Rețele - Cuprins PDF

**Cuprins** [**Partea 1. Introducere. Concepte de bază 5**](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.gjdgxs) [Teoria informației - Claude Shannon 5](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.30j0zll) [Definiții fundamentale. Relația dintre date, informație și cunoștințe 5](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1fob9te) [Videolecturi - teoria informației 6](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.884nbyb310s0) [Clasificări ale rețelelor (după întindere, scop și alte criterii) 6](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1nmknezbz95a) [Rețele specializate: tipuri și utilizări 9](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.6xbaqxgz7a6i) [Videolecturi - tipuri de rețele de calculatoare 11](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.muxe3dpn4100) [Ethernet: Istoric, standarde și utilizare modernă 12](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.hc3sajkahqid) [Videolecturi - Ethernet 14](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.ugu3bhqy8yii) [Comunicații de date 14](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3znysh7) [Digital vs. analogic în comunicațiile de date 14](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2et92p0) [Videolecturi - introducere în rețele de calculatoare 16](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.ppi4ziwnuurb) [Componentele comunicațiilor de date 16](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.tyjcwt) [Sursa 16](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3dy6vkm) [Destinația 16](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1t3h5sf) [Mediul de comunicații 17](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.4d34og8) [Semnalul utilizat pentru comunicații 22](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2s8eyo1) [Codificarea datelor 22](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.17dp8vu) [**Partea a 2-a. Modelul OSI 23**](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3rdcrjn) [Videolecturi - istoricul rețelelor de calculatoare 23](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.nrpxu1btm0wo) [Evoluția standardelor 23](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.26in1rg) [Ce este un standard? 23](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.lnxbz9) [Etapele evoluției standardelor 23](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.35nkun2) [Exemple de standarde și evoluția lor 24](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1ksv4uv) [Evoluția standardelor în România 25](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.44sinio) [Organizații internaționale de standardizare 25](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2jxsxqh) [Impactul standardizării 31](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.z337ya) [Sisteme deschise vs. sisteme închise 31](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3j2qqm3) [Interoperabilitatea 32](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1y810tw) [Descrierea modelului OSI 33](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.4i7ojhp) [Avantajele modelului OSI 35](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2xcytpi) [Critici ale modelului OSI 35](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1ci93xb) [Modelul OSI - Descrierea circuitului complet al datelor 35](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3whwml4) [Circuitul datelor: de la sursă la destinație 36](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2bn6wsx) [**Partea a 3-a. Topologii de rețea și medii de comunicații 39**](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.i7atu6mwmci7) [Topologii de rețea 39](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.6w4fni8yhsgs) [Tipuri de topologii 39](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.y80fev3ccura) [Topologia magistrală (bus topology) 40](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.y20qpebpp7wc) [Topologia stea (star topology) 43](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.sbdf9jxyia3l) [Topologia inel (ring topology) 47](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.psy0ufr2dtma) [Topologia plasă (mesh topology) 50](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.34khqhx7rqio) [Topologia ierarhică (hierarchical topology) 53](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.ycq7i2skbifm) [Topologii hibride (complexe) 58](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1l2zlgamhhnz) [Videolecturi - topologii de rețea 62](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.5zfnav4xa44b) [Medii de comunicații 62](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.8cvwa3ezqd8h) [Factori limitatori ai performanței comunicațiilor de date 63](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.i1k8exm93r7e) [Distanța maximă la care se poate transmite într-o rețea de calculatoare 64](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.givxlm26f8a8) [Viteza maximă la care se poate transmite într-o rețea de calculatoare 68](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.fnpox382p7ok) [Cablul de cupru 75](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.9g4nicuxfhup) [Videolecturi - cablul de cupru 84](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.klol9qh4507i) [Fibra optică 84](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2mx35nslvwft) [Comunicațiile wireless 84](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.a6wdcq62a2ov) [Cablarea structurată 84](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.ixgnadb4xkpw) [**Partea a 4-a. Protocoale. Introducere 85**](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1pxezwc) [Rolul protocoalelor în rețelele de calculatoare 85](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.49x2ik5) [Protocoalele folosite la diverse nivele 85](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2p2csry) [Protocoale de nivel 7 85](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.147n2zr) [Protocoale de nivel 6 87](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3o7alnk) [Protocoale de nivel 5 88](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.23ckvvd) [Protocoale de nivel 4 90](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.ihv636) [Protocoale de nivel 3 91](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.32hioqz) [Protocoale de nivel 2 93](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1hmsyys) [Protocoale de nivel 1 95](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.41mghml) [**Partea a 5-a. Mecanisme de identificare a echipamentelor în rețelele de calculatoare 98**](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2grqrue) [Introducere 98](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.vx1227) [Necesitatea identificării echipamentelor 98](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3fwokq0) [Tipuri de identificatori 98](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1v1yuxt) [Identificatori utilizați în rețelele de calculatoare 98](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.4f1mdlm) [Interacțiuni între identificatori 99](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2u6wntf) [Adresele MAC 99](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.19c6y18) [Rolul adreselor MAC în comunicațiile de rețea 100](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3tbugp1) [Structura adreselor MAC 100](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.28h4qwu) [Adresele MAC și adaptoarele de rețea 100](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.nmf14n) [Adresele MAC în procesul de transmisie a datelor 101](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.37m2jsg) [Avantajele adreselor MAC 101](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1mrcu09) [Aspecte suplimentare despre adresele MAC 101](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.46r0co2) [Avantaje și limitări ale adreselor MAC 105](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2lwamvv) [Adrese IP 105](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.111kx3o) [Rolul adreselor IP 105](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3l18frh) [Corelația între adresele IP și adaptoarele de rețea 106](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.206ipza) [Versiunile protocolului IP 106](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.4k668n3) [IPv4 (Internet Protocol version 4) 106](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.djdkyhezvewi) [Adresele IPv4 109](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.cvei777ebky8) [IPv6 (Internet Protocol version 6) 122](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.5saiv0vynrl9) [Adresele IPv6 125](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.gshztctm9jvb) [Protocolul IPv4 vs. protocolul IPv6 140](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.4zacebzemupj) [Alternative la protocolul IP 141](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2zbgiuw) [Numerele de port și rolul lor în comunicațiile de rețea 141](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1egqt2p) [Nume de gazdă (Hostnames) 143](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3ygebqi) [Rolul hostname-urilor 144](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2dlolyb) [Formatul hostname-urilor 144](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.sqyw64) [Importanța hostname-urilor în rețelele casnice 145](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3cqmetx) [Importanța hostname-urilor în rețelele de întreprindere 145](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1rvwp1q) [Relația dintre hostname și alte identificatoare 145](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.4bvk7pj) [Limitări ale hostname-urilor 146](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2r0uhxc) [Adrese URL (Uniform