Subiecte Podo Rezolate Exam Paper V 18.01.2022 PDF

**SUBIECTE PEDODONTIE** **EXAMEN ANUL V, 18.01.2022** **CURS 1- PATOLOGIE M1** **1. M1 inf generalitati** Primul dinte ce apare în cavitatea bucală Erupe in jurul vârstei de 6 ani Formarea mugurului incepe in a 25 a săptămână de viu (viața intrauterine), mineralizarea debutează la nastere ; te...

**SUBIECTE PEDODONTIE** **EXAMEN ANUL V, 18.01.2022** **CURS 1- PATOLOGIE M1** **1. M1 inf generalitati** Primul dinte ce apare în cavitatea bucală Erupe in jurul vârstei de 6 ani Formarea mugurului incepe in a 25 a săptămână de viu (viața intrauterine), mineralizarea debutează la nastere ; terminarea mineralizarii coroanei 2 ½-3 ani; inchidere apexului radacinii se incheie la 9-10 ani Se notează in FDI cu 3.6 si 4.6 Prezintă 4 fețe laterale (mezială, distală, vestibulară, linguală) și una ocluzală Relieful feței ocluzale are: 5 cuspizi (ML,DL,MV,CV,DV), 4 santuri (MD,CL,CVM,CVD), 5 fosete (2 principale M,D +3 accesorii), 2 creste marginale de smalț (M,D) , 5 creste axiale axiale de smalț , 5 creste sagitale de smalț (corespund celor cinci cuspizi) 2 rădăcini (M,D) 3 CANALE Rădacina meziala are 2 canale (V,L), cea distală in special 1 canal **2. M1 sup generalitati** Erupe la 6 ani se noteaza cu 1.6 si 2.6, conform FDI Are 4 fete laterale (M,D,V,P) si una ocluzala Prezintă tuberculul Carabelli (MP) Cel mai voluminos dinte de pe arcada superior Ocluzal au 4 cuspizi (MP, MV, DV, DP), 3 santuri (MC, CV, DP), 3 fosete (2 principale,M,D;una centrală,secundară), mai multe creste marginale Are 3 radacini (DV, MV , una P) In general prezinta 3 canale radiculare **3. Vulnerabilitatea la carie M1 def.** \- perioada lunga de dezvoltare \- in perioada de mineralizare este supus tuturor modificarilor mamei si a copilului (afectiuni in primele luni de viata) \- erupe intr-o perioada in care exista pe arcada DT deja cariati \- in momentul eruptiei smaltul este imatur(dureaza 2-3 ani), el fiind mai poros \- igiena este de obicei defectuoasa \- canaliculele dentinare mai numeroase si mai largi, depunerea de dentina secundara incepe in momentul in care M1 atinge planul de eruptie (M1 este in inocluzie, autocuratirea se face defectuos) \- parintii nu sesizeaza prezenta acestuia pe arcada \- morfologia dentinara retentiva \- cementul radicular intr-un strat redus **4.. Incluzia** \- poate fi: osoasa (complet pozitionat in os) si submucoasa \- pe Rx se vede: dintele cu radacina aproape formata, dar nu apare la nivelul cav. buc. \- clinic se observa: modificarea rel. ocluzale, spatii de inocluzie,migrarea antagonistilor si dintilor vecinii cu reducerea spatiului \- tratament: chirurgical si orthodontic **5. Reincluzia** \- nu e determinata de un factor local \- semne patognomonice: inocluzie verticala, bascularea dintilor vecini, migrarea antagonistilor \- se intalneste mai frecvent la M temporary \- tratament prin tractiune ortodontica **6. Consecintele pierderii precoce M1 def.** \- migrari ale dintilor vecini si antagonisti \- daca se pierde la 6-8ani, M2 se deplaseaza corporeal inchizand bresa edentata in momentul eruptiei PM2, acesta deplasandu-se distal pe o distanta egala cu diametrul M-D \- daca se pierde la 8-10 ani, M2 va migra partial prin basculare/corporeal, PM2 se poate distaliza doar cu ½ din diametrul M-D; apar si deplasari mici ale dintilor antagonisti \- daca se pierde la 10-12 ani, M2 migreaza doar prin basculare, PM2 nu migreaza de obicei \- daca pierderea M1 inf. survine inainte de 8 ani poae duce la migrarea distala si rotirea PM2 neerupt inca **CURS 2- M1 PERMANENT** **7. Metode moderne de prevenire** **8. Sigilarea cu compozit**- **Indicatii:** \- M6 suprafete anfractuase \- M6 cu santuri si fosete adanci \- la dintii erupti in conditiile in care se poate realiza izolarea **9. Sigilarea cu compozit - Tehnica:** \- curatarea suprafetei- periaj profesional cu pasta fara fluor \- izolare \- pregatirea dintelui- gravarea acida cu acid ortofosforic 37-50% , 15-20' \- spalare sub izolare, uscare \- dupa uscare, dintele are aspect alb-cretos \- aplicarea materialului de sigilare- astfel incat materialul sa patrunda in toate santurile si fosetele \- elimenarea eventualelor bule de aer inglobate \- priza materialullui de sigilare(autopolimerizabil, fotopolimerizabil) \- verificarea sigilarii cu adaptarea in ocluzie \- controalele periodice ale sigilarii- se fac la 6 luni **10.** **Sigilarea cu glasionomer -** **Indicatii:** \- M6 incomplet erupt \- pacient cu o carioactivitate crescuta \- santuri si fosete largi **11. Sigilarea cu glasionomer - Tehnica:** \- periaj profesional \- spalarea suprafetelor \- izolare \- uscare \- aplicarea materialului cu o spatula bucala \- dupa priza materialului, se adapteaza in ocluzie, indepertand cu frezele diamantate excesul \- aplicarea unui lac protector atat pe sigilare cat si pe suprafetele invecinate **12. ENAMELOPLASTIA** \- indicatie: cazul cariilor chestionabile, cand pacientul prezinta risc mare la carie \- tehnica: caria este indepartata cu freze sferice f. mici, cu aer abraziv sau cu frezele de fisurotomie **13. OPR 1** \- forma ascutita a frezei permite restrangerea utilizarii ei DOAR la smalt la DP \- nesectionarea sau sectionarea a foarte putine canalicule dentinare reduce la minimum caldura si vibratiile produse în timpul lucrului ceea ce are drept efect reducerea disconfortului pentru pacient (elimina anestezia) \- largirea santurilor marmorate pentru a indeparta