SUBIECTE-AUDT-B PDF

1. Serviciul energetic de audit energetic Audit energetic​ - procedura sistematică de obţinere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei activităţi şi/sau instalaţii industriale sau al serviciilor private ori publice, de id...

1. Serviciul energetic de audit energetic Audit energetic​ - procedura sistematică de obţinere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei activităţi şi/sau instalaţii industriale sau al serviciilor private ori publice, de identificare şi cuantificare a oportunităţilor rentabile pentru realizarea unor economii de energie şi de raportare a rezultatelor. -o metodologie structural de evaluare a eficientei energetic -efectuat de autorul energetic autorizat de ANRE :persoana fizica sau juridica -cadru legislativ: Legea 121(2014)-legea eficientei energetic; Directiva 27(2012)-directiva privind eficienta energetic; Ordinul 38-privind aprobarea reg pentru autorizare auditor+manager. Auditul energetic este o componentă fundamentală, un instrument de lucru al unui program de acţiune având ca obiectiv economisirea energiei, creşterea eficienţei energetice. Termen echivalent din limba engleză este energy audit echivalează cu “analiză critică a eficienţei utilizării energiei” sau cu sintagma audit energetic. Întocmirea unui audit energetic permite obţinerea unei imagini accesibile a modului în care fluxurile de purtători de energie intră, se distribuie, se transformă şi se consumă în interiorul conturului de bilanţ. Auditul energetic pune în evidenţă: schimburile energetice cu exteriorul; schimburile energetice între părţile care alcătuiesc subiectul analizei şi modul în care sunt în final valorificate resursele preluate din exterior; punctele unde se manifestă ineficienţa energetice, mărimea pierderilor energetice; premizele de bază a viitoarelor decizii având drept scop eficientizarea energetică a întregului sistem: reorganizări, răţionalizări, îmbunătăţiri, modernizări, retehnologizări, etc. Auditor energetic​ - persoană fizică sau juridică atestată/autorizată, în condiţiile legii, care are dreptul să realizeze auditul energetic prevăzut la lit. a). Auditorii energetici persoane fizice îşi desfăşoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare; Scopul întocmirii unui audit energetic este​: evaluarea eficienţei energetice în interiorul unui contur la un moment dat şi întocmirea unui plan de măsuri pe termen mediu ; monitorizarea conţinuă a consumurilor de energie şi utilităţi în scopul evaluării şi ameliorării eficienţei energetice şi în final a minimizării cheltuielilor specifice cu energia; evaluarea soluţiei tehnice şi a condiţiilor de alimentare cu energie (conţinutul contractelor de furnizare, mod de tarifare etc.) în vederea minimizării facturii energetice pe termen lung (cel puţin 10 ani). Serviciul de audit​: ​este o activitate care se desfasoara la un anumit moment de timp (la solicitarea managerului energetic) si pe o anumita perioada caracteristica pentru descrierea profilui energetic. Perioada si momentul de timp de efectuare a audituluienergetic este stabilita de catre managerul energetic.  2. Serviciul de management energetic Management energetic​ - ansamblul activităţilor de organizare, conducere şi de gestionare a proceselor energetice ale unui consummator efectuat de manager energetic Manager energetic​ - persoană fizică sau juridică prestatoare de servicii energetice atestată, al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea şi gestionarea proceselor energetice ale unui consumator. Cadrul legislativ: Legea121 (2014)-legea eficientei energetic; Directiva 27(2012)-directiva privind eficienta energetic. Activitatea managerului energetic presupune : -strângerea de informaţii şi date utile în domeniul eficienţei energetice; -obţinerea de sprijin din partea a cât mai mulţi angajaţi şi membrii ai conducerii executive pentru acţiunea continuă de promovare a eficienţei energetice; -furnizarea unor sfaturi, soluţii şi informaţii tehnice către toate celelalte sectoare ale organizaţiei în scopul eficientizării preluării, transformării, distribuţiei şi