Resource Locator) 146](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1664s55) [URI (Uniform Resource Identifier) 146](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3q5sasy) [URL (Uniform Resource Locator) 146](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.25b2l0r) [URN (Uniform Resource Name) 146](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.kgcv8k) [Relația dintre URI, URL și URN 147](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.34g0dwd) [Structura generală a unei adrese URL 148](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.43ky6rz) [Importanța adreselor URL 150](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2iq8gzs) [Adresele URL și sistemul DNS 151](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.xvir7l) [Stocarea și rezolvarea adreselor URL. Sistemul DNS 151](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3hv69ve) [IANA (Internet Assigned Numbers Authority) 153](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1x0gk37) [Alternative la sistemul DNS 155](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.4h042r0) [Dincolo de Web: Deep Web și Dark Web 158](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.2w5ecyt) [**Anexa 1. Sisteme de numerație 161**](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.vaff84d5kaq2) [Sisteme de numerație 161](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.b5wsfkeyjbsz) [Conversii între reprezentările numerelor în diverse sisteme de numerație 164](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.r57d97n8wh1e) [Metoda de conversie "clasică" din baza 10 în baza n 164](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.fwn0ad63kv5f) [Metoda de conversie "clasică" din baza n în baza 10 166](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.r8s2xu8uxjkp) [Metoda de conversie "rapidă" din baza 10 în baza 2 167](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.tngjd9gac3j) [Metoda de conversie "ultrarapidă" din baza 8 în baza 2 168](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.3iqprgn2r36b) [Metoda de conversie "ultrarapidă" din baza 16 în baza 2 169](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.afgymp8l4yq) [Metoda de conversie "ultrarapidă" din baza 2 în baza 8 170](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.1zjkpmmbynq3) [Metoda de conversie "ultrarapidă" din baza 2 în baza 16 171](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.gvm2ty4qh4b5) [**Anexa 2. Calcularea adreselor IPv4 172**](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.q1xr1wnmy7j9) [Cazul utilizării adreselor IPv4 cu clase (classful) 172](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.oc5bgk37so4q) [Cazul utilizării adreselor IPv4 fără clase (classless) 181](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.mpwa7xctt9la) [**Anexa 3. Cum se obține un nume de domeniu 187**](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.5c7wf6tjmgcp) [Definiția și structura unui nume de domeniu 187](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.j6ii0qnth6k7) [Etapele generale ale obținerii unui nume de domeniu 187](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.j5mc1j2hzw8u) [Cazuri specifice 187](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.wdhviv2q1vxu) [Costuri și durată 188](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.talr5h4ood5e) [Reguli și verificări speciale 189](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.orkknza48nas) [Exemple practice 189](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.rl1ou3f5xg92) [**Bibliografie 190**](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.gmzj8ujpioo8) [**Videografie 192**](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.nor7kb9h44qi) [**Canale media recomandate 194**](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.ejdvq9e4jdbt) [Youtube 194](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.vz8ysn8psj8j) [Twitch 195](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.jmx9q10bafy) [**To do 196**](https://docs.google.com/document/d/13v2kB7lQhz4unTVSh72Xq0LUKSMdSKeaGT9xFtAtG1U/edit?tab=t.0#heading=h.pm33z6hgrt2c) **\ ** **Partea 1. Introducere. Concepte de bază** **Teoria informației - Claude Shannon** Claude Shannon, considerat părintele teoriei informației, a revoluționat modul în care înțelegem transferul și procesarea datelor. În lucrarea sa fundamentală din 1948, \"A Mathematical Theory of Communication\", Shannon a formalizat conceptele esențiale ale informației, bazându-se pe modele matematice. **Aplicații practice ale teoriei informației:** - Compresia datelor: Minimizarea redundanței pentru a economisi spațiu sau lățime de bandă (ex. formatele MP3 pentru audio sau JPEG pentru imagini). - Transmiterea fiabilă a datelor: Detectarea și corectarea erorilor folosind coduri de verificare (ex. codurile Hamming). - Criptografia: Asigurarea confidențialității și securității informației prin algoritmi de criptare. **Importanța pentru rețelele de calculatoare:** Teoria informației stă la baza fundamentării sistemelor moderne de comunicații digitale. Fiecare proces implicat în transmiterea datelor - de la codificare la decodificare, de la stocare la retransmisie - se bazează pe principiile stabilite de Shannon. **Definiții fundamentale. Relația dintre date, informație și cunoștințe** - **Date**: Reprezintă configurații materiale sau energetice, obiective și independente de interpretare. Ele constituie baza tuturor proceselor informatice. - *Exemple*: Semnale electrice, valori numerice, simboluri scrise. - *Observație*: Datele există independent de interpretarea lor (ex. un fișier binar poate exista o perioadă oarecare, înainte de a fi interpretat). - **Informație**: Este rezultatul interpretării datelor de către un sistem cognitiv (de obicei, o minte umană). Informația este relativă și contextuală. - *Exemplu*: O succesiune de biți 1010 poate însemna numărul 10 în sistem binar sau poate codifica un caracter specific într-un anumit standard. - **Cunoștințe**: Seturi structurate de informații care au fost organizate și corelate pentru a descrie un subiect sau un concept specific. - *Exemplu*: O bază de date despre rețelele de calculatoare poate fi considerată o colecție de cunoștințe dacă informațiile din ea sunt structurate pentru a răspunde unor întrebări specifice. **Caracteristici esențiale** 1. Datele sunt fundamentale: Ele sunt materia primă a proceselor informatice. - Datele brute sunt deseori inutile fără procesarea și interpretarea lor. - Ex. Un fișier audio digital este doar o secvență de biți până când este decodificat și redat. 2. Informația este dependentă de context: - Interpretarea datelor este influențată de: - Standardele utilizate (ex. ASCII pentru text, IEEE 754 pentru numere zecimale). - Mediul cultural sau cunoștințele receptorului. 3. Cunoștințele sunt nivelul superior: Ele implică organizarea informației pentru a crea sensuri complexe și pentru a susține luarea deciziilor. **Aplicații în rețele de calculatoare** - Într-un context de rețele, datele sunt transmise de la o sursă la o destinație printr-un mediu fizic. Scopul procesului de comunicație este de a transfera datele astfel încât ele să poată fi transformate în informație la destinație. - Organizarea informației în cunoștințe permite automatizarea proceselor complexe, cum ar fi monitorizarea și managementul rețelelor. **Videolecturi - teoria informației** - [Intro to Information Theory \| Digital Communication \| Information Technology](https://www.youtube.com/watch?v=_PG-jJKB_do) - [What is information theory? \| Journey into information theory \| Computer Science \| Khan Academy](https://www.youtube.com/watch?v=d9alWZRzBWk) - [Information entropy \| Journey into information theory \| Computer Science \| Khan Academy](https://www.youtube.com/watch?v=2s3aJfRr9gE) - [Claude Shannon Explains Information Theory](https://www.youtube.com/watch?v=1afrzErFy_k) - [Why Information Theory is Important - Computerphile](https://www.youtube.com/watch?v=b6VdGHSV6qg) - [Information Theory Basics](https://www.youtube.com/watch?v=bkLHszLlH34) - [Lecture 1: Introduction to Information Theory](https://www.youtube.com/watch?v=BCiZc0n6COY) **Clasificări ale rețelelor (după întindere, scop și alte criterii)** Rețelele de calculatoare pot fi clasificate pe baza mai multor criterii, cum ar fi întinderea geografică, scopul, tipul de tehnologie utilizată sau alte aspecte tehnice și organizaționale. Aceste clasificări ajută la înțelegerea structurii, funcționalităților și aplicabilităților rețelelor în diverse contexte. **Clasificare după întinderea geografică** 1. PAN (Personal Area Network): - Descriere: Rețele foarte mici, utilizate pentru a conecta dispozitivele personale ale unui utilizator. - Exemple: Bluetooth, infraroșu. - Aplicații: Conexiuni între telefoane, laptopuri, căști sau alte dispozitive personale. 2. LAN (Local Area Network): - Descriere: Rețele locale care conectează dispozitive dintr-o locație limitată (ex. o clădire, un campus). - Caracteristici: - Dimensiune mică sau medie. - Viteză ridicată (ex. Ethernet, Wi-Fi). - Exemple: Rețele de birouri, rețele casnice. 3. CAN (Campus Area Network) - Descriere: Rețea care conectează mai multe LAN-uri dintr-o zonă geografică restrânsă, cum ar fi campusurile universitare, clădirile corporative sau unitățile industriale. - Caracteristici: - Interconectează rețelele dintr-o zonă delimitată. - Utilizează infrastructuri mixte, cum ar fi Ethernet, Wi-Fi, sau fibre optice. - Utilizări: - Universități și colegii. - Centre de afaceri cu mai multe clădiri. 