caria, preparatia nu intră în contact cu antagonistul avand extindere laterala minima şi ca adancime se opreste in smalt \- obturatie cu compozit fluid tip flow \- sigilarea obturatiei si a restului sistemului fisural retentiv cu compozit de sigilare **14. OPR 2** \- cavitate cls. I conservatoare care depaseste putin JSD; extinderea laterala în dentina este mica; preparatia nu intra în contact cu antagonistul; ca adancime cavitatea este superficiala (0,5 mm în dentina) \- obturatie cu: liner CIS / varnish / bonding pentru obstruarea canaliculelor dentinare şi compozit universal / compomer / CIS \- sigilarea obturatiei şi a restului sistemului fisural retentiv cu compozit de sigilare **15. OPR 3** \- cavitate cls. I cu extindere laterala mai mare; preparatia intra limitat în contact cu antagonistul; ca adancime cavitatea este poate fi profunda (la DP pot fi medii/profunde) \- obturatie: coafaj cu hidroxid de calciu, baza (cu CIS) compozit universal / posterior \- sigilarea obturatiei si a restului sistemului fisural retentiv cu compozit de sigilare **CURS 3 DEZVOLTAREA RELATIILOR OCLUZALE** **16. Planul post lacteal** Planul Postlacteal este raportul fetelor distale ale molarilor II temporari, privite din norma laterala. Normal este in treapta meziala -- fata distala a M2 temporar inferior se afla anterior (mezial) cu 2 mm in raport cu fata distala a celui superior. patologic: mezializat (mai mult de 2 mm), distalizat Planul postalcteal in linie dreapta -limita dintre normal si patologic. **17. Cheia lui Angle:** santul intercuspidian al M1 inf. def. articuleaza in dreptul cuspidului M-V al M1 sup. def. \- mezializata= cand satul intercuspidian al M1 inf. e mezial fata de cuspidul mezial al M1 sup. \- distalizata= cand santul intercuspidian al M1 inf. e distal fata de cuspidul mezial al M1 sup. **18. Ocluzia in plan sagital- canin** Raport normal, neutral -- cand varful caninului inferior articuleaza in spatiul dintre incisivul lateral si caninul superior. Patologic: \- distalizat: raport distalizat: cand varful caninului inferior articuleaza distal de spatiul incisiv lateral - canin superior \- mezializat: - raport mezializat -- varful caninului inferior articuleaza mezial de reperul superior. **19. Ocluzia plan sagital -- grup frontal:** \- cu inocluzie sagitala -- intre fata orala a incisivilor inferiori si fata vestibulara a celor superiori este un spatiu de inocluzie. \- cu contact interdentar -- fata orala a incisivilor inferiori vine in contact cu fata vestibulara a incisivilor superiori; \- cap la cap -- considerata normala in situatia in care ocluzia este echilibrata la celelalte repere; la dintii temporari se mentine intotdeauna sub observatie iar la finalul tratamentului ortodontic se poate aprecia ca un raport normal sau nu. **20. Ocluzia in plan transversal -molar** \- la nivelul molarilor se analizeaza toata zona laterala, inclusiv premolarii sau molarii temporari; [Raportul de ocluzie poate fi:] \- normal: cand cuspizii vestibulari ai molarilor (premolarilor) sau molarilor temporari inferiori articuleaza in santul intercuspidian al dintilor laterali superiori. Patologic: \- cap la cap : cuspizii vestibulari inferiori articuleaza cu cuspizii vestibulari superiori lingualizat: - partial - cuspizii vestibulari inferiori articuleaza cu cuspizii palatinali superiori; Total lingualizat -- cu contact dentar -- cand dintii superiori depasesc dintii inferiori pastrand contact prin fetele orale; \- fara contact dentar -- cand intre fetele orale ale dintilor superiori si cele vestibulare ale dintilor inferiori exista spatiu. **21. Ocluzia in plan transversal -- canin** \- neutral -- cand fata vestibulara a caninului inferior vine in contact cu fata palatinala a caninului superior; PAtologic \- lingualizat, cand intre fata vestibulara a caninului inferior si fata palatinala a dintilor superiori exista un spatiu de inocluzie \- invers -- fata orala a caninului inferior vine in contact cu fata vestibulara a dintilor superiori; \- invers, cu inocluzie transversala: intre fata linguala a caninilor inferiori si fata vestibulara a dintilor superiori exista un spatiu de inocluzie transversala **22. Ocluzia in plan transversal -- grup frontal** \- normal -- linia inter-incisiva inferioara corespunde cu cea superioara si mediana mandibulei cu cea maxilara; \- patologic: \- devierea liniei inter-incisive superioare fata de mediana maxilara; \- devierea liniei inter-incisive inferioare fata de mediana mandibulara; \- devierea liniei inter-incisive inferioare fata de cea superioara. **23. Ocluzia in plan vertical -molar** **24. Ocluzia in plan vertical -frontal (C + I)** **CURS 5 -- TRAUMATISME DENTO PARADONTALE D.T = curs 7** **25. Examen clinic de urgenta** -In prima sedință după traumatism se rezumă la aprecierea mobilitații și deplasăriilor dentare -Implica o toaletă sumară a plagiilor, indepartarea corpiilor straini și extracția DT f mobil -Copilul este agitat,speriat, poate prezenta hemoragii, plagi,edeme -In prima sedintă se adoptă măsuri terapeutice de urgentă ca mai apoi in 2-3 zile sa se reintervină -Alimentație moale, pastoasă timp de o sapt. Si o igenă f bună **26. Clasificare --traumatisme tesuturi dentare** -Fracturi coronare necomplicate care implica S, S/ D -Fracturi dentare complicate cu deschiderea camerei pulpare -Fracturi radiculare -Fracturi corono-radiculare -Fracturi dento-alveolare **27. Clasificare -- traumatisme tesutul de