Cursul 1-3 - Transporturi si Marcaje Rutiere - Subiecte ICCC PDF

Cursul 1 1. Rolul și sarcinile transporturilor în plan economic, social și politic Rolul și sarcinile transporturilor pot fi evidențiate prin impactul acestora asupra economiei naționale, și anume: I. În plan economic: 1. Facilitarea comerțului pe p...

Cursul 1 1. Rolul și sarcinile transporturilor în plan economic, social și politic Rolul și sarcinile transporturilor pot fi evidențiate prin impactul acestora asupra economiei naționale, și anume: I. În plan economic: 1. Facilitarea comerțului pe piața locală, regională, națională și internațională. 2. Permite un echilibru mai bun între cerere și ofertă pentru diferite mărfuri în plan național și internațional. 3. Posibilitatea deplasării mărfurilor din zonele unde se află în abundență în zonele cu deficit, ceea ce duce la stabilizarea prețurilor. 4. Permite specializarea activităților de producere și comercializare datorită transportului resurselor naturale de la diferite distanțe. 5. Face posibil schimbul pe plan intern și internațional al oamenilor de afaceri, organizarea de târguri și expoziții. II. În plan social: 1. Asigură deplasarea liberă a oamenilor, schimbul de idei, experiență și cunoaștere umană. 2. Susține activitatea învățământului, schimbul de cadre didactice și studenți. 3. Elimină izolarea localităților din zone slab populate de serviciile medicale. 4. Stimulează activitățile recreative, sportive, culturale și științifice. III. În plan politic: 1. Întărirea economiei naționale prin eliminarea limitelor impuse de distanța dintre centrele economico- sociale și circulația rapidă, operativă a mărfurilor și persoanelor. 2. Implementarea politicii de amplasare a forțelor de producție pe teritoriul țării. 3. Întărirea capacității de apărare a țării împotriva oricărei agresiuni.  Cursul 2 1. Clasificarea marcajelor rutiere aplicate pe drumurile publice Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt: a) Longitudinale 1. De separare a sensurilor de circulație 2. De separare a benzilor pe același sens b) De delimitare a părții carosabile c) Transversale 1. De oprire 2. De cedare a trecerii 3. De traversare pentru pietoni 4. De traversare pentru bicicliști d) Diverse 1. De ghidare 2. Pentru spații interzise 3. Pentru interzicerea staționării 4. Pentru stații de autobuze, troleibuze, taximetre 5. Pentru locuri de parcare 6. Săgeți sau inscripții e) Laterale 1. Aplicate pe lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin) 2. Aplicate pe parapete 3. Aplicate pe stâlpi și copaci situați pe platforma drumului 4. Aplicate pe borduri 2. Marcajele rutiere longitudinale Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia. Linia continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părții carosabile interzice staționarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoțește un indicator de interzicere a staționării, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea. Marcajul longitudinal format din linii continue care delimitează banda pe care este aplicat și un marcaj simbolizând o anumită categorie sau anumite categorii de vehicule semnifică faptul că banda este rezervată circulației acelei sau acelor categorii de vehicule. Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta, dacă manevra sau reglementările instituite impun acest lucru. 3. Marcajele rutiere transversale Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lățimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului „Oprire”. Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care dirijează circulația, de prezența unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoțește indicatorul „Oprire” se poate aplica pe partea carosabilă inscripția „STOP”. Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lățimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depășită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub forma de triunghi având o latură paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie. Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lățimea mai mare decât a oricăror alte marcaje. Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic față de axul drumului, indică locul destinat traversării părții carosabile de către bicicliști. Cursul 3 1. Elemente principale ale ansamblului de tracțiune electrică Elementele principale ale ansamblului de tracțiune electrică sunt: 1. Centrala Electrică: o T - Turbina o G - Generator o Tr - Transformator 2. Liniile de transport 3. Substațiile de tracțiune 4. Alimentarea liniei de contact 5. Linia de contact 6. Locomotiva electrică 7. Șina de rulare 8. Cablurile de întoarcere 2. Clasificarea semnalelor fixe conform regulamentului de semnalizare românesc După destinația lor, semnalele fixe se clasifică astfel: a. Semnale pentru circulație: 1. Semnale de intrare: pentru permiterea sau interzicerea intrării unui tren în stație. 2. Semnale de ieșire: pentru permiterea sau interzicerea ieșirii unui tren din stație, în linie curentă. 3. Semnale de parcurs: pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren, dintr-o zonă în alta a stației. 4. Semnale de ramificație: pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren peste o ramificație sau joncțiune din linia curentă, o traversare de linii la același nivel, o încălecare-descălecare de linii cu ecartament diferit, sau peste un pod cu grinzi mobile. 5. Semnale de trecere: pe liniile cu bloc de linie automat, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren dintr-un sector de bloc de linie automat în alt sector de bloc de linie automat. 6. Semnale prevestitoare: pentru prevestirea indicațiilor semnalelor de intrare, de ieșire, de parcurs sau de ramificație. b. Semnale pentru manevră și triere: 1. Semnale de manevră: pentru permiterea și interzicerea mișcărilor de manevră. 2. Semnale de triere: pentru permiterea sau interzicerea trierii vagoanelor. c. Semnale repetitoare: Utilizate pentru repetarea indicațiilor semnalelor de intrare, de ieșire, de ramificație, de parcurs, de trecere sau de triere, dacă nu este asigurată vizibilitatea prevăzută a semnalului pe care îl preced. d. Semnale de avarie: Utilizate pentru semnalizarea pericolului pentru circulația trenurilor la trecerile la nivel sau prin tuneluri. După construcția lor, semnalele fixe sunt: a. Semafoare b. Semnale luminoase Note: Semnalele fixe pot îndeplini, cumulativ, mai multe funcțiuni cum ar fi: de circulație și manevră, de manevră și triere etc. Semnalele de circulație și semnalele de manevră trebuie să fie amplasate pe partea dreaptă a căii, în sensul de mers al trenurilor sau cel mult deasupra axei căii. 3. Semnificația culorilor de bază folosite în semnalizarea feroviară Semnificația culorilor de bază folosite în semnalizare, în legătură cu circulația trenurilor și executarea mișcărilor de manevră, este următoarea: a. Roșu: Ordonă oprirea. b. Galben: Permite circulația trenurilor și ordonă reducerea vitezei în vederea opririi la semnalul următor sau continuarea mersului dacă semnalul următor nu indică oprirea. c. Verde: Permite circulația trenurilor cu viteza stabilită. d. Albastru: Ordonă oprirea pentru mișcările de manevră. e. Alb-lunar: Permite mișcările de manevră sau circulația trenurilor, cu viteza prevăzută în reglementările specifice. Cursul 4 1. Transportul maritim – definiție, rol, rute de transport Definiție Transportul maritim este o latură foarte importantă a transportului internațional. Fiind cel mai ieftin mijloc de transport, aproximativ 75 – 80% din volumul mărfurilor ce fac obiectul comerțului internațional sunt transportate pe mări și oceane. Rol Transportul maritim joacă un rol crucial în comerțul internațional datorită costurilor reduse și capacității mari de transport. DAR, În ceea ce privește infrastructura, transportul maritim este unul dintre cele mai costisitoare, de la nave până la porturi. Infrastructura: o Porturi: Locațiile unde