4. MAN (Metropolitan Area Network): - Descriere: Rețele care acoperă o arie mai mare decât LAN-ul, de obicei un oraș sau o zonă metropolitană. - Caracteristici: - Utilizate pentru interconectarea rețelelor LAN multiple. - Exemple tehnologice: FDDI, ATM, conexiuni în fibră optică. - Exemple: Rețelele universităților sau rețelele guvernamentale dintr-un oraș. 5. WAN (Wide Area Network): - Descriere: Rețele extinse care conectează locații geografice largi, cum ar fi orașe, țări sau continente. - Caracteristici: - Utilizează tehnologii precum MPLS, Frame Relay, rețele satelitare. - Exemple: Internetul este cea mai cunoscută WAN. 6. GAN (Global Area Network): - Descriere: Rețele care acoperă întreaga planetă. - Caracteristici: - Interconectează mai multe WAN-uri. - Exemple: Rețele globale ale corporațiilor multinaționale. **Clasificare după scopul rețelei** 1. Rețele publice: - Descriere: Rețele accesibile publicului larg. - Exemple: Rețelele furnizorilor de Internet (ISP). 2. Rețele private: - Descriere: Rețele utilizate de organizații sau indivizi pentru scopuri interne. - Exemple: Rețelele corporative, rețelele casnice. 3. Rețele de infrastructură critică: - Descriere: Rețele utilizate pentru controlul și monitorizarea infrastructurii critice. - Exemple: Rețele pentru utilități (electricitate, apă), rețele SCADA. 4. Rețele de cercetare: - Descriere: Rețele dedicate schimbului de date între instituții de cercetare. - Exemple: GEANT, Internet2. **Clasificare după tipul conexiunii** 1. Rețele cu fir (wired): - Descriere: Rețele care folosesc cabluri fizice pentru conectivitate. - Exemple: Ethernet, conexiuni prin fibră optică. 2. Rețele fără fir (wireless): - Descriere: Rețele care folosesc semnale radio pentru transmisia datelor. - Exemple: Wi-Fi, rețele celulare, Bluetooth. 3. Rețele hibride: - Descriere: Rețele care combină conexiunile cu fir și fără fir. - Exemple: Rețele corporative moderne. **Clasificare după arhitectură** 1. Rețele peer-to-peer (P2P): - Descriere: Toate dispozitivele din rețea au roluri egale, putând acționa ca servere și clienți. - Exemple: Aplicații de partajare a fișierelor (ex. BitTorrent). 2. Rețele client-server: - Descriere: Rețele care includ un server centralizat ce furnizează servicii clienților. - Exemple: Rețele de birouri cu servere de fișiere sau servere de aplicații. **Clasificare după tehnologia de transmisie** 1. Rețele punct-la-punct (Point-to-Point): - Descriere: Conexiuni directe între două dispozitive. - Exemple: Conexiuni seriale, rețele VPN între două locații. 2. Rețele de difuzare (Broadcast): - Descriere: Transmiterea unui singur mesaj către toate dispozitivele din rețea. - Exemple: Rețele Ethernet tradiționale. 3. Rețele de tip multicast: - Descriere: Transmiterea mesajelor către un grup specific de dispozitive. - Exemple: Conferințe video sau streaming. **Clasificare după tipul de acces** 1. Rețele publice: - Accesibile tuturor, de obicei contra cost. - Exemplu: Rețele Wi-Fi publice. 2. Rețele private: - Restricționate la un grup specific de utilizatori. - Exemplu: Rețele de birou. 3. Rețele virtuale (VPN): - Rețele private simulate peste rețele publice. **Clasificare după tipul de administrare** 1. Rețele administrate centralizat: - Managementul este realizat dintr-un punct central. - Exemplu: Rețele corporative mari. 2. Rețele administrate distribuit: - Managementul este împărțit între dispozitive. **Rețele specializate: tipuri și utilizări** Rețelele specializate sunt proiectate pentru a îndeplini funcții specifice, diferite de cele ale rețelelor generale (LAN, WAN etc.). Acestea sunt optimizate pentru performanță, securitate sau gestionarea unui anumit tip de resurse. **SAN (Storage Area Network)** - Descriere: - Rețea dedicată pentru stocarea datelor, care conectează serverele la dispozitivele de stocare (ex. hard disk-uri, SSD-uri, biblioteci de benzi magnetice). - Separată de rețeaua principală pentru a îmbunătăți performanța și securitatea. - Caracteristici: - Utilizează protocoale precum Fibre Channel, iSCSI, sau NVMe-oF. - Permite acces rapid la date și scalabilitate ridicată. - Utilizări: - Centre de date. - Sistemele de backup și recuperare. - Virtualizarea serverelor. - Avantaje: - Performanță ridicată pentru operațiuni de stocare. - Scalabilitate și fiabilitate. **IoT Network (Internet of Things Network)** - Descriere: - Rețea destinată conectării și gestionării dispozitivelor inteligente (ex. senzori, camere de supraveghere, electrocasnice). - Caracteristici: - Utilizează protocoale precum Zigbee, Z-Wave, LoRaWAN. - Proiectată pentru comunicare între dispozitive cu latență redusă și consum energetic minim. - Utilizări: - Automatizare casnică și industrială. - Sisteme inteligente de transport. - Avantaje: - Scalabilitate pentru numărul mare de dispozitive. - Configurare flexibilă. **Rețele SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition)** - Descriere: - Rețele specializate pentru monitorizarea și controlul proceselor industriale. - Caracteristici: - Conectează echipamente critice precum senzori și actuatori. - Funcționează cu latență scăzută și securitate sporită. - Utilizări: - Producția industrială. - Monitorizarea utilităților (electricitate, apă, gaze). - Avantaje: - Control în timp real. - Adaptabilitate la medii industriale complexe. **CAN (Controller Area Network)** - Descriere: - Rețea specializată pentru comunicația între dispozitivele electronice din vehicule și alte sisteme integrate. - Caracteristici: - Comunicare în timp real între controlere și senzori. - Costuri reduse și eficiență energetică. - Utilizări: - Automobile, sisteme de robotică, automatizări industriale. - Avantaje: - Reziliență la erori. - Performanță ridicată în aplicații critice. **Videolecturi - tipuri de rețele de calculatoare** - [Network Types: LAN, WAN, PAN, CAN, MAN, SAN, WLAN](https://www.youtube.com/watch?v=4_zSIXb7tLQ) - [Private Network Vs Public Network \|\| VPN Overview \|\| IPv4 Address Exhaustion 1](https://www.youtube.com/watch?v=4CHvy6PjDeU) - [What is critical infrastructure?](https://www.youtube.com/watch?v=R9FtivBOLNE) - [What is Critical Infrastructure?](https://www.youtube.com/watch?v=wWbiAnN8qjo) - [Critical Infrastructure 101 presented by Dr. Ron Martin](https://www.youtube.com/watch?v=4IZL3X10pKM) - [1.3.1 Client Server vs Peer to Peer - Revise GCSE Computer Science](https://www.youtube.com/watch?v=pGGDdKZvYpI) - [Client Server and Peer to Peer Networks](https://www.youtube.com/watch?v=njvdE_GzbSE) - [Client-Server and Peer-to-Peer Models](https://www.youtube.com/watch?v=-0thZyLPoBM) - - [Client Sever and Peer to Peer networks](https://www.youtube.com/watch?v=5O9rTDElD_Y) **Ethernet: Istoric, standarde și utilizare modernă** **Istoricul Ethernet** Ethernet a fost dezvoltat inițial în anii 1970 de Robert Metcalfe și echipa sa de la Xerox PARC (Palo Alto Research Center). La momentul respectiv, existau puține soluții eficiente pentru interconectarea calculatoarelor într-o rețea locală. Scopul inițial al proiectului a fost de a crea un sistem rapid, fiabil și relativ simplu de utilizat pentru schimbul de date între dispozitive. Prima implementare a Ethernet utiliza cabluri coaxiale și putea atinge viteze de până la 2,94 Mbps. Aceasta era o realizare semnificativă pentru acea perioadă. În 1980, Ethernet a fost standardizat sub denumirea de \"Ethernet DIX\" (Digital, Intel, Xerox), ceea ce a permis utilizarea sa pe scară mai largă. În anii 1980 și 1990, Ethernet a continuat să evolueze, adoptând noi medii de transmisie, cum ar fi cablurile torsadate (UTP) și fibra optică. Vitezele de transmisie au crescut considerabil, ajungând de la 10 Mbps (Ethernet) la 100 Mbps (Fast Ethernet), 1 Gbps (Gigabit Ethernet) și, în cele din urmă, la 10 Gbps și mai mult (Ten Gigabit Ethernet). **Standardul IEEE pentru Ethernet** În prezent, Ethernet este reglementat de standardele IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers) din seria 802.3. Aceste standarde definesc caracteristicile fizice și logice ale rețelelor Ethernet, inclusiv: - Tipurile de cabluri utilizate (coaxial, torsadat, fibră optică). - Protocolele pentru transmisia și recepția datelor. - Metodele de acces la mediu, precum CSMA/CD (Carrier Sense Multiple Access with Collision Detection). Standardele IEEE 802.3 sunt actualizate periodic pentru a reflecta progresul tehnologic. Printre cele mai recente dezvoltări se numără Ethernetul cu viteze de 400 Gbps și 800 Gbps, utilizat în centrele de date moderne. **Tipuri de Ethernet** 1. Ethernet (10 Mbps) - Este prima variantă standardizată, utilizând de obicei cabluri coaxiale (Thicknet și Thinnet) sau torsadate (UTP). - A fost utilizat pe scară largă în rețele locale (LAN) din anii 1980 și 1990. - Dimensiunea maximă a cadrului este de 1.500 de octeți, iar metoda de acces la mediu este CSMA/CD. 2. Fast Ethernet (100 Mbps) - A fost introdus în anii 1990 pentru a satisface cerințele mai mari de viteză ale aplicațiilor moderne. - Utilizează de obicei cabluri UTP de categorie 5 sau fibră optică. - Este compatibil cu echipamentele Ethernet mai vechi, ceea ce a facilitat tranziția. 3. Gigabit Ethernet (1 Gbps) - A fost standardizat la sfârșitul anilor 1990 (IEEE 802.3z și IEEE 802.3ab). - Permite viteze de transmisie de 1.000 Mbps, utilizând cabluri torsadate de categorie 5e sau mai mare și fibră optică pentru distanțe mai mari. - Este larg utilizat în rețele LAN, fiind o soluție echilibrată între cost și performanță. 4. Ten Gigabit Ethernet (10 Gbps) - Standardizat de IEEE 802.3ae, permite viteze de până la 10 Gbps, fiind destinat aplicațiilor care necesară transferuri masive de date. - Utilizează fibră optică sau cabluri torsadate de categorie 6a și 7 pentru distanțe mai scurte. - Este utilizat în centre de date, rețele de stocare (SAN) și backbone-uri de rețea. 5. Ethernet 2.5 Gbps și 5 Gbps - Introduse pentru a satisface nevoile crescânde de viteză în rețelele de birouri și case, fără a necesita upgrade-uri majore ale cablurilor existente. - Aceste standarde sunt compatibile cu cablurile Cat. 5e și Cat. 6, permițând o tranziție ușoară de la Gigabit Ethernet. - Sunt utilizate frecvent în aplicații care implică streaming video 4K și backup-uri rapide. 