sustinere** 1\. Contuzia 2\. Subluxația 3\. Luxatia 4\. Avulsia **28. Fracturi dentare coronare nepenetrante** -Fractura în smalt cu interesare minimală a dentinei -Doar în smalt- se netezesc marginiile anfractuase,florizare, control Rx la 3-4 sapt. -Interesează și dentina, se efectuază curatirea dentinei cu SF si dezinfectare cu hipoclorit de Na, sigilarea dentinei expuse cu Cis foto, restaurare finală cu capa și compozit sau coroane de zirconiu -Control la 6-8 sapt si la un an **29. Fracturi dentare coronare penetrante:** \- Aceste leziuni sunt rare la DT indemi \- Tratamentul depinde de vitalitatea tesutului pulpar- adica de stadiul de dezvoltare a DT \- La DT aflat in stadiul 1 si 2 dezv.si fractura este recentă-pulpotomia vitală \- Daca DT este în stadiul 2 dar fractura este veche- pulpectomia devitala \- Daca DT in stadiul 3-extracție \- La DT cu fractura ce deschide CP nu este indicat coafajul direct **30. Fracturi radiculare** -Sunt mai putin obisnuite \- Atitudinea terapeutică diferă in funcție de unde se află linia de fractura Localizată in 1/3 apical - prognostic bun, nu se modifica rizaliza. Necesită control periodic 2-3 sapt. Si la 6-8 sapt si un an control rx. Daca apar zone de necroza se extrage partea coronară Daca este localizata in 1/3 incizal si medie- extractia Trebuie avuta in vedere protejarea mugurelui dintelui permanent **31. Fracturi corono-radiculare** \- Se extinde sub marginea gingivală- des intalnite la DT(mai intalnite la DT comparativ cu DD) \- Pot apare mai multe fragmente cu interesare sau nu a pulpei dentare -daca fractura este veche intre fragmente apare un polip(apare ca un mecanism de protectie) \- Daca implicarea radic.este redusa- se faca pulpotomie \- Daca implicare radic.este mare -extractie **32. Fracturi dento-alveolare** \- Traumatism sever, impolica rebord alveolar-mai frecevent la mandibulă, unde ii se deplaseaza anterior cu tot cu osul alveolar Terapeutic se recomandă: Repozitionarea dinților si a fragmentului osos sub anestezie loco-regională Imobilizare timp de 3-4 sapt cu sina de compozit Controale periodice la: 1 sapt, 3 luni, 1 an Dinții mobili se vor indeparta prin sectionarea la niv.rebordului alveolar si sutura fragmentului osos **33. Contuzia** \- Localizată la niv.parodonțiului cu afectarea lomitată a lig. Prin strivire Dintele nu este mobil si nu este deplasat Ligamentul dento-parodontal absoarbe socul leziunii si este inflamat ceea ce il face sensibil la percutie si masticatie Nu necesita tratament-doar igenă si monitorizare **34. Subluxatia** Subluxatia-are ca rezultat lezarea si ruperea limitata a fibrelor ligamentare Clinic se vede o sangerare gingivală, dintele are mobilitate fara deplasare este sensibil in percutie Se recomanda scoaterea dintelui din ocluzie sau repaus alimentar timp de o sapt **35. Luxatiile - enumerare** Luxatiile implică ruperrea mai extinsa a fibrelor ligamantare cu deplasarea dintelui in alveolă. Dupa directia deplasarii pot fii: Lux.cu intruzie Lux.cu extruzie Lux.laterala( vestib.sau orala) **36. INTRUZIA** -INTRUZIA: DT, dispare partial sau total de pe arcada prin împingerea lui in int.alvelolei(infrapozitie dentara) Este cea mai frecventa formă clinica de traumatism la DT Clinic se vede o sangerare gingivală, nu prrzinta mobilitate , percutia produce un zgomot metallic Examenul rx f important - daca coroana nu mai este vizibila si rx se vede cum ia contact cu dintele succesoral-extractie Daca este partial vizibila si nu afecteaza dintele definitiv-atitudinea este expectativă timp de 2-4 sapt unde poare reerupe, daca nu se intampla, o sa fie ca tratament extractia Se monitorizeaza f bine ca poate apare necroza si anchiloza dentara. **37. EXTRUZIA** \- Luxatia cu extruzie Intensitate foarte mare a impactului, apare suprapozitia Apare o sangerare gingivală, dintele este deplasat si are mobilitate, percutia este sensibila Tratamentul depinde de gradul de mobilitate dentara: Dinte nu prea mobil, repozitionare imediata, anestezie loco-regională-imobiliare 7-14 zile Dinte cu mobilitate accentuata se scoate. Asisg.condiilor de vindecare a lig.cere repauz alimentar timp de o sapt. **38. Luxatia- laterala** Luxatia laterală-DT este deplassat spre vestib sau oral, fara mobilitate Conteaza mult relatia cu DD Daca DD nu este afectat se sta in asteptare, dintele este repozitionat Daca DD este afectat-extractia **39. AVULSIA** \- AVULSIA traumatică-traumatism f puternic Dintele este complet iesit din alveola sa Ligamentul dento-parodontal este complet rupt si se poate produce fractura peretelui alveolar Nu se recomanda reimplantarea ca este risc de lezare DD **40. Sechele patologice ale dd traumatizati:** -La nivelul DT: 1\. Hiperemia pulpara-raspunsul initial al pulpei la traumatism este hiperemia;ea poate fi reversibila/tranzitorie;dintele capata o tenta rozalie;se poate vindeca sau evolua spre pulpita cronica 2\. Hemoragia pulpara-reversibila,este rezultatul al hemoragiei se poate produce hemoragia capilarelor,pulpa ducand la depunerea pig.sanuini in canaliculele dentinare 3\. Metamorfoza calcica=depunerea de dentina de reactie pana la inchidera completa a CP;reactie pupara patatologica 4\. Necroza pulpara-apex inchis,nu a inceput rezorbtia radiculars si se rupe pachetul vascular 5\. Rezorbtia inflamatorie 6\. Anchiloza **41. Modificari la nivelul dintilor datorita traumatismelor** \- Gradul afectarii pulpei este diferit in functie de tipul de traumatism al DT si in funct.de