navele încarcă și descarcă mărfurile. o Depozite: Spațiile de stocare a mărfurilor în porturi. o Instalații din porturi: Echipamentele și facilitățile necesare pentru manipularea mărfurilor. Mijloacele de transport: o o o Nave: Principalul mijloc de transport în cadrul transportului maritim. Importanța transportului de produse Transportul produselor reprezintă una dintre activitățile esențiale ale distribuției fizice, considerată cea mai importantă componentă a mixului logistic. De obicei, transportul reprezintă aproape două treimi din costurile aferente tuturor activităților logistice. Acest domeniu necesită luarea de decizii frecvente, care trebuie adesea reconsiderate din cauza schimbării restricțiilor. Deciziile privitoare la transportul produselor afectează întregul circuit al acestora și au impact asupra tuturor activităților din lanțul logistic. Domenii decizionale în transportul produselor Printre cele mai importante domenii decizionale privind transportul produselor se numără: 1. Alegerea modalității de transport (criterii): o Disponibilitatea mijloacelor de transport în locurile dorite o Costul transportului o Durata transportului o Siguranța respectării termenelor o Adaptabilitatea la cerințele specifice ale produsului o Accesul la locurile dorite o Capacitatea de a asigura menținerea calităților și integrității produselor Funcție de aceste criterii se alege mijlocul de transport corespunzător sau o combinație de mijloace. 2. Alegerea rutelor de transport: o Contribuie la creșterea calității transportului și, în consecință, a sistemului logistic. o Se urmărește minimizarea timpului de transport sau a distanței parcurse de mijlocul de transport până la destinație. Pentru optimizarea rutelor de transport pot fi folosite metode economice (programarea liniară, programarea cu numere întregi, programarea dinamică) și metode euristice. 2. Porturile Comerciale: Definiții, Elemente și Clasificare Porturile comerciale sunt complexe organizații de transport, oferind protecție și facilități pentru încărcare, descărcare și manevrare a navelor. Ele reprezintă noduri vitale în fluxurile de comerț internațional, implicând infrastructuri extinse și operațiuni diverse. Definiție și Elemente Componente: Definiție: Porturile comerciale sunt facilități maritime sau fluvio-maritime, esențiale pentru încărcarea și descărcarea mărfurilor, precum și pentru operațiuni de manevrare și depozitare. Infrastructură: o Acvatoriul: Suprafața de apă situată în perimetrul portului, protejată de mijloace naturale sau artificiale împotriva valurilor, curenților și vântului. o Moluri și Cheiuri: Construcții hidrotehnice care delimitează bazinele portuare și oferă instalații de acostare, legare și deservire a navelor. o Dane: Porțiuni din chei utilizate pentru operațiuni specifice și numerotate în mod vizibil. Teritoriul Portuar: Include instalații și facilități pentru operațiuni portuare, cum ar fi depozite, magazii, ateliere de reparații, zone de carantină, alimentație publică, servicii medicale și mijloace de agrement. Clasificare a Porturilor: După Așezare Geografică: o Maritime: Situate la malul mării. o Fluvio-Maritime: Amplasate la confluența râului cu marea. După Volumul Traficului și Zona Deservită: o Naționale: Deservesc trafic intern. o Internaționale: Deservesc trafic internațional. După Natura Mărfurilor: o Generale: Deservesc o varietate de mărfuri. o Specializate: Specializate într-un anumit tip de mărfuri, cum ar fi cereale, petrol, etc. După Importanța pentru Navigație: o De Escală: Folosite pentru oprirea și efectuarea de operațiuni de rutină. o De Transbordare: Folosite pentru transferul mărfurilor între diferite mijloace de transport. o De Bunkeraj: Folosite pentru alimentarea cu combustibil a navelor. După Gradul de Dotare și Infrastructură: o Mecanizate: Echipate cu instalații moderne și mecanizate pentru operațiuni eficiente. o Nemecanizate: Dependente de operațiuni manuale sau cu infrastructură limitată. Porturile comerciale joacă un rol crucial în facilitarea comerțului global și în susținerea lanțurilor de aprovizionare internaționale. Ele sunt componente vitale ale infrastructurii de transport și reprezintă puncte de legătură esențiale în rețelele logistice globale. 