Subiecte - C - R (PDF)

System display advanced display Display 2: PC monitor 60 Hz Interlaced 1. Clasificarea tensiunii arteriale --------------------------------------- ------------- ---------------------- Categoria TAS (mm Hg) TAD (mm Hg) TA optimă...

System display advanced display Display 2: PC monitor 60 Hz Interlaced 1. Clasificarea tensiunii arteriale --------------------------------------- ------------- ---------------------- Categoria TAS (mm Hg) TAD (mm Hg) TA optimă \< 120 \< 80 TA normală 120-129 80-84 TA normal -- înaltă 130-139 85-89 HTA gradul 1 (uşoară) 140-159 90-99 HTA gradul 2 (moderată) 160-169 100-109 HTA gradul 3 (severă) \> ? 180 \> ? 110 HTA sistolică izolată (gradul 1,2, 3) \> ? 140 \< 90 (TA\< 60 m Hg) --------------------------------------- ------------- ---------------------- 2\. Clasificarea anginei pectorale stabile (APS) corespunzătoare claselor NYHA, este cuprinsă în tabelul următor (dupa \[5\], modificat). ------- -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -------------------------------------------------------- Clasă definiţie Scala activităţilor specifice I Activităţile obişnuite (cum sunt plimbatul sau urcatul scărilor) nu provoacă angina; aceasta apare la eforturi intense Pacientul poate skia, juca baschet II Uşoară limitare a capacităţii de efort. Angina apare când pacientul urcă scările în viteză, urcă un deal, sau în timpul plimbărilor după masă, în frig, vânt sau sub stres emoţional Pacientul poate practica grădinăritul, patina pe role III Limitare marcată a activităţilor zilnice; angina apare la urcarea unui palier Pacientul poate juca golf, îngriji de igiena personală IV Incapacitatea de a presta o activitate fizică fără disconfort Simptomele de angină sunt prezente în repaus ------- -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -------------------------------------------------------- 3. Similar hipertensiunii arteriale, reușita terapiei bolii coronariene este reflectată prin trecerea într-o clasă inferioară NYHA. Şedinţa de kinetoterapie începe cu 10 minute de încălzire articulară, apoi se fac exerciţii de stretching cu rol de pregătire cardiovasculară pentru efort. Urmează exerciții aerobice, (izotonodinamice, submaximale şi izometrice) a căror durată se măreşte progresiv pe parcursul tratamentului până la 30 - 40 de minute. Ședința se încheie cu exerciţii de răcire ('cool--down"), timp de 7--10 minute (exerciţii aerobice uşoare cu rol de prevenire a contracturilor). După 15-- 30 de minute de la terminarea şedinţei se face un duş călduţ (se evita duşurile sau băile fierbinţi). 4\. Recuperarea pacienţilor cu infarct miocardic se desfăşoară în 3 etape: \- faza I de recuperare, sau faza intra-spitaliceasca, durează 5 - 14 zile, având ca obiective păstrarea forţei şi mobilităţii articulare; programul de exerciţii este individualizat, acestea introducându-se treptat. Se fac exerciţii de respiraţie, mobilizări pasive ale segmentelor corporale, apoi se trece la urcatul scărilor \- faza a II-a durează 3 luni şi începe cu un test de efort în funcţie de care se stabileşte intensitatea tratamentului. Recomandabil este ca primele 3 săptămâni recuperarea sa se desfăşoare într-un centru specializat, apoi ambulator. Intensitatea, durata şi complexitatea efortului fizic se măresc treptat, specifice fiind perioadele lungi de încălzire şi de răcire (şedinţa se începe cu o încălzire de 10-15 minute bazată pe exerciţii complexe executate lent şi mişcări de streching cu menţinerea poziţiei 10 secunde, în mod asemănător decurgând şi răcirea). Şedinţa poate cuprinde, în funcţie de severitatea infarctului şi rezultatele testelor de efort, mers terapeutic, urcatul scărilor, alergat pe loc sau la banda de rezistenţă, pedalat la bicicleta staţionară sau eliptică, înot sau chiar exerciţii cu greutăţi. \- faza a III-a durează tot restul vieţii având ca obiective păstrarea forţei şi mobilităţii recâştigate în etapa precedentă de terapie 5\. Pentru hipertensiunea arteriala, exerciţiile de forţă vor fi evitate (determină creşterea tensiunii arteriale sistolice). 6\. In insuficienta cardiaca activitatea fizică cea mai indicată este efortul aerobic moderat (plimbări). 