varsta la care s-a produs 1\. Hipoplazie de smalt localizata cu indintere variabila,insotita de o odificare galben-brun a zonei afectate 2\. Dilacerarea coronara 3\. Angulatie corono-radiculara 4\. modif.axului de eruptie a DD **CURS 4 TRAUMATISME DENTO ALVEOLARE DP -- nu exista** **42. Clasificare (dupa Andreason)** 1\. Lez. ale tesuturilor dure dentare si ale pulpei(**fracturi coronare**-fisuri ale smaltului,fracturi ale smaltului,fracturi ale smaltului si ale dentinei cu/sau fara interesare CP;**fracturi corono-radiculare-**nepenetrante,penetrante-oblice,longitudinale; **fracturi radiculare** 2\. Lez.ale sist. de sustinere a dintelui 3\. Fracturi al crestei alveolare **43. Anamneza- ISTORIC** \- 2.ISTORICUL TRAUMATISMULUI DENTAR CAND? UNDE? CUM? +PIERDEREA STARII DE CONSTIENTA a\) Timpul scurs de la producerea accidentului-rol important in alegerea tipului de tratament b\) Locul unde s-a produs-ofera indicatii asupra gravitatii accidentului,poate ajuta in profilaxia tetanosului c\) Modul in care s-a produs accidental **44. EXAMENUL CLINIC EXTRAORAL** Examenul clinic general: \- pentru a depista gradul de extensie a traumatismului \- semne vitale: puls, reflex pupilar \- sangerarii \- diplopie **45. EXAMENUL CLINIC INTRAORAL** Se face toaleta cav. buc. pentru indepartarea corpilor straini,cheaguri(elim.corpurilor straini de la prima consultatie elimina riscul instalarii infectiilor) Statusul dentar-fiecare dinte se examineaza;inregistrarea relatiilor de ocluzie;se urmareste reactia la palpare, percutia dintilor, modificarea pozitiei si mobilitatea verticala/orizontala **46. EXAMENUL RADIOLOGIC** Se urmaresc:fracturi radiculare,gradul de dezv.radiculara,dimensiunea CP,rezorbtii,gradul de deplasare a dintilor,fracturi de maxilar,prezenta de corpi straini/dinti in partile moi Daca se suspecteaza o fractura radiculara se efetueaza a 2a sau a 3a radiografie din unghiuri usor diferite Se recom.OPG daca se suspecteaza fracturi mandibulare sau de condil. **47. URMARIREA RX IN TIMP** → dupa cum s-a aratat anterior, multe modificari patologice nu sunt aparente radiologic imediat; → dupa aproximativ 3 saptamani pot fi observate radiologic: 1. 1. → dupa aproximativ 6-7 saptamani se poate observa anchiloza; → de aceea este bine ca urmatoarele radiografii sa se efectueze la 1 luna si 2 luni dupa traumatism; → in absenta altor semne clinice cum ar fi aparitia fistulei, a mobilitatii, modificarilor de culoare sau durerii nu se indica efectuarea unor radiografii suplimentare; → dupa aceasta perioada modificarile radiologice care ar putea aparea vor fi evidente; **48. FISURA DE SMALT** Fracturi incomplete ale smaltului,fara pierdere de substanta dura dentara,pot trece neobservate,pot fi puse in evidenta cu ajutorul luminii focalizate. **49. FRACTURA DE SMALT** 1\. in fracturile limitate este suficienta netezirea cu un disc a marginilor rugoase, fara sa fie necesara refacerea dintelui; aplicari fluorurate 2\. in fracturile mai intinse ale smaltului, dintele poate fi refacut folosind tehnica de aplicare a materialelor compozite si demineralizarea in prealabil cu acid **50.** **FRACTURA DENTINEI PENETRANTA** Afecteaza CP Se poate observa o usoara hemoragie la niv.zonei unde CP este deschis-daca pacientul vine repede daca vine mai tarziu apare ca un polip pulpar Apare durere la ag.termici si masticatie **51. FRACTURA DE SMALT SI DENTINA NEPENETRANTA -- ASPECTE CLINICE** -sensibilitate la ag.termicii si masticatie, -intensitatea durerii tine de gradul de maturizare a dintelui si sup.de dentina descoperita **52. FRACTURA CORONO-RADICULARA** Afecteaza :smaltul,dentina, cementul,si uneori pulpa dent. Apar ca urmare a unui impact orizontal si det.o linie de fractura ce va urma initial traseul prismelor de smalt de pe sup.vestibulara a coroanei si apoi va avea un traseu oblic pana la niv.crestei gingivale palatinale O astfel de fractura netratata duce la aparitia durerii la masticatie **53.FRACTURA RADICULARA** Afecteaza concomitent cementul,dentina,pulpa Pot fi: orizontale sau oblice;in 1/3 cervicala,medie sau apicala Vindecarea se face spontan prin anchiloza;tratata prin apozitie de cement sau tesut conjuctiv,NU tesut de granulatie Fractura de obicei apare ca urmare unei lovituri cu directie orizontala care creaza zone de compresiune vestibulara si palatinala Se produc cel mai frecvent la dintii cu apex inchis dar si la dintii cu apex deschis-dar incomplet EXEMEN CLINIC -Discreta extruzie a dintelui,cu modif.relatiilor ocluzale -Gradul de mobilitate a dintelui depinde de localizarea fracturii -Prin palpare se poate simti mobilitatea fragm.coronar **54. LEZIUNI ALE SISTEMULUI DE SUSTINERE A DINTELUI - ENUMERARE** 1.CONTUZIA 2.SUBLUXATIA 3.EXTRUZIA 4.LUXATIA LATERALA 5.INTRUZIA 6.AVULSIA **55** **. CONTUZIA** Reprezinta un traumatism minor al ligamen.dentoparontal(LPD) si al pulpei care poate determina edem si inflamatie al LPD ,facand dureros dintele la percutie si masticatie Fibrele LPD raman intacte,dintele nu este mobil si nu exista sangerare in santul gingival Rx nu apar modificari Testele de vitalitate sunt de obicei normale **56. SUBLUXATIA** O parte din LPD este afectat Dintele este mobil,dar nu este deplasat Apare o usoara sangerare in santul gingival Dintele este dureros la percutie si masticatie Rx-nu pune in evidenta modif.la nivelul sp.periodontal **57. EXTRUZIA** Se produce o lezare combinata a pulpei si parodontiului Impactul pulpar produce o deplasare in plan