6. 40 Gigabit Ethernet (40 Gbps) - Standardizat de IEEE 802.3ba, este utilizat în principal în centrele de date pentru interconectarea serverelor și a echipamentelor de stocare. - Necesită fibră optică sau cabluri torsadate de categorie foarte întraltă (Cat. 8). - Asigură lățimi de bandă ridicate pentru aplicații critice, precum virtualizarea și analiza datelor. **Ethernet ca termen generic** Inițial, Ethernet era o denumire comercială utilizată pentru tehnologia dezvoltată de Xerox. Cu toate acestea, odată cu standardizarea IEEE, termenul \"Ethernet\" a devenit asociat cu un anumit set de caracteristici și protocoale utilizate în rețelele locale (LAN). Astăzi, Ethernet este utilizat ca termen generic pentru a descrie rețelele locale bazate pe cabluri torsadate sau fibră optică, care implementează standardele IEEE 802.3. Popularitatea Ethernetului se datorează simplității sale, compatibilității extinse și costurilor reduse comparativ cu alte tehnologii. De la o tehnologie experimentală în anii 1970 la standardul de facto pentru rețelele locale, Ethernet a demonstrat o capacitate extraordinară de adaptare. Standardele IEEE 802.3 asigură interoperabilitatea și continuitatea într-o lume a tehnologiei în continuă schimbare. Indiferent de mediu sau aplicație, Ethernet rămâne piatra de temelie a conectivității moderne. **Videolecturi - Ethernet** - [What is Ethernet?](https://www.youtube.com/watch?v=HLziLmaYsO0) - [TWISTED: The dramatic history of twisted-pair Ethernet](https://www.youtube.com/watch?v=f8PP5IHsL8Y) - [Analyzing actual Ethernet encoding \| Networking tutorial (4 of 13)](https://www.youtube.com/watch?v=i8CmibhvZ0c) **Comunicații de date** Comunicațiile de date reprezintă ansamblul metodelor, tehnologiilor și proceselor utilizate pentru transferul de date între două sau mai multe entități (surse și destinații), fie prin medii fizice, fie prin medii virtuale. **Caracteristica esențială**: Procesul de transfer este independent de interpretarea datelor de către o minte umană. Accentul este pus pe fidelitatea și eficiența transmisiei. **Digital vs. analogic în comunicațiile de date** Digital vs. analogic = discontinuu vs. continuu **Digital =** în funcționarea echipamentului respectiv exista un număr finit (de obicei redus) de trepte/valori distincte, fără posibilitatea de a afișa/utiliza etc. o valoare intermediara oarecare. **Semnale digitale**: - Caracterizate prin valori discrete (finite). Ex: 0 și 1. - Avantaje: - Rezistență mai mare la zgomot. - Ușurință în procesare și stocare. - Integrare cu tehnologiile moderne. - Dezavantaje: - Necesitatea conversiei digitale-analogice pentru anumite medii (ex. transmisii radio). **Analogic =** în funcționarea echipamentului respectiv exista (pare sa existe) un număr infinit de valori distincte, intre anumite limite (domeniu de funcționare al echipamentului respectiv). **Semnale analogice**: - Caracterizate prin variații continue între anumite limite. - Avantaje: - Pot reprezenta semnale naturale (ex. voce, sunet). - Dezavantaje: - Sensibilitate crescută la zgomot. - Necesită tehnologii de amplificare și filtrare mai complexe. Figură - Exemplu de semnal analogic, cu eșantioane (sursa: Wikimedia Commons) Obs. La momentul actual, în foarte multe domenii se folosesc echipamente digitale (ex. calculatoare digitale vs. calculatoare analogice, sisteme audio digitale vs. sisteme audio analogice). **Importanța comunicațiilor de date în rețele de calculatoare** - Rețelele de calculatoare sunt construite pe principiile comunicațiilor de date. De exemplu: - Transferul fișierelor prin FTP implică transmiterea de date codificate pe o conexiune digitală. - Protocolul TCP/IP folosește segmentarea și reîntregirea datelor pentru a asigura comunicarea între sursă și destinație. - **Fidelitatea și eficiența** sunt obiectivele principale: - Fidelitatea: Datele recepționate trebuie să fie identice cu cele transmise. - Eficiența: Utilizarea optimă a resurselor de transmisie (ex. lățimea de bandă). **Rețea de calculatoare =** Sistem de comunicații digitale de date intre diverse tipuri de echipamente de calcul și echipamente auxiliare (periferice, infrastructură etc.) **Internet =** totalitatea echipamentelor și rețelelor deschise, interconectate. Cu ce se ocupă disciplina Rețele de calculatoare? Strict cu modul în care se desfășoară comunicația de date intre echipamentele respective. Domeniul de studiu efectiv al disciplinei rețele de calculatoare acoperă nivelele 1-4 (și parte din 5) din modelul OSI. Celelalte nivele sunt acoperite de discipline diferite (ex. securitatea informației, multimedia, programare și dezvoltarea aplicațiilor etc.). Obs. Faptul ca un sistem este deschis presupune posibilitatea de a comunica cu alte sisteme deschise. Acest lucru presupune utilizarea acelorași elemente ale procesului de comunicație (tip de semnal, mediu, codificare). **Videolecturi - introducere în rețele de calculatoare** - [Computer Networking in 100 Seconds](https://www.youtube.com/watch?v=keeqnciDVOo) **Componentele comunicațiilor de date** Comunicațiile de date implică o serie de componente esențiale, fiecare contribuind la realizarea unui transfer eficient și fiabil între sursă și destinație. Aceste componente pot fi clasificate în funcție de rolul lor în procesul de comunicație. **Sursa** Sursa este punctul de origine al datelor care urmează să fie transmise. Rolul acesteia este de a genera datele sub forma brută și de a le preda unui proces sau unui echipament capabil să le codifice și să le pregătească pentru transmisie. - Exemple: - Un server de e-mail care trimite un mesaj electronic. - O cameră de supraveghere care transmite imagini în timp real. - Un senzor IoT care colectează și transmite valori de temperatură. - Caracteristici cheie: - *Formatul datelor*: Text, audio, video, semnale numerice. - *Rate de generare*: Diferențiate în funcție de aplicație (ex. un stream video generează date continuu, în timp ce un senzor poate trimite date la intervale regulate). **Destinația** Destinația reprezintă punctul final al procesului de comunicație, responsabil pentru recepționarea datelor și, în unele cazuri, pentru reconstrucția și interpretarea acestora. - Exemple: - Un dispozitiv mobil care afișează un mesaj SMS. - O imprimantă care primește și procesează comenzi de tipărire. - Un server de baze de date care stochează informațiile primite de la mai multe surse. - Aspecte esențiale: - *Capacitatea de procesare*: Sistemul trebuie să fie capabil să gestioneze fluxul de date recepționat. - *Compatibilitatea*: Este esențial ca destinația să fie capabilă să interpreteze datele în formatul primit. **Mediul de comunicații** Mediul de comunicații este canalul fizic sau virtual prin care datele sunt transferate de la sursă la destinație. Alegerea acestuia depinde de factori precum cost, distanță, mediu de operare și cerințele de lățime de bandă. **Tipuri de medii de comunicații:** 1. Aerul: - Utilizat pentru comunicații fără fir: unde radio (WiFi, Bluetooth), infraroșu, microunde. - *Avantaj*: Mobilitate sporită. - *Dezavantaj*: Expunere la interferențe și atacuri externe. 2. Cablu de cupru: - Transmite semnale electrice. - *Exemple*: Ethernet, telefonie clasică. - *Avantaj*: Cost scăzut pentru distanțe mici. - *Dezavantaj*: Limitări în lățimea de bandă și sensibilitate la interferențe electromagnetice. 3. Fibra optică: - Utilizează impulsuri de lumină pentru transmisii de mare viteză. - *Avantaj*: Capacitate mare de date, rezistență la interferențe. - *Dezavantaj*: Costuri ridicate de instalare și întreținere. 4. Vidul: - Utilizat pentru transmisii prin spațiul cosmic (ex. comunicații satelitare). - *Caracteristică unică*: Absența aproape completă a pierderilor cauzate de mediu. **Performanța unui canal de comunicații** Performanța unui canal de comunicații poate fi exprimată prin intermediul mai multor indicatori: **Bandwidth** **Lățime de banda (bandwidth)** = performanța teoretică a unui canal de comunicații. În funcție de tehnologia folosită și de punctul de vedere din care se face măsurarea, lățimea de banda poate fi măsurată în diverse unități de măsură. Daca este vorba despre trafic într-o rețea de calculatoare, unitatea de măsură este bps (bit pe secunda). Obs. Multiplii sunt kbps=1024 bps, 1 Mbps=1024=kbps \... (ex. 1 000 000 000 bps = 976 562 kbps = 953,674 Mbps = 0.931 Gbps) Obs. Aplicațiile care se folosesc de comunicațiile de rețea respective nu folosesc aceeași unitate de măsură, ci folosesc o unitate derivata (1 B/s=8 bps). Fiberlink 1000 - 1000 Mbps = 125 MB/s Obs. Nu trebuie uitat niciodată faptul ca lățimea de bandă este o performanță teoretică!!! Performanța practica este întotdeauna mai redusă pentru că: - Există overhead - Apar fluctuații în utilizare - Canalele de comunicații sunt utilizate uzual pentru multipli clienți / multiple aplicații (shared) **Throughput** **Performanța practică / efectivă la un moment dat (throughput)** = lățimea de banda minus toate pierderile la momentul măsurării. Obs. Bandwidth-ul nu se schimba în timp. Obs. Throughput-ul se schimba în timp, în funcțiile de condițiile din rețea (sau sistem de comunicații), dar este tot timpul mai mic strict decât lățimea de banda. **Latența** **Latența** în comunicațiile de date reprezintă timpul necesar pentru ca un pachet de date să fie transmis de la sursă la destinație. Această întârziere, un parametru esențial pentru performanțele rețelelor, este rezultatul combinat al mai multor factori. O analiză detaliată a acestor componente este fundamentală pentru optimizarea rețelelor și reducerea latenței. Principalele componente ale întârzierii 1. Întârzierea de propagare - Reprezintă timpul necesar pentru ca semnalul să traverseze mediul de transmisie. Este determinată de distanța fizică dintre sursă și destinație și de viteza semnalului prin mediul utilizat. - Formula: Întârzierea de propagare = Distanța / Viteza semnalului. - De exemplu, în fibra optică, viteza semnalului este de aproximativ 200.000 km/s, ceea ce determină întârzieri de ordinul milisecundelor pe distanțe mari. 2. Întârzierea de procesare - Apare la nivelul dispozitivelor intermediare, cum ar fi routerele și switch-urile, care analizează anteturile pachetelor pentru a decide traseul lor. - Durata depinde de puterea de procesare a echipamentelor și de complexitatea protocoalelor de rutare utilizate. 