3.Prezentarea Serviciului VTS Constanţa de management al transportului Sistemul VTMIS Constanţa - Managementul Traficului Maritim Definiție Sistemul VTMIS (Vessel Traffic Management Information System) Constanţa este un sistem integrat de management al traficului maritim, operat de Autoritatea Navală Română (ANR) prin Centrul Maritim de Coordonare. Acesta asigură achiziția, procesarea, stocarea și prezentarea datelor de la diferiți senzori periferici, funcționând continuu 24 de ore pe zi. Principalele Funcții 1. Monitorizare și Supraveghere o Monitorizarea traficului maritim: Asigură supravegherea continuă a traficului naval în zona VTS. o Coordonarea navelor: Asigură coordonarea optimă a traficului, prevenind incidentele și accidentele maritime. 2. Servicii de Informare o Informații de trafic: Furnizează date relevante despre traficul din zonă. o Informații meteorologice: Oferă date actualizate privind condițiile meteo locale.  oZone de ancorare: Informații despre facilitățile de ancorare din rada exterioară și interioară a portului Constanţa. o Avertizări și restricții: Informează despre pericolele și restricțiile de navigație. 3. Servicii de Asistență o Asistență în condiții speciale: Oferă suport în caz de trafic intens, vizibilitate redusă, condiții meteorologice nefavorabile sau potențiale pericole. 4. Servicii de Organizare a Traficului o Controlul traficului: Organizarea și controlul traficului prin informări și recomandări pentru a preveni situațiile periculoase. Zona VTS Constanţa Zona de acoperire a serviciului VTS Constanţa include un sector de cerc cu raza de 12 Mm (mile marine) de la coordonatele: latitudine 44°10'.2 N și longitudine 028°39'.6 E. Limbaj și Comunicare Personalul VTS utilizează limba engleză, folosind Vocabularul Standard și Expresiile Standard pentru Comunicare Maritimă (IMO – SMCPs), și/sau limba română, după caz. Beneficii Sistemul VTMIS Constanţa contribuie semnificativ la: Siguranța navigației Eficientizarea traficului naval Protecția mediului marin Acest sistem complex și integrat asigură desfășurarea traficului maritim în condiții optime de siguranță și eficiență în zona VTS Constanţa. Cursul 5 1. Aeronavele – clasificare, rol, elemente componente. Definiție Conform Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (O.A.C.I.), aeronava este orice corp conceput și realizat de om, cu o greutate de peste 5 kg, capabil să execute o evoluție aeriană cu sau fără mijloace de propulsie la bord. Clasificarea Avioanelor 1. În funcție de modul de propulsie și tipul motorului: o Avioane cu elice o Avioane cu reacție 2. În funcție de distanța de croazieră: o Avioane scurt curier: Distanțe de până la 2.500 km fără escală o Avioane mediu curier: Distanțe de până la 5.000 km fără escală o Avioane lung curier: Distanțe de peste 10.000 km fără escală 3. În funcție de viteza dezvoltată: o Avioane subsonice: Viteze mai mici decât viteza sunetului (1228 km/h) o Avioane supersonice: Viteze mai mari decât viteza sunetului o Avioane hipersonice: Viteze de peste cinci ori mai mari decât viteza sunetului 4. În funcție de destinație: o Avioane civile: Transport de pasageri, poștă, mărfuri, nevoi utilitare și sanitare o Avioane militare 5. După distanța de croazieră și capacitatea de transport: o De lung curier: 9000-14000 km, 240-569 locuri (Ex: Boeing 747, 777, Airbus A330, A340) o De curier mediu: 5000-9000 km, 150-250 locuri (Ex: Boeing 767, Airbus A320) o De scurt-mediu curier: 3000-5000 km, 100-200 locuri (Ex: Boeing 727, 737, 757, Airbus A319, A321) o De scurt curier: Distanțe de până la 300 km (Ex: ATR 42, ATR 72) Rolul Avioanelor Transport de pasageri Transport de mărfuri și