoFe - cofactor (b) componenta nitrogenazică 1, 2, 4, 5 (2) [4Fe-4S] cluster (3) situs de legare ATP-ADP (4) situs de legare N2 (5) tetramer α2β2 (6) dimer al subunităților identice XI.16. Trei coenzime sunt implicate în transportarea unităților cu un carbon activat. Potriviți grupul activat din coloana din dreapta cu coenzima corespunzătoare din coloana din stânga. (a) Tetrahidrofolat 1, 2, 3, 4, 5 (1) −CH3 (b) S-adenozil metionină 1 (2) −CH2− (c) Biotină 6 (3) −CHO (4) −CHNH (5) −CH= (6) −CO2−  CAPITOLUL XII. BIOSINTEZA NUCLEOTIDELOR Grile complement simplu XII.1. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția? Citozina este o (a) bază purinică. (b) bază pirimidinică. (c) nucleozidă purinică. (d) nucleozidă pirimidinică. XII.2. Care dintre următoarele răspunsuri completează corect propoziția? Primul produs din biosinteza nucleotidelor purinice care conține un inel purinic complet (hipoxantină) este: (a) AMP. (b) GMP. (c) IMP. (d) xantilat (XMP). Grile complement multiplu XII.3. Care dintre următoarele molecule sunt nucleotide? (a) deoxiadenozina; (b) citidina; (c) deoxiadenozin monofosfatul; (d) uridilatul; 82 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU XII.4. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate despre carbamoil fosfat sintetaza II a mamiferelor, utilizată pentru biosinteza pirimidinei? (a) Este localizată în mitocondrii. (b) Este localizată în citosol. (c) Folosește NH4+ ca sursă de azot. (d) Folosește glutamină ca sursă de azot. XII.5. Care dintre următoarele afirmații despre 5-fosforibozil-1-pirofosfat (PRPP) sunt adevărate? (a) Este format din ribozo-5-fosfat. (b) Este format din ribozo-1-fosfat și ATP. (c) Are o grupare pirofosfat atașată la atomul C-1 al ribozei în configurație α. (d) Se formează într-o reacție în care este eliberat pirofosfat. XII.6. Care dintre următoarele enzime sunt implicate în transformarea produșilor nucleozid 5′-monofosfat (NMP) ai căilor biosintetice purinice sau pirimidinice în derivații lor 5'-trifosfat (NTP)? (a) purin nucleotidaza; (b) nucleozid difosfat kinaza; (c) nucleozid monofosfat kinaza; (d) nucleozid fosforilaza. XII.7. Care dintre următorii compuși furnizează direct atomi pentru a forma inelul purinic? (a) aspartat; (b) carbamoil fosfat; (c) glutamină; (d) N10- formil-tetrahidrofolat. XII.8. Conversia IMP în AMP necesită următoarele: (a) ATP; (b) GTP; (c) aspartat; (d) glutamină.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 83 XII.9. Conversia IMP în GMP necesită următoarele: (a) ATP; (b) GTP; (c) aspartat; (d) glutamină. XII.10. Care dintre următorii reactanți și produși sunt implicați în reacțiile de salvare din cadrul biosintezei purinelor? (a) IMP → AMP; (b) IMP → GMP; (c) adenină → AMP; (d) guanină → GMP. XII.11. Care dintre următoarele afirmații despre ribonucleotid reductază sunt adevărate? (a) Convertește ribonucleozid difosfații în 2'-deoxiribonucleozid difosfați în celulele umane. (b) Catalizează îndepărtarea grupării 2'-hidroxil din structura ribozei nucleozid difosfatului. (c) Acceptă electroni direct de la FADH2. (d) Primește electroni direct de la tioredoxină. XII.12. Care este pasul principal în biosinteza purinei și care dintre următorii compuși sunt implicați în controlul căii biosintezei purinelor? (a) IMP; (b) AMP; (c) OMP; (d) GMP. XII.13. Care dintre următoarele molecule pot servi ca precursor al NAD+ la oameni? (a) riboflavină; (b) pantotenat; (c) triptofan; (d) niacină. 84 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU XII.14. Care dintre următorii compuși ar da naștere uratului dacă ar fi catabolizați complet la oameni? (a) ADP-glucoză; (b) CDP-colină; (c) UDP-galactoză; (d) CoA. Asociați corect noțiunile din cele două coloane XII.15. Potriviți care dintre nucleotidele din coloana din dreapta reglează fiecare dintre conversiile din coloana din stânga. (a) ribozo-5-fosfat → PRPP (1) AMP (b) PRPP → fosforibozilamina (2) GMP (c) fosforibozilamină → IMP (3) IMP (d) IMP → adenilosuccinat (e) IMP → xantilat (XMP)  CAPITOLUL XIII. DIGESTIA LIPIDELOR EXOGENE ȘI BIOSINTEZA LIPIDELOR MEMBRANARE ȘI A STEROIZILOR Grile complement simplu XIII.1. Digestia lipidelor se poate realiza: (a) la nivel renal; (b) la nivelul intestinului subţire; (c) la