3. Întârzierea de coadă - Este generată de timpul petrecut de pachetele de date în așteptare la nivelul interfețelor dispozitivelor de rețea. Aceasta devine semnificativă în condiții de congestie. - Este direct proporțională cu gradul de ocupare al rețelelor. 4. Întârzierea de transmisie - Reprezintă timpul necesar pentru a transmite datele prin conexiune, fiind influențată de dimensiunea pachetului și de lățimea de bandă a legăturii. - Formula: Întțârzierea de transmisie = Dimensiunea pachetului / Rata de transmisie. 5. Latența introdusă de protocoale - Protocoalele de transport, precum TCP, introduc mecanisme de confirmare (ACK) și retransmisie, care pot genera întârzieri suplimentare. - Protocoalele criptografice, cum ar fi TLS, adaugă un strat de procesare suplimentar datorită criptării și decriptării datelor. Factori suplimentari care afectează latența 1. Distanța fizică - Rețele globale, precum conexiunile transoceanice prin cabluri submarine, prezintă întârzieri mai mari datorită distanțelor mari de propagare. 2. Congestia rețelei - Traficul intens în rețea duce la cozi mari într-un router sau switch, crescând întârzierea totală. 3. Tipul mediului de transmisie - Proprietățile fizice ale mediului determină viteza de propagare: - Fibra optică: \~200.000 km/s. - Cabluri de cupru: \~120.000-200.000 km/s. - Rețele wireless: Aproape de viteza luminii în aer liber. 4. Numărul de noduri intermediare - Fiecare nod din rețea introduce întârzieri suplimentare prin procesarea pachetelor și, în unele cazuri, prin timpul de așteptare la cozi. Aceste întârzieri se acumulează pe măsură ce numărul de noduri crește, afectând latența generală a rețelei. Măsurarea latenței 1. Ping - Este o metodă simplă pentru măsurarea latenței totale (RTT - Round Trip Time) dintre două dispozitive conectate. 2. Traceroute - Identifică ruta pachetelor prin rețea și măsoară întârzierile introduse de fiecare nod intermediar. Reducerea latenței 1. Optimizarea rutelor - Selectarea traseelor cele mai scurte și mai eficiente reduce întârzierile de propagare. 2. Creșterea lățimii de bandă - Lățimea de bandă mai mare reduce timpul necesar pentru transmisia pachetelor mari. 3. Echipamente performante - Routerele și switch-urile rapide minimizează timpul de procesare al pachetelor. 4. Gestionarea congestiei - Aplicarea unor politici eficiente de management al traficului limitează coziile și evită blocajele. **Overhead-ul** **Overhead** = termen folosit în IT, dar și în alte domenii. Descrie uzual consumul suplimentar de resurse, peste cel strict necesar pentru a indeplini o anumita sarcina (ex. am nevoie de x MB de memorie pentru o anumita aplicatie, dar aplicatia are nevoie, pentru a functiona, de sistem de operare, driveri și alte aplicatii, care la randul lor vor consuma y MB de memorie). Overhead-ul în comunicațiile de date se referă la resursele suplimentare necesare pentru a asigura transmisia corectă, sigură și eficientă a datelor între dispozitivele conectate într-o rețea. Acest overhead poate fi exprimat în termeni de timp, lățime de bandă sau putere de procesare. Analiza și gestionarea corectă a acestuia sunt cruciale pentru maximizarea performanțelor rețelelor. Componentele overhead-ului 1. Anteturile și finalurile pachetelor (Headers and Trailers) - Fiecare pachet de date include informații suplimentare, cum ar fi: - Adresa sursă și destinație. - Tipul protocolului utilizat. - Informații de control, precum verificarea integrității (CRC). - Aceste metadate sunt necesare pentru rutare și validare, dar adaugă dimensiuni suplimentare pachetului, reducând procentul efectiv de date utile transmise. 2. Timpul de procesare - Dispozitivele de rețea (routere, switch-uri) trebuie să proceseze anteturile pachetelor pentru a decide traseul acestora. Acest proces consumă timp și resurse de calcul. 3. Protocolele de retransmisie - Protocoalele precum TCP (Transmission Control Protocol) introduc overhead prin mecanismele de confirmare (ACK) și retransmisie a datelor pierdute sau corupte. - Aceste operații, deși esențiale pentru fiabilitate, cresc întârzierile și utilizarea lățimii de bandă. 4. Fragmentarea și reasamblarea - Datele mari sunt adesea fragmentate în pachete mai mici pentru a respecta limitele MTU (Maximum Transmission Unit) ale rețelelor. - Procesul de fragmentare și reasamblare introduce un overhead suplimentar, deoarece fiecare fragment trebuie procesat și identificat individual. 5. Criptarea și decriptarea - Protocoalele de securitate, cum ar fi TLS sau IPsec, adaugă operații suplimentare pentru criptarea și decriptarea datelor, care consumă resurse de procesare. 6. Controlul congestiei - Mecanismele de control al congestiei, implementate în protocoalele de transport, cum ar fi TCP, determină ajustări dinamice ale ratei de transmisie pentru a evita suprasolicitarea rețelei. 7. Corecția erorilor - Protocoalele care utilizează mecanisme de corecție a erorilor, precum FEC (Forward Error Correction), introduc redundanță pentru a permite detectarea și corectarea automata a erorilor. 8. Protocoalele de rutare și mesajele lor - Protocoalele de rutare, cum ar fi OSPF (Open Shortest Path First) și BGP (Border Gateway Protocol), generează overhead prin transmiterea regulată a mesajelor pentru actualizarea tabelelor de rutare. - Mesaje precum Hello, Link State Advertisement (LSA) sau Update sunt esențiale pentru menținerea unei rute corecte și eficiente, dar consumă lățime de bandă și resurse de procesare. Impactul overhead-ului 1. Reducerea lățimii de bandă disponibile - Pe măsură ce proporția overhead-ului crește, lățimea de bandă disponibilă pentru datele utile scade, ceea ce afectează performanța aplicațiilor sensibile la lățime de bandă, cum ar fi streamingul video sau transferul de fișiere mari. 2. Creșterea latenței - Procesarea suplimentară a pachetelor și mecanismele de retransmisie sau corecție introduc întârzieri în livrarea datelor. 3. Creșterea cerințelor de procesare - Routerele și alte echipamente de rețea trebuie să dispună de hardware mai performant pentru a gestiona overhead-ul, crescând costurile infrastructurii. Reducerea overhead-ului se poate face prin: 1. Optimizarea protocoalelor - Utilizarea unor protocoale mai eficiente, cum ar fi UDP în loc de TCP pentru aplicațiile care nu necesară confirmarea fiecărui pachet. 2. Compresia datelor - Reducerea dimensiunii datelor transmise poate diminua overhead-ul total. 3. Creșterea dimensiunii MTU - Transmiterea unor pachete mai mari reduce numărul de anteturi adăugate, scăzând proporția overhead-ului. 4. Utilizarea rețelelor optimizate pentru sarcini specifice - Rețele dedicate, cum ar fi cele pentru stocare (SAN - Storage Area Network), pot minimiza overhead-ul prin eliminarea mecanismelor generale inutile. În concluzie, overhead-ul în comunicațiile de date este un aspect inevitabil, dar gestionabil. Prin adoptarea unor soluții tehnologice moderne și prin optimizarea configurării rețelelor, impactul acestuia poate fi redus, asigurând o utilizare eficientă a resurselor și o performanță crescută a rețelelor. **Semnalul utilizat pentru comunicații** Semnalul este forma fizică pe care o iau datele pentru a fi transmise printr-un mediu de comunicații. Acesta poate fi: - Analogic: Variații continue, utilizat în comunicațiile tradiționale (ex. transmisii radio). - Digital: Variații discrete, utilizat predominant în comunicațiile moderne. Proprietăți ale semnalului: 1. *Frecvența*: Numărul de oscilații ale semnalului pe unitatea de timp. 2. *Amplitudinea*: Intensitatea semnalului. 3. *Lățimea de bandă*: (în acest context) Intervalul de frecvențe disponibile pentru transmisie. **Codificarea datelor** Codificarea datelor presupune transformarea lor într-un format adaptat semnalului utilizat. Este un proces crucial pentru eficiența și integritatea transmisiei. Tipuri de codificare: - Codificare analogică: Conversia semnalelor audio în unde radio (ex. AM/FM). - Codificare digitală: Conversia datelor binare în semnale electrice sau optice (ex. codificarea Manchester, 4B/5B). **Importanța fiecărei componente în rețelele de calculatoare** Fiecare dintre aceste componente joacă un rol vital în funcționarea rețelelor moderne: - O sursă fiabilă și o destinație compatibilă garantează succesul transferului. - Mediul de comunicație ales determină viteza și calitatea transmisiei. - Semnalul și codificarea asigură integritatea datelor transmise.**\ ** **Partea a 2-a. Modelul OSI** În anii 1960-1970, rețelele de calculatoare erau sisteme proprietare, dezvoltate de companii diferite. Aceste rețele nu erau interoperabile, ceea ce limita schimbul de informații între echipamente provenite de la producători diferiți. Din acest motiv, în anii 70-80 s-a pus problema interoperabilității și a interconectării sistemelor deschise. Pentru a rezolva această problemă, în anii 1980, Organizația Internațională de Standardizare (ISO - International Standards Organization) a propus Modelul OSI (Open Systems Interconnection). Modelul OSI este o descriere conceptuală care standardizează procesele de interconectare a sistemelor deschise. Deși nu este un standard tehnic, modelul oferă o structură logică pentru înțelegerea, proiectarea și implementarea rețelelor. Model = descriere simplificată a unui sistem, creata cu scopul înțelegerii funcționării sistemului respectiv Standard = document adoptat oficial și asupra căruia exista un consens de utilizare, care specifică în mod exact caracteristicile pe care trebuie sa le aibă un anumit produs, serviciu sau sistem. **Videolecturi - istoricul rețelelor de calculatoare** - [The AMAZING History of Computers, Programming, and Coding](https://www.youtube.com/watch?v=M4d3FXu9-3I) - [The History of Computer Networking](https://www.youtube.com/watch?v=N5LjE77IHmk) - - [The Internet: The World\'s Greatest Megaproject](https://www.youtube.com/watch?v=WN-KQ5Y_4kI) - [How the Internet Crossed the Sea \| Nostalgia Nerd](https://www.youtube.com/watch?v=A8q7Ayvw5kA) **Evoluția standardelor** Standardele reprezintă baza interoperabilității și a progresului tehnologic, oferind un set unificat de reguli care permit echipamentelor și sistemelor să funcționeze împreună. Evoluția acestora reflectă nevoile crescânde ale societății pentru eficiență, compatibilitate și inovare. **Ce este un standard?