poștă Nevoi utilitare și sanitare Aplicații militare Principalii Producători Boeing și Airbus domină piața avioanelor comerciale, fiecare deținând aproximativ 45% din piață. Elemente Componente ale unui Avion Un avion cu reacție de linie, ales ca tipic pentru descriere, are următoarele componente principale: Fuselaj: Structura principală a avionului care găzduiește cabina, pasagerii și încărcătura Aripi: Produc portanța necesară pentru zbor Motoare: Asigură propulsia avionului Coada: Include stabilizatoarele verticale și orizontale pentru controlul direcției și stabilității Tren de aterizare: Sistem retractabil pentru decolare și aterizare Cabină de pilotaj: Zona unde piloții controlează avionul Sisteme de control: Include eleroane, profundori și direcție pentru manevrabilitate 2. Aerodromul – rol, elemente componente. Rolul Aerodromului Aerodromul este o suprafață de teren special amenajată pentru: Decolare și aterizare a avioanelor Rulare, staționare și servirea tehnică a aeronavelor Elemente Componente ale Aerodromului 1. Piste de decolare și aterizare o Suprafațe dedicate pentru manevrele de decolare și aterizare ale avioanelor. 2. Platforme de încărcare-descărcare pentru mărfuri o Zone destinate manipulării mărfurilor. 3. Platforme de îmbarcare-debarcare pentru călători o Suprafață de trafic unde se gestionează îmbarcarea și debarcarea pasagerilor. 4. Platforme de staționare a aeronavelor o Locuri unde avioanele pot staționa între zboruri pentru alimentare, întreținere și alte servicii tehnice. 5. Căi de rulare a avioanelor (bretele) o Drumuri care permit avioanelor să se deplaseze între piste și platformele de staționare. 3. Aerogara – rol, elemente componente. Rolul Aerogării Aerogara, cunoscută și sub numele de terminal, este clădirea principală a unui aeroport și servește următoarelor scopuri: Punct de concentrare a traficului Pregătirea expedierii călătorilor și mărfurilor Finalizarea transportului aerian Elemente Componente ale Aerogării 1. Birourile companiilor aeriene și diferite servicii o Conducerea aeroportului o Dirijarea și controlul circulației aeriene: Localizate în turnul de control o Dirijarea la sol a aeronavelor și utilajelor de servire o Serviciul meteorologic o Serviciul sanitar o Organele de pază o Grăniceri și vamă: Prezente la aeroporturile internaționale 2. Spații pentru servirea călătorilor o Săli de așteptare o Birouri de informații o Case de bilete o Restaurante 3. Aerogara de mărfuri o Depozite de mărfuri o Compartimente pentru efectuarea formalităților comerciale 4. Turnul de control – rol, elemente componente. Rolul Turnului de Control Turnul de control, de regulă situat deasupra aerogării, are următoarele funcții: Dirijarea și supravegherea circulației aeriene: Controlul avioanelor aflate în spațiul aerian al aeroportului. Coordonarea la sol: Ghidarea aeronavelor aflate la sol și pregătite pentru decolare. Elemente Componente ale Turnului de Control 1. Controlori de trafic aerian o Approach Control Unit: Controlori care ghidează aeronavele pe radar în timpul apropierei de aeroport. o Tower Control Unit: Controlori care ghidează aeronavele în timpul aterizării și decolării.  2. Echipamente de control și supraveghere o Sisteme radar: Utilizate pentru monitorizarea și ghidarea aeronavelor. o Sisteme de comunicație: Permite comunicarea între controlori și piloți. o Instrumente de navigație: Ajută la dirijarea precisă a aeronavelor. 3. Raza de acțiune o Până la 4.000 de metri: Controlul traficului aerian în spațiul imediat al aeroportului. o Coordonare cu centrul regional de control: Dirijarea aeronavelor care zboară deasupra acestei înălțimi este preluată de centrul regional. 