nivelul pancreasului; (d) la nivelul cavității bucale. XIII.2. Lipoproteinele: (a) sunt asocieri covalente de lipide, proteine și glucide; (b) au un miez lipidic înalt hidrofil şi o suprafaţă externă relativ hidrofilă; (c) au un miez lipidic alcătuit din triacilgliceroli şi colesterol esterificat; (d) au rol în excreția lipidelor. XIII.3. Apolipoproteinele: (a) sunt asocieri ale lipoproteinelor cu una sau mai multe glucide; (b) au domenii hidrofobe care pătrund în interiorul particulei; (c) au domenii hidrofile numai în interior; (d) sunt alcătuite aproape exclusiv din aminoacizi hidrofobi. XIII.4. Care este lipoproteina care captează colesterolul din ţesuturile extrahepatice şi îl cedează celulelor hepatice? (a) HDL; (b) LDL; (c) VLDL; (d) chilomicronii. 86 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU XIII.5. Biosinteza colesterolului: (a) se realizează la nivelul tuturor regnurilor; (b) are loc preponderent în ficat şi intestin; (c) are loc în mitocondrii; (d) are loc la nivelul nucleului. XIII.6. Stimularea biosintezei colesterolului se realizează sub acțiunea: (a) insulinei; (b) glucagonului; (c) înfometării; (d) corticosteroizilor. XIII.7. Nu există enzime lipolitice în secreția: (a) gastrică; (b) pancreatică; (c) biliară; (d) intestinală. XIII.8. Prin hidroliza triacilglicerolilor se formează: (a) corpi cetonici; (b) acizi grași și glicerol; (c) colesterol; (d) acizi biliari. XIII.9. Degradarea triacilglicerolilor: (a) se finalizează cu formarea acizilor grași și a colesterolului; (b) are loc doar în celulele adipoase; (c) este stimulată de nivelul crescut de insulină; (d) este stimulată de epinefrină. XIII.10. Glicerolul: (a) se absoarbe activ în sânge și limfă; (b) rezultă din degradarea triacilglicerolilor; (c) nu este miscibil cu apa; (d) este precursor al hormonilor glucocorticoizi.  TESTE-GRILĂ ȘI PROBLEME DE METABOLISM 87 XIII.11. Care este dintre următoarele afirmații despre glicerol este falsă? (a) Servește la sinteza de corpi cetonici. (b) Se absoarbe pasiv la nivel intestinal. (c) Este utilizat pentru resinteza de triacilgliceroli și fosfolipide. (d) Intervine in procesul de gluconeogeneză. XIII.12. În urma catabolizării colesterolului de către bacterii se formează: (a) acid lactic; (b) acid clorhidric; (c) acizi grași; (d) acizi biliari. XIII.13. Care dintre următoarele este o reacție obișnuită, folosită pentru formarea fosfatidil etanolaminei în bacterii? (a) decarboxilarea fosfatidil serinei; (b) reacția CDP-etanolaminei cu un diacilglicerol; (c) reacția etanolaminei cu CDP-diacilglicerol; (d) reacția CDP-etanolaminei cu CDP-diacilglicerol. XIII.14. Care dintre următoarele molecule nu este un precursor sau intermediar în sinteza sfingomielinei? (a) palmitoil CoA; (b) lizofosfatat; (c) CDP-colină; (d) acil-CoA. XIII.15. Exonii din gena pentru receptorul LDL dau naștere la domenii structurale diverse. Care este funcția probabilă a domeniului amino-terminal bogat în cisteină al proteinei codificate care conține un cluster de lanțuri laterale încărcate negativ? (a) legarea carbohidraților; (b) fixarea membranei; (c) legarea clatrinei; (d) stabilizarea structurii. 88 Miruna Silvia STAN, Anca DINISCHIOTU XIII.16. Care dintre următoarele afirmații despre vitamina D activă este incorectă? (a) Are același sistem de inele condensate precum colesterolul. (b) Necesită reacții de hidroxilare pentru sinteza sa de la colecalciferol. (c) Este importantă în controlul metabolismului calciului și fosforului. (d) Poate fi sintetizată din colesterol în prezența luminii UV. XIII.17. Care dintre următoarele lipide nu conține unități de izopren? (a) coenzima Q; (b) vitamina K; (c) arahidonatul;. (d) lanțul lateral fitol al clorofilei. XIII.18. Care dintre următoarele molecule este un lipid cu o activitate de traducere a semnalului? (a) fosfatidil colina; (b) fosfatidil serina; (c) activator plasminogen; (d) fosfatidil inositol 4,5-bisfosfat. Grile complement multiplu XIII.19. Chilomicronii: (a) conțin colesterol; (b) derivă din dietă; (c) conţin diferite apolipoproteine; (d) transportă lipide endogene. XIII.20. Biosinteza colesterolului: (a) porneşte de la piruvat; (b) este inhibată de statine; (c) este controlată la nivelul enzimei HMG-CoA