** - Definiție: Un standard este un document adoptat oficial, care specifică în mod clar caracteristicile tehnice pe care trebuie să le respecte un produs, serviciu sau proces. - Rol: - Asigurarea compatibilității între dispozitive. - Reducerea costurilor prin uniformizarea tehnologiilor. - Creșterea încrederii utilizatorilor în produsele standardizate. **Etapele evoluției standardelor** 1. Produse nestandardizate: - În perioada timpurie a dezvoltării tehnologiilor, fiecare producător definea propriile specificații. - *Exemplu*: Sistemele de calcul IBM și DEC din anii 1960 erau incompatibile. 2. Specificații interne ale companiilor: - Pe măsură ce companiile au început să dezvolte rețele interne, acestea au creat specificații pentru a asigura compatibilitatea între propriile produse. - *Exemplu*: Ethernet a început ca o tehnologie dezvoltată de Xerox. 3. Standardizare națională: - Standardele au fost adoptate la nivel național pentru a susține dezvoltarea economiei și a industriei locale. - *Exemplu*: STAS (Standarde Tehnice ale Statului) în România. 4. Standardizare internațională: - Necesitatea interconectării globale a condus la formarea unor organizații internaționale de standardizare. - *Exemple*: ISO, IEEE, ITU. **Exemple de standarde și evoluția lor** 1. Ethernet (IEEE 802.3): - Inițial, Ethernet a fost o tehnologie proprietară dezvoltată de Xerox în anii 1970. - Standardizarea sub IEEE 802.3 în 1983 a transformat Ethernet în fundamentul rețelelor LAN. - Evoluție: - 10Base-T (10 Mbps, 1983). - Fast Ethernet (100 Mbps, 1995). - Gigabit Ethernet (1 Gbps, 1998). - 10-Gigabit Ethernet (10 Gbps, 2002). 2. WiFi (IEEE 802.11): - Dezvoltat inițial pentru conexiuni wireless în medii locale (1997). - Versiuni: - 802.11b (11 Mbps, 1999). - 802.11n (600 Mbps, 2009). - 802.11ax/WiFi 6 (9.6 Gbps, 2019). 3. IP (Internet Protocol): - IPv4 (1974): Adrese pe 32 de biți, limitate la \~4.3 miliarde de dispozitive. - IPv6 (1998): Adrese pe 128 de biți, pregătite pentru miliarde de dispozitive IoT. 4. HTTP (HyperText Transfer Protocol): - HTTP 1.0 (1996): Standard simplu pentru pagini web statice. - HTTP 2.0 (2015): Optimizări pentru conexiuni rapide și sigure. - HTTP 3.0 (2020): Bazat pe QUIC pentru latență redusă. **Evoluția standardelor în România** 1. STAS - Standarde Tehnice ale Statului: - Adoptate în România în perioada socialistă. - Asigurau uniformitatea în industrie și tehnologie. - Limitare: multe erau rigide și depășite în raport cu standardele internaționale. 2. ASRO - Asociația de Standardizare din România: - ASRO, organismul național de standardizare, este platforma națională pentru elaborarea și adoptarea standardelor europene și internaționale. - ASRO a preluat rolul vechiului STAS. - ASRO este o asociație, persoană juridică româna de drept privat, de interes public, fără scop lucrativ, neguvernamentală și apolitică care funcționează în baza prevederilor [Legii nr. 163/2015](https://www.asro.ro/wp-content/uploads/2021/04/Lege-nr163_2015.pdf) privind standardizarea națională și [Ordonanței Guvernului nr. 26/2000](https://www.asro.ro/wp-content/uploads/2021/04/Ordonanta-nr.-26-din-2000.pdf) cu privire la asociații și fundații. - La nivel european activitatea de standardizare este reglementată de [Regulamentul 1025\_2012](https://www.asro.ro/wp-content/uploads/2021/02/Regulamentul-1025_2012.pdf) - ASRO este membru cu drepturi depline la: - [CEN - Comitetul European de Standardizare](http://www.cen.eu/) (înființat în 2006) - [CENELEC - Comitetul European pentru Standardizare în domeniul Electrotehnicii ](http://www.cenelec.eu/)(înființat la 01.02.2006) - [ETSI - Institutul European de Standardizare în domeniul Telecomunicațiilor](http://www.etsi.org/) (înființat în 2005), la Categoria NSO - Organisme naționale de standardizare. - iar la nivel internațional la: - [ISO - Organizația Internațională de Standardizare](http://www.iso.org/) (înființată în 1950) - [IEC - Comisia Electrotehnică Internațională](http://www.iec.ch/) (înființată în 1920) 3. Adoptarea standardelor internaționale de la organizații precum: - ISO: Promovează standarde precum OSI (Open Systems Interconnection). - IEEE: Dezvoltă standarde pentru rețele (ex. 802.3, 802.11). - IETF: Se ocupă de protocoalele Internet (ex. TCP/IP, DNS). **Organizații internaționale de standardizare** Pe lângă ISO (propunătorul modelului OSI), există numeroase alte organizații internaționale care contribuie la dezvoltarea și standardizarea tehnologiilor utilizate în rețelele de calculatoare, comunicații și domenii conexe. Aceste organizații joacă un rol esențial în asigurarea interoperabilității, securității și eficienței sistemelor globale. ISO (International Organization for Standardization) - Rol principal: Dezvoltarea standardelor globale pentru diverse domenii industriale și tehnologice. - Exemple de standarde relevante: - ISO/IEC 7498: Modelul de referință OSI pentru interconectarea sistemelor deschise. Oferă un cadru conceptual pentru standardizarea protocoalelor de rețea și asigură interoperabilitatea între diferite sisteme. - ISO/IEC 11801: Tehnologia informației - Cabling generic pentru spații ale clientului. Specifică cerințele pentru proiectarea și instalarea sistemelor de cablare structurată în clădiri comerciale și centre de date. - ISO/IEC 27000: Tehnologia informației - Tehnici de securitate - Sisteme de management al securității informației - Prezentare generală și vocabular. Furnizează o prezentare generală a sistemelor de management al securității informației și terminologia asociată. - ISO/IEC 27001: Tehnologia informației - Tehnici de securitate - Sisteme de management al securității informației - Cerințe. Stabilește cerințele pentru implementarea și menținerea unui sistem eficient de management al securității informației. - ISO/IEC 27002: Tehnologia informației - Tehnici de securitate - Cod de bune practici pentru controalele de securitate a informației. Oferă linii directoare pentru selecția și implementarea controalelor de securitate a informației bazate pe bune practici. - ISO/IEC 27005: Tehnologia informației - Tehnici de securitate - Managementul riscurilor de securitate a informației. Furnizează ghiduri pentru procesul de management al riscurilor în domeniul securității informației. - ISO/IEC 27017: Tehnologia informației - Tehnici de securitate - Cod de bune practici pentru controalele de securitate a informației bazate pe cloud. Oferă linii directoare pentru controalele de securitate specifice serviciilor de cloud computing. - ISO/IEC 27018: Tehnologia informației - Tehnici de securitate - Cod de bune practici pentru protecția informațiilor personale identificabile (PII) în cloud public care acționează ca procesator PII. Stabilește controale pentru protecția datelor cu caracter personal în medii de cloud public. - ISO/IEC 20000: Tehnologia informației - Managementul serviciilor. Definește cerințele pentru un sistem de management al serviciilor IT, asigurând livrarea eficientă a serviciilor către clienți. - ISO/IEC 12207: Tehnologia informației - Procese de ciclu de viață al software-ului. Oferă un cadru pentru procesele implicate în achiziția, furnizarea, dezvoltarea, operarea și mentenanța produselor software. - ISO/IEC 15504: Tehnologia informației - Evaluarea proceselor (cunoscut și ca SPICE). Furnizează un cadru pentru evaluarea maturității și capabilității proceselor software. - ISO/IEC 9126: Ingineria software-ului - Calitatea produsului. Definește un model de calitate pentru produsele software, incluzând caracteristici precum funcționalitatea, fiabilitatea și ușurința în utilizare. - ISO/IEC 25010: Ingineria sistemelor și software-ului - Modele de calitate a sistemului și software-ului. Actualizează și extinde modelul de calitate din ISO/IEC 9126, oferind un cadru pentru evaluarea calității sistemelor și software-ului. - ISO/IEC 19770: Tehnologia informației - Managementul activelor software. Stabilește cerințe și ghiduri pentru managementul eficient al activelor software într-o organizație. - ISO/IEC 38500: Tehnologia informației - Guvernanța corporativă a tehnologiei informației. Oferă principii și un model pentru guvernanța eficientă a IT-ului în cadrul organizațiilor. - ISO/IEC 27033: Tehnologia informației - Tehnici de securitate - Securitatea rețelelor. Furnizează ghiduri detaliate pentru proiectarea și implementarea securității rețelelor de calculatoare. - ISO/IEC 29100: Tehnologia informației - Tehnici de securitate - Cadru de protecție a vieții private. Stabilește un cadru pentru protecția datelor personale în sistemele de informații. - ISO/IEC 27034: Tehnologia informației - Tehnici de securitate - Securitatea aplicațiilor. Oferă ghiduri pentru integrarea securității în procesele de dezvoltare a aplicațiilor. - ISO/IEC 27037: Tehnologia informației - Tehnici de securitate - Ghiduri pentru identificarea, colectarea, achiziția și conservarea dovezilor digitale. Se concentrează pe bune practici în domeniul investigațiilor digitale pentru a asigura autenticitatea