consumului energiei; -estimarea efectelor măsurilor promovate de el în viitorul previzibil. Scopul aplicării managementului energiei​ este valorificarea cu eficienţă maximă a energiei intrate sub diverse forme în mod organizat şi contra cost în perimetrul analizat. Procedurile de management al energiei​ la consumator presupun: -cunoaşterea în profunzime a specificului activităţîi desfăşurate în conturul dat, -monitorizarea fiecăruia dintre fluxurile de purtători de energie intrate în şi respectiv ieşiţe din contur şi stabilirea legăturilor între acestea. -stabilirea unor măsuri şi acţiuni având că scop îmbunătăţirea eficienţei utilizării energiei în interiorul conturului respectiv. La solicitarea ANRE, managerul energetic trebuie sa dea pana la sfarsitul anului calendaristic, un audit pentru societatea pentru care isi desfasoara activitatea de management energetic.  3. Definitii Contur de bilant​: suprafata imaginara inchisa in jurul unui echipament, instalatie, uzina, agent economic la care se raporteaza fluxurile de energie care intra/ies din contur. Echipament​:​ agregatul in care se desfasoara un proces tehnologic. Instalatie​:​ obiectivul rezultat prin conectarea functional a mai multor echipamente cu scopul de a creea conditiile de desfasurare a unui process tehnologic complex, la sfarsitul caruia rezulta unul sau mai multe procese, intermediare sau finale. Proces tehnologic​: ​reprezinta​ ​succesiune de activitati care concura la realizarea unui produs finit sau semifinit. Caracteristic agentului economic ce are in patrimoniu tot ce este in conturul de bilant analizat sau auditat. Eficienţa energetică​ : raportul dintre valoarea rezultatului performant obţinut, constând în servicii, mărfuri sau energia rezultată, şi valoarea energiei utilizate în acest scop. Bilant energetic​: ​metoda sistematica de urmarire si contabilizare a fluxurilor energetice. In sistemele industriale si in instalatii, bilantul energetic serveste la verificarea conformitatii rezultatelor functionarii cu datele de referinta. ​Audit energetic: ​procedură sistematică al cărei scop este obţinerea unor date/informaţii corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei operaţiuni sau instalaţii industriale sau comerciale sau al unui serviciu privat sau public, identificarea şi cuantificarea oportunităţilor rentabile de economisire a energiei şi raportarea rezultatelor. ​ anagement energetic: ansamblul activităţilor de organizare, conducere şi de gestionare a M proceselor energetice ale unui consumator; Operator economic = unitatea administrativ-organizatorică cu personalitate juridică, care desfăşoară activitate lucrative Proces de transformare energetică = procesul care are drept scop trecerea de la o formă sau un purtător de energie la o altă formă sau purtător de energie sau modificarea parametrilor caracteristici ai unei forme sau ai unui purtător de energie. Proces de consum final de energie = procesul în care energia este folosită în scopul realizării de produse neenergetice sau de prestări de servicii. După procesul de consum final de energie nu mai au loc transformări energetice. Secţie = subunitatea administrativ-organizatorică a unui operator economic, care dispune de una sau mai multe linii tehnologice. Bilanţ energetic = metoda sistematică de urmărire şi contabilizare a fluxurilor energetice. In sistemele industriale şi în instalaţii bilanţul energetic serveşte la verificarea conformităţii rezultatelor funcţionării cu datele de referinţă.  4. Clasificari AE SI ME(prin prisma serviciilor) Servicii energetice: audit energetic: -termoenergetic(ATE); -electroenergetic(AEE); -complex(ATE+AEE) management energetic AE-pentru industrie -pentru cladiri ME-pentru industrie -urban(pentru localitati) 5.Legislatie Cadrul legislative existent sustine necesitatea si importanta auditului si managementului energetic. Cele mai importante sunt: -Directiva europeana 27(2012) privind eficienta energetic -Legea 121(2014)- legea eficientei energetice care a fost completata ulterior de Legea nr 160(2016) -Legea nr 220(2008) pentru stabilirea sistemului de promovare a procedurii energiei din surse regenerabile de energie completata de legea nr 139(2010) -HG nr 1215(2009) privind stabilirea criteriilor si conditiilor necesare implementarii schemei de sprijin pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta pe baza cererii de energie termica utila.  