8\. Clasificarea NYHA, „New York Heart Association" pentru insuficiența cardiacă. ------- --------------------------- -------------------------------------------------------------------- Clasă criterii Toleranţa la efort I Dispnee la eforturi mari Dispnee la eforturi de peste 7 MET II Dispnee la eforturi medii Dispnee la eforturi peste 5-7 MET, cum ar fi mers pe teren plan III Dispnee la eforturi mici Dispnee la eforturi de peste 2-5 MET (activităţile vieţii zilnice) IV Dispnee de repaus Dispnee la eforturi sub 2 MET ------- --------------------------- -------------------------------------------------------------------- 8\. In stenoza aortica sunt interzise alergările şi ridicatul greutăţilor în cazul stenozei aortice severe, în formele medii şi uşoare fiind permise anduranţa de intensitate mică şi activităţile fizice recreaţionale. 9\. La insuficienta aortica exerciţiile dinamice induc o adaptare a activităţii cardiace caracterizată prin scurtarea diastolei, ceea ce ameliorează lanţul fiziopatologic al insuficientei aortice, prin scăderea volumului de sânge refluat. Eforturile statice agravează tulburarea, deoarece prelungesc diastola, deci timpul necesar regurgitării sângelui, acelaşi efect manifestându-se şi în eforturilor de anduranţă, care induc bradicardie. 10\. Unul dintre indicatorii diagnosticului de tromboza arteriala in situ este indexul de presiune gleznă/braţ - raportul dintre TA sistolică la nivelul membrului inferior şi a celui superior. Acest raport este în mod normal supraunitar. Dacă are valori cuprinse între 0,5 şi 0,9 indică o claudicaţie intermitentă, iar sub 0,5 indică o ischemie critică. 11\. După o încălzire de 10 minute, pacientul va executa: -------------------------------------------------------------- ----------------------------------------------------------------------- ------------------------------------- ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- categoria exerciţiilor localizarea obstrucţiei muşchi ce intra în acţiune/mecanism menţiuni mişcări de triplă flexie obliterări înalte muşchii bazinului şi coapsei mişcări care solicită gamba (ridicări pe vârful picioarelor) obliterări arteriale mijlocii (pe artera femurală şi artera poplitee) exerciţii ce solicită muşchii scurţi ai piciorului obliterări distale bicicleta ergometrică obliterări înalte muşchii bazinului şi coapsei intensitatea efortului trebuie să crească progresiv exerciţii musculare globale (kineziterapie respiratorie) creşteri ale presiunii intraabdominale consecutive mobilizării diafragmului, ce favorizează întoarcerea venoasă gimnastică generală (cu respectarea pragului durerii) jocuri sportive (baschet, tenis de masă) antrenează mai ales musculatura membrelor inferioare -------------------------------------------------------------- ----------------------------------------------------------------------- ------------------------------------- ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 12\. Ca tratament profilactic în tromboza venoasă profundă (TVP) se face compresia externă intermitentă. Daca pacientul este imobilizat, prima măsură profilactică este ridicarea membrelor inferioare la 15-30 cm deasupra nivelului patului. 13. --------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ------------------------------------------------- kinetoterapia pasivă în afecțiunile venoase masajul membrelor inferioare în sens centripet, ceea ce ameliorează circulaţia de întoarcere în cursul masajului se evita traiectele venoase mobilizarea pasivă a picioarelor şi ridicarea lor deasupra planului patului în toate circumstanţele ce necesită repaus prelungit --------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ------------------------------------------------- 14\. Proba de efort în HTA constă în depăşirea succesivă a trei trepte de 25 W fiecare, durata fiind de trei minute, cu măsurarea TA la sfârşitul fiecărui palier. Testul se opreşte atunci când se atinge frecvenţa maximă teoretică (calculată în funcţie de vârstă şi de sex) sau în cazul în care TAs creşte peste valorea de 230 mmHg iar TAd peste 120 mmHg, şi nu se va aborda următorul palier decât în condiţiile unei stări stabile pentru TA şi frecvenţa cardiacă. 