și integritatea dovezilor. - ISO/IEC 27040: Tehnologia informației - Tehnici de securitate - Securitatea stocării informațiilor. Oferă linii directoare pentru protejarea datelor stocate, inclusiv criptarea, controlul accesului și strategii de backup. - ISO/IEC 29119: Ingineria software-ului - Testarea software-ului. Acest standard definește procesele, documentația și tehnicile pentru testarea software-ului, promovând calitatea și fiabilitatea aplicațiilor. - ISO/IEC 30141: Internetul Lucrurilor (IoT) - Arhitectură de referință. Oferă un cadru de referință pentru proiectarea și dezvoltarea aplicațiilor IoT, incluzând aspecte precum securitatea și interoperabilitatea. - ISO/IEC 27050: Tehnologia informației - Tehnici de securitate - E-Discovery. Abordează gestionarea și securitatea proceselor de descoperire electronică în cadrul litigiilor legale. - ISO/IEC 29192: Tehnologia informației - Criptografie ușoară. Se concentrează pe criptografia pentru dispozitive cu resurse limitate, cum ar fi dispozitivele IoT sau sistemele mobile. - ISO/IEC 24762: Tehnologia informației - Ghiduri pentru recuperarea în caz de dezastru. Oferă recomandări pentru asigurarea continuității afacerii și a recuperării datelor în cazul unor evenimente neprevăzute. - ISO/IEC 15408 (Common Criteria): Tehnologia informației - Evaluarea securității IT. Este un standard global pentru evaluarea și certificarea produselor și sistemelor IT din punct de vedere al securității. - ISO/IEC 20243: Tehnologia informației - Asigurarea lanțului de aprovizionare. Abordează riscurile asociate furnizorilor și lanțurilor de aprovizionare pentru produsele IT. IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers) - Domeniu: Standardizarea în domeniul electronicii, comunicațiilor și informaticii. - Contribuții majore: - IEEE 802.1 - Managementul rețelelor și securitate\ Descriere: Standard pentru protocoale de control al traficului și securitate în rețele.\ Substandarde notabile: - 802.1Q: Standard pentru VLAN-uri (rețele locale virtuale). - 802.1X: Autentificare bazată pe port, utilizată în rețelele securizate. - 802.1D: Spanning Tree Protocol (STP) pentru evitarea buclelor în rețele Ethernet. - 802.1AE (MACsec): Securizarea comunicațiilor la nivelul legăturii de date. - IEEE 802.3 - Ethernet\ Descriere: Standard pentru rețele locale bazate pe cablu. Definește metodele de acces și formatul cadrelor (frames).\ Variante notabile: - 10Base-T: Ethernet la 10 Mbps pe cablu UTP. - 100Base-TX: Ethernet la 100 Mbps (Fast Ethernet). - 1000Base-T: Ethernet la 1 Gbps (Gigabit Ethernet). - 10GBase-T: Ethernet la 10 Gbps. - 40GBase-T și 100GBase-T: Viteze de 40 și 100 Gbps pentru centre de date și rețele avansate. - IEEE 802.11 - WiFi\ Descriere: Standard pentru rețele wireless (WLAN). Definește metodele de acces fără fir și protocoalele de securitate.\ Variante notabile: - 802.11a: A operat în banda de 5 GHz, 54 Mbps (standard învechit). - 802.11b: Banda de 2.4 GHz, 11 Mbps. - 802.11g: Banda de 2.4 GHz, 54 Mbps. - 802.11n: Introduce tehnologia MIMO, până la 600 Mbps. - 802.11ac (WiFi 5): Banda de 5 GHz, până la 1.3 Gbps. - 802.11ax (WiFi 6): Benzile 2.4/5 GHz, eficiență și capacitate ridicate (până la 9.6 Gbps). - 802.11ay și 802.11be: Dezvoltări pentru comunicații ultrarapide. - IEEE 802.15 - Rețele personale fără fir (WPAN)\ Descriere: Standard pentru comunicații pe distanțe scurte.\ Substandarde notabile: - 802.15.1 (Bluetooth): Comunicații wireless între dispozitive (telefoane, căști, laptopuri). - 802.15.4 (Zigbee): Comunicații wireless pentru senzori și dispozitive IoT. - 802.15.6: Rețele de senzori corporali (WBAN), utilizate în dispozitive medicale. - IEEE 802.16 - WiMAX\ Descriere: Standard pentru rețele metropolitane fără fir (WMAN). Scopul principal este furnizarea accesului la Internet pe distanțe mari.\ Caracteristici: - Suport pentru transmisii în benzile de frecvență licențiate și nelicențiate. - Aplicații: furnizarea de Internet în zone rurale sau cu infrastructură redusă. - IEEE 802.17 - Resilient Packet Ring (RPR)\ Descriere: Standard pentru rețele metropolitane bazate pe o topologie inel. Scop: creșterea rezilienței și eficienței traficului. - IEEE 802.19 - Coexistența rețelelor wireless\ Descriere: Standard pentru gestionarea interferențelor între diverse tehnologii wireless (ex. WiFi și Zigbee). - IEEE 802.20 - Rețele mobile broadband (MBWA)\ Descriere: Standard pentru comunicații mobile la viteze mari, destinat vehiculelor în mișcare rapidă. - IEEE 802.21 - Media Independent Handover (MIH)\ Descriere: Standard pentru tranziții fără întrerupere între diferite rețele (ex. Wi-Fi și celulare). - IEEE 802.22 - Wireless Regional Area Network (WRAN)Z\ Descriere: Utilizarea benzilor de frecvență eliberate de televiziunea analogică pentru comunicații broadband. Aplicații: acces la Internet în zone rurale. - IEEE 802.24 - Internetul Lucrurilor (IoT)\ Descriere: Standard pentru integrarea și interoperabilitatea rețelelor IoT.Include aspecte precum eficiența energetică și conectivitatea dispozitivelor. - IEEE 1394: Standard pentru conexiuni de mare viteză (FireWire). - Impact: IEEE este considerată una dintre cele mai influente organizații în domeniul rețelelor și comunicațiilor. IETF (Internet Engineering Task Force) - Domeniu: Dezvoltarea protocoalelor de Internet și a standardelor legate de rețele. - Responsabilități: - Definirea standardelor pentru protocoale cheie precum: - TCP/IP: Protocolul principal al Internetului. - HTTP/HTTPS: Protocol pentru web. - DNS: Rezolvarea adreselor de domeniu. - Publicarea documentelor RFC (Request for Comments), care descriu specificațiile și standardele de rețea. TIA/EIA (Telecommunications Industry Association/Electronic Industries Alliance) - Domeniu: Dezvoltarea standardelor pentru comunicații prin cablu, fibră optică și wireless. - Exemple de standarde: - TIA/EIA-568: Specificații pentru cablarea structurată a rețelelor. - TIA/EIA-606: Standard pentru documentarea infrastructurii de telecomunicații. ITU (International Telecommunication Union) - Domeniu: Telecomunicații globale și gestionarea spectrului radio. - Contribuții: - ITU-T: Standardizarea tehnologiilor pentru telefonie, transmisii de date și video (ex. H.323 pentru VoIP). - ITU-R: Reglementarea frecvențelor radio pentru comunicații wireless și satelitare. OHSAS (Occupational Health and Safety Assessment Series) - Domeniu: Standardizarea în domeniul sănătății și siguranței la locul de muncă. - Relevanță pentru rețele: - Standarde precum OHSAS 18001 asigură siguranța în instalarea și întreținerea infrastructurilor de rețea, inclusiv cablare, echipamente și lucrări pe teren. W3C (World Wide Web Consortium) - Domeniu: Dezvoltarea standardelor pentru World Wide Web. - Contribuții: - HTML și CSS: Limbaje pentru dezvoltarea paginilor web. - XML: Limbaj pentru structurarea și transportul datelor. - Web Accessibility Initiative (WAI): Ghiduri pentru accesibilitatea web. ANSI (American National Standards Institute) - Domeniu: Dezvoltarea standardelor naționale în SUA și coordonarea acestora cu cele internaționale. - Contribuții: - Suportă adoptarea standardelor ISO și IEC. - Dezvoltă specificații pentru echipamente și rețele utilizate în America de Nord. ETSI (European Telecommunications Standards Institute) - Domeniu: Standardizarea tehnologiilor de telecomunicații în Europa. - Contribuții: - Dezvoltarea standardelor pentru comunicații mobile (ex. GSM, UMTS, LTE). - Promovează interoperabilitatea în rețelele europene. NIST (National Institute of Standards and Technology) - Domeniu: Dezvoltarea standardelor tehnologice și de securitate cibernetică. - Exemple: - Standardele de criptografie (AES, SHA). - Framework-uri pentru securitate cibernetică în rețele. OASIS (Organization for the Advancement of Structured Information Standards) - Domeniu: Standardizarea structurilor de date și a protocoalelor pentru schimbul de informații. - Contribuții: - Protocoale precum SOAP și UDDI pentru servicii web. GS1 - Domeniu: Standardizare în domeniul identificării automate și a colectării de date. - Exemple: - Codurile de bare și standardele RFID utilizate în logistică. **Impactul standardizării** 1. **Interoperabilitate globală**: - Permit comunicațiile între echipamente și rețele de la producători diferiți. Ex. Dispozitivele Wi-Fi certificate IEEE 802.11 funcționează universal. 2. **Avans tehnologic**: - Standardele bine definite accelerează dezvoltarea noilor tehnologii. Ex. IPv6 și 5G. 3. **Securitate**: - Standardele moderne includ cerințe de securitate pentru protecția datelor (ex. TLS, IPsec). 4. **Pentru utilizatori**: - Produsele standardizate sunt mai ușor de utilizat și mai fiabile. Ex.: Compatibilitatea universală a cablurilor USB. 5. **Pentru industrie**: - Standardele reduc costurile de producție prin utilizarea componentelor comune. Ex.: Adopția globală a IPv6 susține extinderea dispozitivelor IoT. 6. **Pentru inovație**: - Oferă o bază stabilă pentru dezvoltarea de tehnologii noi. Ex.: 5G și integrarea acestuia cu IoT. **Sisteme deschise vs. sisteme închise** Ce sunt sistemele deschise? Un sistem deschis este un sistem care poate comunica și interacționa cu alte sisteme similare, utilizând standarde și protocoale comune. Caracteristica principală a unui sistem deschis este interoperabilitatea, adică abilitatea de a funcționa împreună cu alte sisteme, indiferent de producător sau tehnologia utilizată. Caracteristici ale sistemelor deschise: - Utilizarea standardelor recunoscute la nivel internațional (ex. TCP/IP, IEEE 802.3). - Flexibilitate în configurare și utilizare. - Extensibilitate prin adăugarea de noi dispozitive sau protocoale. Ce sunt sistemele închise? Un sistem închis este unul care funcționează izolat, fără a putea interacționa cu alte sisteme sau fără a fi proiectat să suporte interacțiunea. Exemple de sisteme închise: - Rețele private cu protocoale proprietare (ex. Token Ring, în anumite configurații). - Dispozitive care necesită software specific pentru a funcționa. **Interoperabilitatea** Interoperabilitatea este capacitatea a două sau mai multe sisteme deschise de a comunica și de a lucra împreună eficient. Aceasta implică utilizarea unor protocoale comune și a standardelor recunoscute. - Tipuri de interoperabilitate: 1. Tehnică: - Compatibilitatea la nivel de hardware și software. - Ex. Adresele MAC sunt recunoscute universal în rețelele Ethernet. 