vertical din alveola sa,fibrele palatinale ale LPD nepermintand avulsia sa totala Clinic --dintele extruzat este deplasat axial in afara alveolei si este extrem de mobil,fiind mentinut numai de cateva fibre gingivale palatinale intacte Rx:sunt necesare expuneri din incidente excentrice pentru a putea evidentia deplasarile produse Se observa largirea spatiului periodontal **58. LUXATIA LATERALA** Impactul are o directie orizontala,deplaseaza coroana spre palatinal si apexul spre vestibular sau invers Ambele miscari pot duce la aparitia contuziei sau fracturi ale peretelui alveolar In luxatiile laterale se produc atat compresie cat si ruptura la niv.diferitelor zone ale LPD,pulpei si a osului **59. INTRUZIA** → s-au produs maximul de afectari ale pulpei si tesuturilor de sustinere datorate unui impact axial direct; → urmele traumatismului depins de varsta pacinetului; → *diagnosticul* este mai dificil deoarece un dinte intrudat poate fi confundat cu un dinte in eruptie; → *diagnosticul diferential* se face prin [percutie]: in cazul unui dinte in eruptie sunetul este mat, iar in cazul unui dinte intrudat sunetul este metalic, ascutit, patognomonic pentru luxatie si intruzie; → *Radiologic*: pune in evidenta deplasarea dintelui si disparitia sau micsorarea spatiului periodontal; la dintele matur se poate observa modificarea pozitie joctiunii smalt-dentina (JSD); → vindecarea este asociata cu instalarea complicatiilor, datorita afectarii LPD si al pulpei; → pot aparea complicatii majore - rezorbtia radiculara inflamatorie externa si interna → se constata ca radacina se subtiaza pana dispare \...; **60. AVULSIA** → consta in indepartarea totala a dintelui din alveola sa si ruperea tuturor fibrelor LPD si a pachetului vasculo nervos apical; → se poate produce mai frecvent la dintii imaturi, in urma unui impact orizontal; → *radiologic*: alveola goala; → *clinic*: dintele lipseste din alveola sa ce contine un cheag de sange; **61. TRATAMENTUL DE URGENTA** toaleta plagilor, profilaxie antitetanica, antibioterapie, antalgice si antiinflamatorii reducerea si imobilizarea fracturilor osoase si sutura plagilor extractia dintilor irecuperabili reducerea si imobilizarea luxatiilor dentare protectia plagii dentinare si \... pulpectomie restaurare provizorie **62.** **ETAPELE TRATAMENTULUI - ENUMERARE** 1. 2. 3. **63. COAFAJUL DIRECT** ======================= \- Fracturii recente:1-6 ore \- Orificiu mic de deschidre 1mm \- Pulpa sanatoasa,vitala,roz-rosiatica \- Posibilitatrea inchiderii etanse \- Lipsa lez.parodontale \- Urmarire 4-8 sapt. **64. PULPOTOMIA PARTIALE- INDICATII** **-** Fracturi vechi de peste 6 ore-\>2 zile \- Orifciu de deschidere 1-2 mm \- Pulpita ireversibila,pulpita hiprplazica strict in jurul de deschidere \- Esec al coafajului direct **65. PULPOTOMIE PARTIALA - TEHNICA DE LUCRU** **-** Anestezie,izolare,toaleta \- Largirea orif.pulpar si indepartarea a 2 mm din pulpa coronara \- Spalaturi,hestoza \- Aplicarea CA(OH)2 \- Inchidere etansa cu CIS,capa **66. PULPOTOMIA -INDICATII** \- Fracturi vechi de peste 2 zile \- Orificiu la deschidere a CP mai mare de 1-2 mm \- Pulpita partiala \- Esec al coafajului direct si al pulpotomiei partiala **67. PULPOTOMIA- TEHNICA** \- Anesteziei,izolare,toaleta \- Largirea orif.de deschidere si indep.pulpei coronare \- Spalaturi ,hemostaza \- Aplicare de CA(OH)2,inchidere etansa,capa **68. PULPECTOMIA PARTIALA -- INDICATII** \- Fracturi mai vechi de 2 zile \- Orificiu larg de eschidere a CP \- Pulpita ireversibila \- Asociere cu leziuni parodontale \- La dintii cu carii si obturatii \- Esecuri ale pulpotomiei **69. PULPECTOMIA PARTIALA -- TEHNICA** \- Anestezie,izolare,indepartare tavanului CP \- Indepartare pulpei coronare si psrtial a pulpei radic.cu ace Hedstrom cu varf aplatizat,hemostaza \- Obturarea canalului cu pasta pe baza de CA(OH)2 \- Obturatia coronara \- Refacerea obturatiei de canal la 3-4 luni pana la inchiderea apexului \- Obturatie definitiva a canalului si a coroanei **70. TRATAMENTUL FRACTURILOR CORONO-RADICULARE** Indepartarea frag.coronar urmata de refacerea coronara Indepartarea frag.coronar asociata cu gingivectomie si osteotomie,urmata de reface coronara Indepartarea fragmentelor coronare si extruzia chirurgicala/ortodontica a radacinii Mentinerea in situ a frag.pana spre finalul pubertatii,dupa care se extrag si se aplica un implant Aplicarea imediat dupa extractia a unui implant osteointegrat **71. REIMPLANTAREA** Reguli:nu se atinge radacina,dintele se spala doar daca a fost imobilizat,nu se freaca,daca nu poate fi reimplantat imediat se tine in SF,lapte Recomandari dupa replantare: antibioterapie, antialgice, antiinflam., igiena orala, clatiri cu clorhexidina Tratament endodontic: la DPI nu se face,la cei cu apexul inchis se face pulpectomie dupa imobilizare (7-10zile) **72. TIMPUL DE MENTINERE A IMOBILIZARII LA DD** REPLANTARE 7-10 ZILE EXTRUZIE 2-3 SAPT. LUXATII LAT.:3-8 SAPT. FRACTURI RADICULARE:3-4 LUNI **73. TIMPUL DE MENTINERE A IMOBILIZARII LA DT** CONTUZIE-7-10ZILE,SE CONSUMA ALIMENTE MOI SUBLUXATIA-2-3 SAPT. ,SE CONSUMA ALIMENTE MOI EXTRUZIA-14 ZILE,IMOBILIZARE SEMIELASTICA LUXATIA LAT-3-8 SAPT..IMOBILIZARE ELASTICA INTRUZIA EXPECTATIV-6-8 SAPT. AVULSIA-REPLANTARE 7-10 ZILE,IMOBILIZARE ELASTICA **74. CERINTELE UNUI SISTEM DE IMOBILIZARE** Sa poata fi aplicat in cav.buc.fara ajutorul laboratorului Sa nu traumatizeze dintii si tesuturile gingivale **CURS 6 ANOMALII DENTARE -- curs 5** **75. CLASIFICAREA ANOMALIILOR :** **[Clasificarea lui Stewart si Prescott]:** → consta in rezultatul efectului perturbator al actiunii factorului etiologic; 1. 