5. Spaţiul aerian. Definiție Spațiul aerian reprezintă volumul de aer deasupra teritoriului unui stat, delimitat de frontierele acestuia. Clasificarea Spațiului Aerian 1. Spațiu aerian controlat o Regiuni de control: Delimitate vertical între 900 m și 14.950 m, cuprind căile aeriene (culoarele aeriene). o Regiuni terminale de control: Organizate pentru coordonarea zborurilor între două sau mai multe zone de control de aerodrom vecine sau cu trafic intens. o Zone de control de aerodrom: Încep de la suprafața solului până la o anumită înălțime, organizate pentru aerodromurile deschise traficului public, de obicei circulare sau semicirculare. o Culoarele aeriene: Părți ale spațiului aerian controlat, în formă de paralelipiped, delimitate pe verticală și orizontală. Căile aeriene interne au o lățime de 10 km, iar cele internaționale de 20 km. 2. Spațiu aerian necontrolat Organizarea Spațiului Aerian în România 1. Regiuni de control și culoare de intrare și ieșire o Regiunea terminală de control București: Delimitată pe verticală de la 500 m la 3050 m și pe orizontală la 70 km. 2. Spațiul rezervat o Unităților Departamentului Aviației Civile: ▪ Zonele aeroporturilor deschise traficului intern și internațional (zonele de control de aerodrom) ▪ Căile aeriene interne și internaționale ▪ Regiunea terminală de control București ▪ Zonele aeroporturilor aviației militare și sportive ▪ Spațiul aerian de la sol până la 200 m în zonele de șes, 400 m în zonele de deal și 700 m în zonele de munte o Unităților care construiesc aeronave: Pentru încercarea și omologarea acestora. o Unităților militare Siguranța în Spațiul Aerian Departajarea culoarelor aeriene: Pe orizontală, verticală și longitudinal, pentru evitarea coliziunilor între aeronave. Cursul 6 1. Managementul și Controlul Traficului și Flotei Utilizând Sistemele de Poziționare Globală. 1. Determinarea fluenței traficului o Monitorizarea traficului: Presupune utilizarea senzorilor speciali precum: ▪ Camere CCTV (televiziune cu circuit închis) ▪ Detectori inductivi ▪ Detectori infraroșii ▪ Sisteme de detectare prin microunde ▪ Tehnologie GNSS (Global Navigation Satellite System) Managementul Flotei Definiție Administrarea flotei de vehicule într-o manieră organizată, utilizând software-uri, sisteme de comunicații și sisteme de localizare a vehiculelor pentru îmbunătățirea și eficientizarea traficului. Un sistem pentru managementul flotei este alcătuit din trei subsisteme  Componentele unui sistem de management al flotei o Subsistemul instalat la bordul vehiculului o Subsistemul pentru comunicații o Centrul de coordonare Sistemele de Poziționare Globală (GNSS) Definiție Sistemele Satelitare de Navigație Globală (GNSS) oferă servicii de poziționare autonomă, geocentrică, cu acoperire globală. Radionavigația terestră o Aplicare a radio frecvenței pentru determinarea poziției unui punct/obiect pe suprafața terestră. o Sisteme de poziționare terestră: Transmit unde radio pe distanțe mari în locul sateliților. ▪ Decca: Frecvență 70-130 kHz, interval de distanță 200 km. ▪ Loran-C/Chayka: Bandă 100 kHz, interval de distanță 200-2000 km. ▪ Omega: Bandă 10-20 kHz, acoperire globală. Sistemele de Radionavigație 1. Sistemul Decca o Sistem de radionavigație hiperbolic, de joasă frecvență. o Structură: Stații amplasate pe uscat, organizate în lanțuri formate dintr-o stație principală (Master) și trei stații secundare (Slave) - Roșu, Verde, Violet. o Funcționare: Compararea diferenței de fază dintre semnalele emise de stațiile principale și secundare pentru a obține linii de poziție hiperbolice (grile). 2. Sistemul Omega o Sistem de radionavigație hiperbolic, de joasă frecvență (10-14 kHz). o Structură: 8 stații. o Precizie: Aproximativ 6 km. o Dezactivare: Închis în 1997 din cauza costurilor ridicate și a apariției sistemelor de poziționare globală. 