6.Eficienta energetica Definitie​: reprezinta raportul dintre valoarea rezultatului performant obţinut, constând în servicii, mărfuri sau energia rezultată, şi valoarea energiei utilizate în acest scop. Îmbunătăţirea eficienţei energetice presupune identificarea fluxurilor de energie care se risipesc, stabilirea celor mai profitabile măsuri pentru eliminarea pierderilor, estimarea prealabilă a costurilor pe care acestea le presupun şi a profiturilor pe care acestea le asigură şi găsirea celor mai convenabile surse de finanţare a proiectelor respective. Conceptul de eficienta energetica​ capata un character concret si un continut numai daca este asociat unui contur bine definit in interiorul caruia se desfasoara o anumita activitate care implica, printre altele, consumul uneia sau mai multor forme de energie. Activitatea respectiva este mai eficienta cu cat pierderile sunt mai mici. Necesitate​:​ eficienta energetica este ca o necesitate impusa de realitatea cresterii dramatice a preturilor energiei. Importanta​: economisirea energiei, reducerea marimii facturii energetice. Sunt puse în evidenţă ​patru tipuri de bariere importante care stau în calea aplicării politicilor energetice. Barierele de natură tehnică​: constau în lipsa echipamentelor performante, categorie care include şi aparatele de măsură;. Barierele de natură economică​: constau în preţuri ale purtătorilor de energie care nu reflectă costurile de producere, transport şi distribuţie; Barierele de natură financiară​:​ sunt legate de caracterul limitat al fondurilor disponibile Barierele de natură instituţională şi managerială​: derivă din structura decizională inadecvată la nivel local şi naţional, din caracterul incomplect al legislaţiei şi reglementărilor în domeniul eficienţei energetice, din necunoaşterea potenţialului real de conservare a energiei; Potential de crestere​: -industria metalurgica 20-45% -industria chimica 25-40% -industria petroliera 30-45% -industria cimentului 10-50% -industria alimentara 25-45% -industria de fabricatie a sticlei 30-40%  7. Intocmirea si analiza AE-etape metologice O lucrare de audit energetic are structura urmatoare: Definirea conturului; Caracteristicile tehnice ale principalelor agregate şi instalaţii conţinute în contur; Schema fluxului tehnologic; Prezentarea sumară a procesului tehnologic (parametrii tehnici şi economici); Stabilirea unităţii de referinţă asociate bilanţului (oră, ciclu, an, şarjă, tonă); Aparate de măsură folosite, caracteristici tehnice şi clasa de precizie; Schemă şi puncte de măsură; Fişă de măsurători; Ecuaţia de bilanţ; Calculul componentelor de bilanţ (expresii analitice, formule de calcul); Tabelul de bilanţ şi diagrama Sankey; Analiza bilanţului (compararea componentelor utile şi de pierderi cu cele realizate în procese şi instalaţii similare, de proiect, de recepţie, de omologare, cunoscute pe plan intern, extern şi în literatură); Bilanţul optimizat; Plan de măsuri şi acţiuni pentru creşterea eficienţei energetice; Calculul de eficienţă economică a principalelor măsuri stabilite; Calculul elementelor de impact asupra mediului.  8. Centre de consum Determina o grupare caracterizata de aspect energetic comune, indiferent de amplasarea spatiala. Subsistemele in care se consuma cea mai mare parte de energie intrata in conturul de bilant general si trebuie identificare si monitorizate separat pentru a reduce auditul energetic propiu-zis. Definirea limitelor conturului centrelor de consum energetic se face luand in considerare criteriile tehnologice, functionale si economice, administrative etc. Pentru fiecare centru se masoara si se consemneaza separate atat consumurile pe purtatori de energie cat si volumul acentatii. Calculul indicatorilor de performanţă energetică, realizaţi atât la nivel global cât şi la nivelul centrelor de consum energetic, permite evaluarea eficienţei energetice a fiecărui subsistem şi a sistemului în ansamblul său prin compararea valorii indicatorilor realizaţi cu câte o valoare de referinţă. Evaluarea vizează de această dată atât ansamblul cât şi părţile lui componente, deoarece gradul de detaliere al auditului energetic propriu-zis permite analiza fiecărui centru de consum în parte. Pe baza comparaţiei între indicatorii calculaţi şi valorile de referinţă alese pentru aceştia, auditorul prezintă concluziile sale cu privire la situaţia existentă în perimetrul analizat. 