1. 1. 1.  rezultatul perturbarii procesului de apozitie si/sau a procesului de mineralizare a matricilor smaltului si dentinei;  aceste anomalii pot fi si rezultatul perturbarii procesului de histodiferentiere 1. a\. coloratii intrinseci \[endogene\] b\. rezultatul interventiei factorilor etiologici in perioada de formare a structurilor dure dentare **[Clasificarea Magitot]** 1. 1. 1. **76. ANOMALII PRIMARE EVOLUTIVE - CARACTERISTICI** Dintii erup normal Sunt evidente la scurt timp dupa eruptie Afecteaza toate grupele dentare ,ambele dentitii Are drept cauza transmiterea genetica in faza de histodiferentiere (perturbarea activitatii ameloblastului, ce sintetizeaza smaltul si/sau odontoblastului,ce sintetizeaza dentina) Anomalia poate interesa:smaltul,dentina si cementul (f rar),fiecare individual sau simultan **77. DISPLAZIA DENTINARA** Afectiune rara Cauza ei este genetica de tipul autozomal dominant Dentina afectata are caracter atipic Dintii cu transluciditate specifica de culoarea chihlimbarului Coroane si radacini scurte si groase Dintii pot fii usor "strangulati"la colet avand forma de lalea Caracteristica principala :slaba legatura dintre smalt si dentina Smaltul desi normal se decojeste dentina ramanand descoperita, se va pigmenta datorita pigmentilor bucali si se va abraza in timpul masticatiei Camera pulpara se retrage prin depuneri de dentina secundara de proasta calitate care se depune si la nivelul canalelor radiculare. Tratamentul endodontic este aproape imposibil **78. DISPLAZIA DENTINARA- FORME CLINICE** **Forme clinice** +-----------------------+-----------------------+-----------------------+ | **Tipul Schields I | **Tipul Schields | **Tipul Schields | | (tipul radicular)** | II(tipul | III** | | | coronar,dentina | | | | opalescenta ereditara | | | | Cap de pont):** | | +=======================+=======================+=======================+ | intereseaza ambele | aspect coronar | dentina ereditara | | dentitii; | diferit la | opalescenta izolata | | | dentitii(la DT | Brandy-Wine(camera | | radacini | culoare | pulpara voluminoasa | | scurte,conice iar | gri-opalescenta,la DD | coronar si | | canalele radiculare | culoare | radicular=dinti | | sunt obliterate de | nemodificata), | scoica) | | depuneri de dentina | | | | atipica cu aspect de | camera pulpara | | | benzi orizontale | larga,obliterata de | | | prizand intre ele si | dentina atipica, | | | resturi pulpare; | | | | | nu apar leziuni | | | apar afectiuni | periapicale | | | inflam.periapicale | | | +-----------------------+-----------------------+-----------------------+ **79. DIPLAZIA DENTINARA- TRATAMENT** - Pentru tipul I si II:pacientii sa fie adusi cat mai devreme ;ideal se cere acoperirea cu microproteze de invelis pana la instalarea uzurii dentare(daca s-a instalat uzura se face supraprotezare);de principiu sunt de pastrat dintii compromisi pentru pastrarea inaltimii osului alveolar - Pentru tipul III-Brandy-Wine(forma rara)dat fiind faptul ca dentina este subtire si imperfect conformata exista posibilitatea sa se realizeze o comunicare intre cav.buc.si camera pulpara=\>complicatii periapicale **80. AMELOGENEZA IMPERFECTA -- TIPURI** 1. **hipoplazica (**are ca defect formarea imperfecta a matricei organice,mineralizarea este normala) 2. **hipocalcifianta/hipomineralizanta (**se datoreaza afectarii min.smaltului) 3. **hipomatura** (se datoreaza tulb.maturarii smaltului,defect ce apare la finalul maturarii smaltului) **81. FORMA HIPOPLAZICA - 5 FORME, ENUMERARE** a\) forma de amelogeneza hipoplazica cu S sub.si neted b\) cu S subtire si rugos c\) cu S cu geode d\) localizata e\) rugoasa **82**. **Forma de amelo.hipoplazica cu S subtire si neted** Smalt subtire si neted Matrice bine mineralizata Dintii mici cu spatieri Smaltul este lucios si transpare facand vizibila dentina care ajunge pana la culoarea cafenie - "dintii cafenii" Se observa la exam.rx,calcificari intrapulpare **83. Forma de amelo.hipoplazica cu S sub.si rugos** Dintii mici ca dimensiune Pe suprafata smaltului exista mici rugozitati Dintii modificati de culoare --datorita rugozitatiilor pe care se grefeaza coloratii extrinseci Smalt subtire-\>hipersensibilitate **84. Forma cu geode (fosete)** Pe suprafata smaltului sunt dispuse geode,cu dimensiune variabila Culoare normala a smaltului In DT smaltul are aspect neted **85. Forma de amelogeneza imp.localizata** Defect de structura-la molarii temp.si IC SUP. Permanenti Prezinta smalt hipoplazic sub forma de geode, santuri orizontale in 1/3 medie a dintilor afectati Defectul ameloblastlui intervine pana la 1 an jumatate **86. Forma de amelo.imperfecta rugoasa** Apare la ambele dentitii Aspect clinic diferit la sexul masculin-smalt subtire si granulat rugos iar la sexul feminin smalt sub forma de benzi verticale hipoplazice ce alterneaza cu benzi de smalt sanatos **87. Amelogeneza imperfect forma hipocalcificata** Aspectul smaltului la toate formele intereseaza toate grupele dentare,afectand atat DT cat si DD Dintii rezistenti la carie,culoarea galben-brun cu tenta cenusie,smaltul incepe sa se desprinda de pe suprafetele unde se exercita masticatia Rx smalt mancat de molii-opacitati alternand cu radiotransparente Dintii cu aspect inestetic **88. Amelogeneza imperfect forma hipomatura** Este