3. Sistemul Loran C/Chayka o Definiție: Sistem de radionavigație impuls fazat, utilizat în principal de marina civilă și companiile aeronautice, în navigația terestră, meteorologie și determinări de timp. o Structură: Trei până la șase stații, dintre care una principală (Master) și restul secundare (Slave). o Interoperabilitate: Sistemul Chayka dezvoltat de Rusia este interoperabil cu Loran-C. 2. Sistemul de poziţionare NAVSTAR GPS (NAVigation Satellites with Time And Ranging Global Positioning System). Definiție: NAVSTAR-GPS este principalul sistem de poziționare utilizat pentru o gamă largă de aplicații. Dezvoltare: Creat de Joint Program Office (JPO) sub îndrumarea U.S. Department of Defense (DoD). Utilizare: Disponibil atât pentru utilizatori civili, cât și militari. Funcționalitate: Permite determinarea poziției 3D, a vitezei și a timpului, 24 de ore pe zi. Constelația Satelitară Componență: Alcătuită din 24 de sateliți. Dispunere: Sateliții sunt dispuși în șase plane orbitale, cu câte patru sateliți în fiecare plan orbital. Altitudine: Evoluează la o înălțime de 20,200 km deasupra Pământului. Orbită: Orbitele sunt aproape circulare. Timp de revoluție: Fiecare satelit completează o orbită în aproximativ 12 ore. Comunicația Satelit-Sol Tehnologie: Utilizează comunicații prin coduri și spectru împrăștiat (SS - Spread Spectrum). Împrăștierea spectrului: Realizată prin suprapunerea unui cod pseudoaleator (PRN – Pseudo Random Noise Code) peste mesajul de navigație. Frecvențe de Transmisie: o L1: 1575.42 MHz o L2: 1227.6 MHz Modulație: Semnalele transmise sunt modulate de fază. Coduri Utilizate: o Codul C/A (Coarse/Acquisition): Utilizat pentru aplicații civile. o Codul P (Precise, în prezent Y sau W): Utilizat pentru aplicații militare și civile avansate. Mesaj de navigație: Transmis pe semnalele modulate. Cursul 7 1. Amplasarea și Funcționarea Semafoarelor 1. Reglementări Generale Amplasarea și funcționarea semafoarelor se realizează conform: Prevederilor standardului în vigoare. Documentațiilor tehnice elaborate de unități specializate, avizate de organele responsabile de siguranța circulației și exploatarea instalațiilor. 2. Semafoare la Trecerea la Nivel cu Calea Ferată Semafoarele de la trecerile la nivel cu calea ferată sunt reglementate conform STAS 1244/3. 3. Programul de Funcționare Programul de funcționare a semafoarelor se stabilește pentru a asigura fluența și siguranța traficului, conform reglementărilor tehnice specifice. 4. Amplasarea Semafoarelor Semafoarele se amplasează în intersecții și la treceri pentru pietoni în următoarele condiții: Volumul total de vehicule intrate într-o oră în intersecție este de minimum 1000, cu cel puțin 150 pe o ramură. o Acest volum poate crește cu până la 50% în condiții favorabile, verificând capacitatea de trecere conform STAS 10144/6. Volumul total de vehicule este de minimum 750, concomitent cu traversarea a cel puțin 4000 pietoni. Dirijarea circulației în intersecții se face printr-un sistem coordonat de semnalizare cu undă verde. Asigurarea unor timpi de așteptare sub 90 secunde pentru vehicule și pietoni. Intersecția este traversată de minimum 60 vehicule pe oră pentru transportul în comun, în condiții de vizibilitate necorespunzătoare. Artera de circulație are minimum 4 benzi de circulație și este traversată de o trecere cu minimum 2000 pietoni/h. Traversarea liberă a traficului în intersecție nu asigură siguranța și fluența necesară. 5. Amplasarea Semafoarelor de Bază Semafoarele de bază, simple, se amplasează pe partea dreaptă a direcției de mers, vizibile de la minimum 50 m. În intersecții cu artere multiple, semafoarele de bază se amplasează la minimum 5 m înălțime pentru a evita obstrucționarea vizibilității de către vehiculele mari, acestea se pot amplasa o pe consola stâlpului o pe portal o pe cabluri, 6. Amplasarea Semafoarelor Direcționale Amplasarea se face conform specificațiilor din fig. a (fata de trotuar) și fig. b ( pentru situatii diferite). 7. Semafoarele pentru Pietoni Semafoarele pentru pietoni se instalează, de regulă, în intersecțiile rețelei principale de circulație. La necesitatea traversării izolate pe artere cu circulație intensă, se pot amplasa semafoare sau panouri speciale cu comandă manuală pentru cererea de verde. În cazul trecerilor de pietoni fragmentate de un refugiu median, se pot instala panouri repetitoare pentru pietoni. Semnalul verde pentru pietoni este reprezentat de o siluetă de pieton în mișcare, iar cel roșu de o siluetă de pieton imobil. 