9. Tipologii/categorii de date aferente consumurilor de energie termica 1.Valori instantanee/momentane- se determina prin masurare(qmin,qmediu,qmax-nominala-calcul) q​max​-in cazul masuratorilor q​nom​-la datele din fabricatie q​calcul​-la proiectare 2.Valori anuale(MWh,KWh)-energie (Q) τ​f​-timp de functionare(h/an) τ​u​-durata de utilizare maxima 9h/an) Q=​ τ​f​ *q​med​=​ τ​u​ *q​max ρ​ =q​med​/q​max –grad ​ de aplatizare β​ –​coef de simultaneitate -curbe de variatie- la fiecare moment de timp a cons -curbe clasate-clasarea descrescator a valorilor inregistrate intr-o anumita perioada de timp Tip de consumatori: Parametri: Combustibil Hi,compozitie,cantitate Apa calda P,temp Apa fiebinte P,temp Abur temp 10.  INTOCMIREA PROGRAMELOR DE EFICIENTA ENERGETICA Programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice - activităţi care se concentrează pe grupuri de consumători finali şi care, în mod normal, conduc la o îmbunătăţire a eficienţei energetice verificabilă, măsurabilă sau estimabilă.În scopul creşterii eficienţei energetice este impetuos necesară: dezvoltarea şi diversificarea serviciilor în domeniul eficienţei energetice; pregătirea profesională şi educaţia în domeniul conservării energiei. Efectele implementării soluţiilor de creştere a eficienţei energetice sunt resimţite în primul rând la nivelul organizaţiei (întreprindere, companie, societate, etc) care le implementează, unde constau în creşterea profitabilităţii şi a competitivităţii pe piaţă, în reducerea impactului asupra mediului, etc. În al doilea rând ele sunt resimţite la nivelul întregii societăţi umane, în contextul promovării dezvoltării durabile şi al preocupării generale de utilizare eficientă a tuturor resurselor materiale epuizabile  11. ​Indicatori de eficienta Pot fi marimi absolute sau marimi relative obtinute prin impartirea a doua marimi absolute. Pot fi exprimate fizic(unitati de energii) sau valoric(unitati monetare) -indicator de performanta energetica(randamentul energetic, ex) -indicator de performanta fizica(consumul efectiv de energie) -indicatori valorici(ch absolute sau efective pentru procurarea energiei) Randamentul energetic = indicatorul de performanţă energetică întrebuinţat în special în cazul analizei proceselor de transformare a energiei. În energetică, randamentul este definit ca raport între efectul util şi efectul consumat. El este o mărime adimensională, ceea ce presupune că atât efectul util cât şi cel consumat sunt două mărimi absolute de aceeaşi natură, exprimate în aceeaşi unitate de măsură. În cazul proceselor de consum final, efectul consumat este un flux sau o cantitate de energie, în timp ce efectul util este prin definiţie de altă natură. Din acest motiv, randamentul energetic este considerat un indicator specific de natură cantitativă potrivit pentru procesele de transformare a energiei şi mai puţin potrivit pentru cele de consum final. Bilanţul exergie-anergie complectează bilanţul energetic şi pune în evidenţă limitele capacităţii de transformare a unui tip de energie în altul şi consecinţele celui de-al doilea principiu al termodinamicii asupra eficienţei energetice a conturului analizat. Din acest tip de bilanţ rezultă indicatorul numit ​randament exergetic​, util în special în analiza proceselor de transformare a energiei. Consumul ​efectiv de energie, absolut sau specific (relativ) = ​indicatorul de performanţă fizic care caracterizează cel mai bine eficienţa energetică a unui proces de consum final de energie; este calculat ca raport între consumul absolut efectiv de energie şi mărimea efectului util (volumul activităţii, durata activităţii, etc) asociat. El reprezintă deci cantitatea de energie de un anumit fel necesară pentru realizarea unei singure unităţi în care se exprimă volumul activităţii analizate. Cheltuielile absolute sau specifice (relative) pentru procurarea energiei ​= indicator de performanţă energetică sintetic, care cumulează toate influenţele consumului de energie asupra costului de producţie. 