15\. În cazul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă, îmbunătăţirea forţei de contracţie a miocardului prin exerciţii fizice poate fi evaluată prin creşterea volumului maxim de oxigen (în corelaţie cu mărirea debitului cardiac). Aprecierea îmbunatăţirii evoluţiei pacientului se poate aprecia şi pe baza încadrării în clasele NYHA pe baza calculării MET, testului de mers timp de 6 minute, testării cardiopulmonare la efort, testarii de efort la cicloergometru sau covor rulant. Îmbunătăţirea volumului maxim de oxigen poate fi şi un indice al evoluţiei favorabile în cazul infarctului miocardic. 16. --------------------------------- ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- *Astmul bronşic indus de efort* Etiopatogenia este mai puţin elucidată; această formă de astm se asociază frecvent cu hiperreactivitatea bronşică. Astmul bronşic indus de efort este mai frecvent la copii şi tineri. La efort fizic se produce o bronhodilataţie moderată, urmată de bronhoconstricţie progresivă, ce ajunge la maximum la câteva minute după terminarea efortului. Criza apare în funcţie de intensitatea şi durata efortului, dar şi de tipul lui. --------------------------------- ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 17. Din cauza dificultăţilor de diferenţiere între BPOC şi EP, s-a introdus următoarea clasificare: \- forma clinică de BPOC de tip A -- predominant emfizematos; \- forma clinică de BPOC de tip B -- predominant bronşitic. +-----------------------------------+-----------------------------------+ | *BPOC de tip A* | criterii clinice: | | | | | | criterii radiologice | | | | | | criterii funcţionale: | +-----------------------------------+-----------------------------------+ | BPOC de tip B | criterii clinice: | | | | | | criterii radiologice: | | | | | | criterii funcţionale: | +-----------------------------------+-----------------------------------+ 18. +-----------------------+-----------------------+-----------------------+ | Adaptarea la efort | Primul semn al DVR | | | | este dispneea la | | | | efort, chiar dacă | | | | aceasta apare mai | | | | târziu decât în cazul | | | | DVO. Odată cu | | | | instalarea | | | | insuficienţei | | | | respiratorii | | | | decompensate, | | | | bolnavul este | | | | considerat cu | | | | handicap. | | | | | | | | Metodele recuperării | | | | sunt aceleaşi ca şi | | | | la pacientul cu DVO: | | | | mers terapeutic, | | | | bicicletă | | | | ergometrică, covor | | | | rulant. | | | | | | | | Diferă metodologia | | | | antrenamentului, în | | | | sensul că este | | | | obligatorie testarea | | | | iniţială la efortul | | | | dozat, cu şi fără | | | | administrare de | | | | oxigen. | | +-----------------------+-----------------------+-----------------------+ | | În funcţie de | | | | rezultatele testării | | | | pacienţii se vor | | | | grupa în trei | | | | categorii: | | +-----------------------+-----------------------+-----------------------+ | | 1\) indivizi care | la aceşti bolnavi | | | sub administrare de | orice efort e | | | oxigen tolerează | contraindicat până ce | | | efortul | terapia | | | | medicamentoasă şi | | | | kinetoterapia | | | | îmbunătăţesc starea | | | | clinico-funcţională | +-----------------------+-----------------------+-----------------------+ | | 2\) indivizi care | la aceşti pacienţi se | | | sub administrare de | aplică efort dozat, | | | oxigen tolerează | în trepte, începând | | | eforturi mai mari | cu 30-40 W, numai sub | | | de 60 W | administrare de | | | | oxigen. Mijloacele | | | | folosite sunt | | | | bicicleta ergometrică | | | | sau covorul rulant. | | | | Se adaugă un program | | | | de terapie | | | | ocupaţională cu | | | | intensităţi | | | | crescânde, care nu | | | | necesită administrare | | | | de oxigen. | +-----------------------+-----------------------+-----------------------+ | | 3\) pacienţi care | acestora li se indică | | | pot presta eforturi | exerciţii pentru | | | de 60 W fără | creşterea tonusului | | | administrare de | musculaturii | | | oxigen şi fără | respiratorii, dar şi | | | apariţia | a celei periferice | | | intoleranţei | | +-----------------------+-----------------------+-----------------------+ 19. **Indicele Tiffeneau sau indicele de permeabilitate bronşică** Indicele Tiffeneau **=** VEMS x100/CV Un indice de permeabilitate bronşică sub 70% este patologic deoarece denotă existenţa unui sindrom obstructiv. 20\. Dacă bolnavul nu poate tuşi şi nu se poate efectua aspiraţia bronşică se renuntă la posturile de drenaj bronşic.