afectata maturarea smaltului Smaltul este rugos cu zone albicioase si cretoase,se desprinde de pe dentina mai usor Se mai numeste "dinte acoperit de zapada" **89. Anomaliile de structura ale cementului** Foarte rare,se intalnesc in anomalii genetice Se descriu in: - hipofosfatezie (are 4 forme clinice: un tip congenital,un tip infantil precoce,un tip cu debut in copilarie,un tip cu debut la adult; primele 2 tipuri grave,cementul fie nu se dezv.fie e anormal); - displazie cleido-cranioana (dintii nu au capacitatra sa erupa); - epidermoliza buloasa distrofica (cement acelular,slab calcificat) **90. Odontodisplazia regionala** Intereaza toate structurile dure dentare Dintii rezultati au structurile dure subtiri,pot prezenta defecte tip hipoplazic Pot prezenta modificari de culoare (ganben,galben-brun). Dintii vor fi atacati de carii si apar complicatii pulpare-pe rx se vad contururi radioopace foarte reduce (aspect de dinti-fantoma) Mai afectati sunt frontalii max.,mai frecvent arata ca sexul F este mai afectat. Nu este cunoscuta etiologia. **91. Anomalii primare cicatriciale** Sunt: de numar de forma de dimensiune de structura complexe **92. Fact.etio.ce intervin neonatal** Rahitism Stari febrile Tulb.gastrointestinale Determina leziuni distrofice pe DT si pe DD in formare **93. Fact.etio.ce intervin in copilarie** Febre eruptive Hipocalcemii Rahitism Insufcenta de parathormon Daca aceste afectiuni apar in primul an de viata imediat in primul an de viata imediat dupa nastere afecteaza: IC,M1,Varful cuspidului C Daca aceste afectiuni apar post natal: -1-1,5 ani-afecteaza PM1; 2-2,5 afecteaza PM2 **94.** **Hipodontiile +CAUZE** Sunt intalnite sub numerase denumiri:anodontie(absenta totala a dintelui), agenezie (absenta formarii mugurelui dentar), hypodontia (dinti in numar mai redus), oligodentia (numar mai mic de dinti cu modificarii ale coroanei si/sau a radacinei si eruptie intarziata) Poate fii totala(intanita in displazia ectodermala) sau partiala (cel mai interesati sunt:M3, PM2, ILS, C+M1- rar; poate fii simetrica,asimetrica,incrutisata) **Cauzele Hipodontiilor:** Factori genetici(sindromul down,incontinenta pigmenti),factori de mediu Tendinta de a reduce pe cale filogenetica a nr.de dintii Actiunea unui factor de mediu(pe cale generala)-radiotrapie,citostatice In cazul despicaturilor labio-maxilo-palatine Tot ce intervine asupra elem.implicate in producerea lamei dentare **95**. **Dinti supranumerari:** Dpdv clinic pot semana cu dintii din seria normala,ca forma si dim.=dinti suplimentari iar in cazul in care aspectul lor nu seamana cu cei din seria normala =dinti supranumerari Pot sa aiba pozitie inversata(marginea incizala orientata altfel)=dinti anastrofici Sunt mai intaniti decat anodontiiile **96. Meziodens** Poate fi unic,plasat intre cei 2 IC sau bilateral Poate fi in poz.normala sau pozitie inversata (anastofica) Ca forma:conici sau tuberculara,mai mici,radacina scurta Poate bloca/devia eruptia dintilor din seria normala:poate bloca traseul eruptiv Poate perturba rel.ocluzale,determinand tulburari ocluzale **97. Tratament meziodens** Poate fi unic,plasat intre cei 2 IC sau bilateral Poate fi in poz.normala sau pozitie inversata(anastofica) Ca forma: conici sau tuberculara,mai mici,radacina scurta Poate bloca/devia eruptia dintilor din seria normala:poate bloca traseul eruptiv Poate perturba rel.ocluzale,determinand tulburari ocluzale **98. Anomalii de forma** 1\. Geminarea 2\. Fuziunea 3\. Concrescenta 4\. Dilacerarea 5\. Dens in dente(dinte invaginat) 6\. Dens evaginatus(dinte evaginat) 7\. Taurodontia 8\. Kinodontia 9\. Radacini supranumerale **99. Geminarea** Anomalie de forma, este afectata doar coroana Este rezultatul tendintei de scindare a unui mugure dentar astfel incat dintr-un singur mugure sa existe tendinta de aparitie a 2 sau mai multi dinti Scindarea poate fi completa(dpdv clinic existanta a2 coroane iar dvdv rx existenta unei singure radacini);incompleta(tendinta de despicare) Mai frecvent in DT ,zona mai afectata-zona frontala **100. Tratament geminare:** Refacea cu compozit Remodelare coronara cand exista o dezvoltare suficenta a radacinii Inghesiure -\> extractive + tratament ortodontic **101. Fuziunea** Reprezinta tendinta de alipire a 2sau mai multi muguri invecinati atfel incat sa rezulte o singura coroana dentara Alipirea :completa(din 2 mug.apare un dinte),partiala(se pot distinge 2 radacini) Cel mai des apare la DT,in zona frontala Tratament:se tine cont de varsta si depinde de aspctul clinic **102. Congrescenta** Anomalie ce apare dupa formarea cementului dentar Clic nu apare nicio modificare dar rx radacinile apar unite intre ele Apare mai des in zona molara Capata semnificatie in cazul extractiei **103. Dilacerarea (angularea)** Poate fi radiculara,coronara sau corono-radiculara Poate aparea in cazul dintilor cu incongruenta Angularea coronara poate sa se produca la diferite niveluri ce depind de varsta dentara la care a actionat factorul perturbator Indusa de regula de un factor local ce intervine in perioada formarii dintelui respectiv(dilacerarea coronara este det.de un traumatism al DT,dilacerarea radiculara se datoreaza interventiei unui agent traumatic pe dintele in cauza) **104. Dintele Invaginat:** Este rezultatul invaginarii unei portiuni din epiteliul adamantin intern 2 tipuri: - tipul coronar (mai frecvent la ILS,La DD) \- tipul radicular Se descopera intamplator rx (rx se vede peste radiotransparenta