12. ​Bilanţ energetic = metoda sistematică de urmărire şi contabilizare a fluxurilor energetice. In sistemele industriale şi în instalaţii bilanţul energetic serveşte la verificarea conformităţii rezultatelor funcţionării cu datele de referinţă. Bilanţ electroenergetic = tipul de bilanţ energetic care urmăreşte contabilizarea fluxurilor de energie electrică. Bilanţ termoenergetic = tipul de bilanţ energetic care urmăreşte contabilizarea fluxurilor de energie termică (inclusiv cea eliberată prin arderea combustibililor). Bilanţ complex = tipul de bilanţ energetic care urmăreşte contabilizarea tuturor formelor de energie ale căror fluxuri sunt monitorizate în interiorul conturului de bilanţ. Clasificarea bilanţurilor energetice​: a) după conturul de cuprindere​: bilanţ pe echipament , bilanţ pe instalaţie, bilanţ pe secţie ,bilanţ pe operator economic b) după felul de energie​: bilanţ termoenergetic , bilanţ electroenergetic c) după natura purtătorilor de energie: bilanţul pe combustibil , bilanţul pe abur , bilanţul pe apă de răcire , bilanţul pe agenţi frigorifici , bilanţul pe aer comprimat (tehnologic, de măsură şi control) ,bilanţul pe azot şi oxigen , bilanţul pe alte materiale cu rol de purtător (de exemplu: piesele calde care rezultă dintr-un proces tehnologic) d​ ) după numărul formelor de energie: bilanţ simplu (termoenergetic sau electroenergetic), bilanţ complex (termoenergetic si electroenergetic) e) după conţinut şi etapă de elaborare​: bilanţ de proiect , bilanţ de omologare , bilanţ de recepţie , bilanţ real (include bilanţ optimizat) f​ ) după felul fluxurilor de energie considerate: bilanţ energetic calitativ (sau bilanţ exergetic), bilanţ energetic cantitativ g) după perioada de timp: a. pentru o oră sau o perioadă mai scurtă decât o oră; b. pentru un schimb; c. pentru o zi (24 ore); d. pentru un sezon; e. pentru un an sau o perioadă mai lungă decât un an.  13.Etape metodologice elaborare bilant termoenergetic 1.Stabilirea conturului de bilant 9.Det prin calcul a celorlalte marimi care nu se masoara direct 2.Stab unitatii de temp pe care se face bilantul 10.Tabelarea lor 3.Stabilirea fluxului masei si energiei intrate 11.Scrierea ecuatiei de bilant masic si si iesite din contur energetic 4.Stab fluxului tipurilor de agenti purtatori si 12.Det erorii de bilant:suma marimilor a diferitelor nivele de parametric iesite=suma marimilor intrate 5.Stab fluxului marimii masurate si calculate 13.Diagrama Sankey 6.Inventarierea punctelor de masura 14.Se calc indicatorii energetic existente pt determinarea fiecarei marimi 15.Analiza rezultatelor bilantului energetic 7.Inventarierea aparatelor de masura si a pe baza indicatorilor energetici.Se compara starii acestora cu valoare de referinta. 8.Masurarea marimilor si tabelarea lor 16.Plan de masuri si reducere a pierderilor.  14. Inventarierea RES Definitie​: reprezinta cantitati sau fluxuri de energie de orice fel, evacuate dintr-un contur in care se desfasoara o activitate productive si care nu pot fi reciclate(valorificate tot in activitatea resprctiva) decat prin modificari aduse instalatiilor aflate in conturul respective. Avand in vedere modul de def, RES-urile pot fi incadrate in categoria pierderilor energetic ale procesului din care au rezultat. Importanta recuperarii:​ ​valorificarea RES in interiorul conturului asociat activitatii din care provine pp modificarea procesului tehnic sau cel putin a uneia dintre componente=>recuperare interna:reducerea consumului propriu de energie primara Valorificarea in afara conturului=>recuperare externa:reducerea in mod direct a facturii energetice Etape metodologice: 1.determinarea indicatorilor de performanta energetici, al caror nivel se compara cu cel de referinta. 