8. Semafoarele pentru Bicicliști Se instalează în intersecții unde sunt amenajate piste pentru bicicliști, fiind însoțite de indicatorul specific conform STAS 1848/1. Semnalul verde pentru bicicliști arată o bicicletă de culoare verde, iar semnalul roșu o bicicletă de culoare roșie. 9. Semafoarele pentru Tramvaie Se instalează în intersecții unde este necesară o fază separată pentru circulația tramvaielor. Semafoarele pentru tramvaie au patru corpuri de iluminat de culoare albă și sunt însoțite de tăblițe adiționale. Semnalul verde pentru tramvaie este dat de combinația luminoasă a lămpii inferioare cu una din cele trei lămpi superioare. Semnalul de interzicere este dat de iluminarea concomitentă a celor trei lumini superioare. 2. Funcționarea Semnalelor Luminoase 1. Cicluri Permise pentru Semafoarele de Vehicule Sunt permise următoarele cicluri de funcționare: Roșu – Roșu/Galben – Verde – Galben o Înainte de sfârșitul fazei de verde, poate să apară o avertizare intermitentă a semnalului verde (~5 secunde) pentru a atenționa participanții la trafic. Roșu – Verde – Galben o Avertizarea intermitentă a semnalului verde (~5 secunde) pentru a informa participanții la trafic despre schimbarea iminentă a culorii. Funcționarea Semnalelor Luminoase Lumina roșie: Interzice intrarea în intersecție, obligând participanții la trafic să oprească: o Înaintea marcajului pentru oprirea vehiculelor la intrarea în intersecție sau la traversarea pentru pietoni. o În lipsa marcajului, în dreptul semaforului. o În interiorul intersecției, dacă aceasta este amenajată cu spații de stocaj și așteptare.  Lumina galbenă: o Avertizează schimbarea fazelor și interzice intrarea în intersecție. o Când apare după culoarea verde și vehiculul este prea aproape de intersecție pentru a opri în siguranță, acesta poate continua trecerea sau se poate opri în interiorul intersecției dacă este amenajată cu spații de staționare. Lumina roșie simultan cu lumina galbenă: Avertizează apariția semnalului verde. Cicluri Permise pentru Semafoarele de Pietoni Sunt permise următoarele cicluri de funcționare: Roșu – Verde Roșu – Verde – Verde intermitent Semnalul verde poate fi însoțit de un semnal sonor pentru nevăzători, conform standardelor internaționale. Funcționarea Semafoarelor pentru Tramvaie Permite combinațiile necesare pentru manevrele de stop, stânga, dreapta și înainte. 2. Combinații de Culori Nepemise Roșu cu verde Roșu intermitent. Trecerea de la Verde la Roșu După faza verde, apare lumina galbenă (durată de 3-5 secunde conform calculului). Înainte de sfârșitul fazei verzi, poate apărea semnalul verde intermitent pentru avertizare, urmat de semnalul galben sau, în cazul semaforului pentru pietoni, direct semnalul roșu. 3. Funcționarea Semaforului cu Lumină Intermitentă Situații: În intersecțiile fără dirijarea circulației vehiculelor prin program de semaforizare. La trecerile de pietoni izolate sau din cadrul intersecțiilor semaforizate pentru vehicule. În regim de avarie al intersecțiilor semaforizate: o Toate becurile pentru culoarea galbenă funcționează intermitent, aplicând prioritatea de dreapta. o Funcționează intermitent semafoarele de pe intrările secundare, iar circulația este dirijată prin indicatoare. La trecerea de la roșu la verde pentru vehicule, nu se stinge lumina roșie în timpul apariției luminii galbene (semnalul roșu-galben funcționând simultan ~2-4 secunde conform duratei calculate). 4. Ameliorarea Percepției Se poate face prin introducerea unui ecran de contrast: o placă de culoare neagră dispusă în jurul unui semnal tricolor. 5.. Defecțiuni ale Sistemului de Dirijare cu Semafor Tricolor În caz de defecțiune, instalația trebuie să semnalizeze pe toate direcțiile cu galben intermitent, aplicând prioritatea de dreapta.