camerei pulpare se proiecteaza o radioopacitate a acestei strc.dure dentare **105. Dintele Evaginat:** Este rezultatul evaginarii unei portiuni din epitelul adamantin intern catre reticulul stelat(pipla smaltului) Aparitia pe suprafata coronara a unei formatini gen tubercul care deformeaza forma normala a dintelui Dvdv al freventei:mai frecvent la DD,la nivel PM,la sexul masculin Poate fii singulara sau bilaterala Dvdv clinic se constata in zona laterala a unei proeminente pe sup.ocluzala,putand fii localizata fie la niv.crestei ocluzale , fie intercuspidian **107. Talon cusp**- **TRATAMENT** In functie de dim. - slefuiri selective si aplicare de prep.fluorizate Eventual sigilare Daca apar tulb.ocluzare-slefuire Daca da complicatii pulpare-pulpotomie/pulpectomie **108. Taurodontia:** Reprezinta rezultatul plierii la un alt nivel decat in mod normal a tecii Hertwig Dpdv clinic: Cam. pulpara voluminoase,cu podea plasata mai apical si radacini mai scurte Este intalnita mai des la dintii laterali,mai frcvent la DD, Poate aparea si in cazul unor sindrome genetice(s.kleinefelter) **109. PERLELE DE SMALT** Se dezvolta spre JSD Imediat sub mg.gingivala,putand fii confundata cu tartru dentar si pune dificultati la detratraje **110. Anomalii de structura** Sunt cele mai frecvente In cazul in care intervin factori de mediu este perturbata perioada in care se depun matricile organice ale str.dure dentare si/sau demineralizarea acestor matrici Avem **2 situatii:** **sit.1** rezultatul va fi aparitia unui defect de tip hipoplazic (reducerea str.cu grosime mai mica,dar mineralizata corespunzator); **sit.2** perturb.procesului de mineralizare =\> defecte tip hipomin./hipocalcificare =s tr.dure au grosime normala dar min.este defectuoasa **111. Hipomineralizare** **- unde matricea este in regula dar mineralizarea este defectuoasa;suprafata de smalt neteda cu pete alb-cretoase necavitare** **112. Hipoplazie** **- apare lipsa de substanta,conturul dintelui e afectat,pe suprafata apar geode,santuri** **113. INDICELE DEAN** 0 - dinte normal 0,5 - fluoroza chestonabila 1 - fluoroza foarte usoara(apar zone de smalt mici opace) 2 - fluoroza usoara (apar zone alb-opace,nu depasesc 50% din suprafata dinteltui) 3 - fluoroza moderata (apar pete albe ce se coloreaza in brun,aspect de dinte patat) 4 - fluoroza severa (apar defecte hipoplazice,dinte corodat) **114. Legat de % de fluor:** - **Pana la 1,5 ppm Fin apa,nu apar modificari** - **Cand F creste,apar zone de hipomin.** - **Cand F ajunge la 6 ppm apar zone brune si zone opace** - **Peste 6 ppm,leziuni microscopice de hipoplazie** - **Peste 7 apar defecte hipoplazice** **115. TRATAMENT FLUOROZA** **Variaza in functie de gravitatea aspectului clinic** **In forme usoare nu e nevoie de tratament sau fluorizari locale pt.rezistenta** **Daca defectele sunt mari se fac fatetari** **In caz de fluoroza grava se fac microproteze de nvelis sau tratament de albire vitala dar in acest caz modificarea de culoare reapare** **116. MODIFICARI DE CULOARE INDUSE DE COLORANTI** **De pig.sangvini in incompatibilitate de rh** **In eritroblastoza fetala-capata nuante verzui sau combinatii de albastru-verzui** **Atrezia cailor biliare-la DT sunt galbeni-verzui(daca se corecteaza defectul dintii devin normali)** **117. MODICICARI DE CULOARE INDUSE DE TETRACICLINE** **Modif.endigene de culoare ca urmare fixarii tetraciclinei in perioadei de formare.prin fixare la nivelul dentinei** **Nuante de galben pana la brun si de gri la negru** **Tetraciclina trece prin placenta=\>poate exista si pe DT** **Modificari mai usoare sunt determina de doxiclina,clortetraciclina,oxitetraciclina** **Modificari severe:tetraciclina hidroclorica** **118. MODIFICARI DE CULOARE EXOGENE (DISCROMII)** **Apar pe suprafata dentara dupa incheierea procesului de form.dentara** **Sunt consecinta unor depuneri pe suprafata a diferite culori** **Se indeparteaza prin periaj** **Factori incriminati :bacterii cromogene,alimente,suplimente de Fe,ceaiuri** **Mai multe tipuri de coloratii:bruna,neagra,verde,portocalie** **119. COLORATIA BRUNA** **Mai frecvent la DT, la sexul femin, se intinde de obicei pe suprafata dintelui din vecinatarea gl.salivare,se intalneste si in cav.bucale cu o igena buna,culoarea poate fi data de sulfatul feros si intr.o proportie de microorganismele cromogene** **120. ANOMALII SECUNDARE** **Intereseaza DT, DD** **Apar in cavitatea bucala dupa un timp** **Reprezinta tipare atipice de carie,carii evolutive** **Deosebirea dintre distrofiile secundare si caria de biberon, este acea ca, nu se cunoaste cauza care a determinat aparitia cariei (cauza ideopatica,se det.din anamneza)** **In DD avem sindromul Dubreuille-carii pe suprafete netede cu evolutie rapida in sup.si profumzime. Debut in jurul vartei de 8-9 ani** **122. CARIA CIRCULARA A FRONTALILOR SUPERIORI** **Caracteristice :debut la 2-3 ani,pe strucuri complet normale in momentul eruptiei,urmată de distrugerea rapida astfel incat la 4-5 ani raman doar resturi radiculare.** **Daca nu se trateaza poate evolua si la restul dintilor,cuprinzand toti dintii.** **Tratamentul este greoi-\>extiprarii,extracti** **123. SINDROMUL DENTAR DUBREUIL** **Localizare selectivă la niv.frontalilor superiori** **Debut timpuriu,8-9 ani.** **Caracterizat prin aparitia unor mici leziuni V care se extind rapid in profunzime si suprafata** **Netratat duce la piederea partii coonare** **Se poate exitinde si la alte grupe dentare**