2.evaluarea potentialului RES, a gradului de valorificare la momentul analizei si a posib solutii de valorificare ulterioara a acestora.  15.RES versus RER:clas,ex: Analiza recuperarii RES rezultate din cadrul unui process tehnologic industrial se face la un moment de timp caracterizat de anumite conditii tehnice si economice, In fct de aceste conditii, numai o data din continutul energetic al RES poate fi refolosita eficient tehnico-economic- Resursele energetic refolosibile. Clasificare: 1.RES termice-caract de o energie termica continuta considerabila sub forma de caldura fizica sau sensibila. Ex: ga,rezultate din procese pirotehnice -Grad de recuperare: ​δ=WRER/WRES-continutul energetic 2.RES chimice-au in comp carbon si compusi ai carbonului intr-o cantitate suficienta pt a avea Hi ridicat. Ex:ga din industria petrochimica,deseuri lemnoase, lesii 3.RES de suprapresiune:pierd energetice esapate in atm cu p>p mediului ambiant.Ex: gaze de furnal(ind metalurgica si siderurgica), abur uzat de la masini pneumatice Exista situatii cand o RES poate apartine mai multor categorii de RES: ga:-p=25 bar-RES suprapres -t=1100 grade celsius-RES termica -Hi=80000 kj/Nm​3​-RES chimica  16.Directii posibile de recuperare a RES Recuperarea RES poate fi interna sau externa in raport cu conturul de bilant energetic. Recuperare interna: are loc cand energia continuta de RES rezultate dintr-un proces tehn este recuperata in cadrul aceluiasi proces. Sol de recuperare interna sunt caract de urm aspecte: -util energ recuperate se face direct in cadrul agregatului in care s-a produs RES -se economiseste cb tehnologic=>factura energetica -nu necesita ch suplimentare de exploatare -conduce la cresterea productivitatii agregatului Recuperare externa:are loc cand energia continuta de catre RES este utilizata in afara proc tehnologic din care a rezultat, in cadrul intreprinderii pt acapararea necesarului de en el si termica. Comparativ cu recuperarea interna, are urm caracteristici: -util energ recuperate din RES in afara limitelor procesului industrial din care a rezultat, conduce la limitari de regim in recuperare datorate nesimultaneitatii producerii cu consumul fie sub aspect cantitativ, fie calitativ. -efectele energ obtinute prin econ cb se reflecta la nivelul utilizarii energiei recuperate, de regula cb economisit fiind cb energetic -efectele economice det atat de economia de cheltuieli cu cb cat si de investitiile si ch aferente inst recup influenteaza balanta economica a utilizatorului energetic recuperat.  17. Efectele recuperii RES Efecte de natura tehnica​:prin introd de recuperatoare in fluxul tehn=> modernizarea schemelor generale ale procesului tehnic si permit trecerea la tehnologii noi, performante, cu inalt grad de recuperare, cu productivitati ridicate de obtinere a produsului finit si se mareste durata de viata a agregatelor tehn. Efecte de natura energetica​: se cuantifica prin economia de cb real-prin recuperare. Principalii indicatori energetici pe baza carora se va aprecia ef energiei a solutiei de recuperate: -echiv in cb a energiei economisite:diferenta dintre cb inainte si dupa recuperare -gradul total de recup:raportul dintre caldura efectiv recuperata si caldura efectiv continuta de RES. Efecte de natura economica​: se reduce consumul de energie la nivelul conturului analizat si aportul de cb classic; reducerea pierderilor energetice si a consumurilor efective de energie din etapa exctactiei si a transportului combustibilului. Efecte ecologice​: recuperarea ga rezultate din procesele tehnice industriale ca RES de natura termica det reducerea emisiei de q in mediul ambient, reci reducerea efectului de sera. Exista RES sub forma de ga rezultate din procesele ch, metalurgice care datorita substantelor toxice continute in combinatie cu aerul sau apa conduc la formarea unor substante toxice cu character coroziv aupra agregatelor si a tot ceea ce exista pe o raza destul de mare-> aici recup in primul rand dpdv ecologic