2. Semantică: - Acordul asupra formatului și sensului datelor transmise. - Ex. Protocoale precum JSON sau XML asigură structuri de date interoperabile. 3. Organizațională: - Acorduri între entități pentru utilizarea unor standarde comune. - Ex. Politici de peering între furnizorii de servicii Internet (ISP). **Importanța interoperabilității** 1. Flexibilitate: - Sistemele pot fi extinse fără a necesita modificări semnificative. - Ex. Un switch nou, compatibil cu IEEE 802.3, poate fi adăugat într-o rețea Ethernet existentă. 2. Reducerea costurilor: - Utilizarea standardelor reduce dependența de furnizorii de soluții proprietare. - Ex. Utilizarea protocoalelor open-source precum OSPF. 3. Securitate și redundanță: - Standardele comune permit implementarea mecanismelor de securitate pe scară largă. - Ex. IPsec pentru criptarea comunicațiilor între rețele. **Exemple de standarde și organizații care promovează interoperabilitatea** 1. IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers): Definirea standardelor pentru rețele LAN/WAN (ex. IEEE 802.3 pentru Ethernet). 2. IETF (Internet Engineering Task Force): Dezvoltarea protocoalelor internet (ex. TCP/IP, HTTP). 3. ISO (International Organization for Standardization): Standardizarea globală (ex. modelul OSI). 4. W3C (World Wide Web Consortium): Promovează standardele web (ex. HTML, XML). 5. ITU (International Telecommunication Union): Standardele pentru telecomunicații (ex. H.323 pentru VoIP). **Descrierea modelului OSI** Ce presupune OSI: - Oricare doua sisteme deschise ar trebui sa poata fi interconectate, indiferent de natura și producatorul lor - OSI nu este un standard!!! - Conform OSI, orice sistem deschis este alcatuit din 1-7 nivele distincte (layers) care fac parte din lantul care asigura comunicația de date - Fiecare din cele maxim 7 nivele asigura o alta functie, autonom de celelate nivele - Fiecare dintre cele 7 nivele comunica direct doar cu nivelul imediat inferior și cel imediat imediat superior - Fiecare dintre cele 7 nivele din echipamentul sursa comunica indirect, prin intermediul tuturor nivelelor inferioare, cu nivelul echivalent din echipamentul destinatie - Fiecare din cele 7 nivele este implementat autonom - poate fi implementat / schimbat oricum, atat timp cat respecta intrarile-iesirile spre/dinspre nivelul imediat inferior și cel imediat superior!!!! Modelul prevede faptul ca atat sursa, cat și destinatia pentru o comunicatie de date sunt structurate pe nivele (layers), în numar de maxim 7. Nivelele din modelul OSI: - Nivelul 7 - Nivelul aplicatie - la acest nivel functioneaza aplicatiile. Ele interactioneaza cu utilizatorii și se bazeaza pe serviciile oferite, direct de nivelul 6 și indirect, de nivelele inferioare. - Nivelul 6 - Nivelul prezentare - se ocupa cu „prezentarea" datelor, în forme utilizabile/inteligibile, catre nivelul 7. La acest nivel sunt utilizate formate de fisiere (ex. doc, docx, jpg, mpeg, pptx, xlsx etc. pentru a traduce datele din fisiere în forme afisabile) și respectiv protocoale capabile sa puna la dispozitie fisierele respective (sau streamurile de date). - Nivelul 5 - Nivelul sesiune - deschiderea, mentinerea și inchiderea sesiunilor - Nivelul 4 - Nivelul transport - asigurarea conexiunii logice de la sursa la destinatie\ Obs. Disciplina rețele de calculatoare se ocupa efectiv doar de modul în care functioneaza nivelele 1-4.\ TCP și UDP sunt cele mai importante (dar nu singurele) protocoale de nivel 4 folosite în acest moment. TCP și UDP privesc aspecte alternative ale aceleiasi operatii, dar cu abordari diferite.\ !!! La nivelul transport, datele provenite de le nivele superioare sunt rupte în segmente. - Nivelul 3 - Nivelul rețea - se ocupa cu livrarea pachetelor (packets)\ Pachetele sunt ceea ce rezulta prin ruperea segmentelor în bucati de dimensiune limitata (dimensiunea maxima depinde de protocolul utilizat și configurare) carora li se adauga un antet de pachet. Antetul de pachet contine informatii despre continutul pachetului, sursa și destinatia acestuia.\ Obs. Protocoalele de nivel 4 functioneaza de obicei în tandem cun un protocol de nivel 3, formand ceea ce se numeste o stiva de protocoale. Ex. TCP/IP sau UDP/IP - Nivelul 2 - Nivelul legatura de date - se ocupa cu livrarea cadrelor (frames).\ Cadrele sunt ceea ce rezulta prin adaugarea la pachete a unui nou antet, antetul de cadru. - Nivelul 1 - Nivelul legatura fizica - se ocupa cu transmisia propriu-zisa a datelor. Procesul presupune codificarea datelor intr-un semnal electric/optic/radio/etc. la sursa într-o forma specifica mediului de comunicatie utilizat și decodificarea lor la destinatie, obtinand datele initiale ![](media/image2.png) Figură - Nivelele modelului OSI (sursa: Wikimedia Commons) Obs. Modelul OSI nu conține niciun fel de detalii tehnice sau specificații de implementare pentru niciunul dintre nivele. Specificațiile de implementare pot fi găsite în: - La nivelul 7 - în specificațiile aplicațiilor respective - La nivelul 6 - în formatele de fișiere și de Stream-uri de date utilizate, specificațiile metodelor de criptare etc. - La nivelul 5 - în specificațiile de lucru ale diverselor tipuri de sesiuni de comunicații, care sunt, la rândul lor precizate în protocoalele de nivel înalt care guvernează nivelele 7-6-5 (ex. HTTP, FTP, TELNET, SSH \...) - La nivelele 4 și 3 - în protocoalele și stivele de protocoale de nivel mediu (ex. TCP, UDP, IP etc.) - La nivelul 2 - în standarde (ex. IEEE 802.3, 802.11 s.a.m.d.) și protocoale de nivel coborât - La nivelul 1 - în standarde (ex. TIA/EIA 568) La majoritatea echipamentelor sunt implementate toate cele 7 nivele, dar exista și exceptii: - La hub-uri este implementat doar nivelul 1 - La switch-uri sunt implementate doar nivelele 1 și 2 - La route-re și la switch-urile layer sunt implementate doar nivelele 1, 2 și 3 **Avantajele modelului OSI** 1. **Standardizare**: - Permite interoperabilitatea între echipamente și aplicații provenite de la producători diferiți. 2. **Flexibilitate**: - Modificările la un nivel nu afectează celelalte niveluri. 3. **Diagnosticare și întreținere**: - Problemele din rețea pot fi izolate mai ușor prin identificarea nivelului afectat. **Critici ale modelului OSI** - Deși este util pentru înțelegerea conceptuală, modelul OSI este rar utilizat ca atare în rețelele practice. - Modelele și protocoalele utilizate pe scară largă, cum ar fi TCP/IP, nu respectă strict separarea nivelelor OSI. **Modelul OSI - Descrierea circuitului complet al datelor** Modelul OSI oferă un cadru conceptual pentru transferul datelor între două dispozitive (sursa și destinația), trecând prin cele șapte niveluri. Fiecare nivel își aduce contribuția specifică, iar datele sunt procesate, transformate și transmise printr-un lanț bine structurat. **Echipamentul sursă** **Echipamentul destinație** ------------------------------------ ----------------------------------------- Utilizator al echipamentului sursă Utilizator al echipamentului destinație Nivelul aplicație (7) Nivelul aplicație (7) Nivelul prezentare (6) Nivelul prezentare (6) Nivelul sesiune (5) Nivelul sesiune (5) Nivelul transport (4) Nivelul transport (4) Nivelul rețea (3) Nivelul rețea (3) Nivelul legătură de date (2) Nivelul legătură de date (2) Nivelul legătură fizică (1) Nivelul legătură fizică (1) Figură - Circulația datelor în modelul OSI (diagramă construită de autor) **Circuitul datelor: de la sursă la destinație** 1. Nivelul 7 - Aplicație (Application Layer): - Rol: Permite utilizatorului sau aplicației să interacționeze cu rețeaua. - Proces: - Aplicația generează date brute (ex. un e-mail, o cerere web). - Exemple de protocoale: HTTP, SMTP, FTP. - Ieșire: Datele sunt trimise către nivelul de prezentare. 2. Nivelul 6 - Prezentare (Presentation Layer): - Rol: Pregătește datele pentru transmisie prin traducere, criptare sau compresie. - Proces: - Traducere: Convertirea datelor în formate standard (ex. conversia unui fișier.docx în biți). - Criptare: Protejarea datelor pentru a preveni accesul neautorizat (ex. TLS). - Compresie: Reducerea dimensiunii datelor pentru a economisi lățime de bandă. - Ieșire: Datele pregătite sunt trimise către nivelul de sesiune. 3. Nivelul 5 - Sesiune (Session Layer): - Rol: Gestionează conexiunile între sursă și destinație. - Proces: - Inițiere: Se creează o sesiune de comunicație (ex. stabilirea conexiunii SSH). - Întreținere: Menține sesiunea activă pe durata schimbului de date. - Terminare: Închide sesiunea după ce transferul s-a încheiat. - Ieșire: Datele sunt transferate către nivelul de transport. 4. Nivelul 4 - Transport (Transport Layer): - Rol: Asigură livrarea corectă și completă a datelor. - Proces: - Segmentare: Datele sunt împărțite în segmente mai mici pentru a facilita transmisia. - Adăugarea antetului: Fiecare segment primește informații de control (ex. număr de secvență, port sursă/destinație). - Controlul erorilor: Retransmisia segmentelor pierdute (ex. TCP). - Ieșire: Segmentele sunt trimise către nivelul de rețea. 5. Nivelul 3 - Rețea (Network Layer): - Rol: Rutează pachetele de date prin rețea până la destinație. - Proces: - Împachetare: Fiecare segment este încapsulat într-un pachet, care include un antet cu adresele IP ale sursei și destinației. - Rutare: Alegerea celei mai bune căi către destinație (ex. utilizând protocoale precum OSPF sau BGP). - Ieșire: Pachetele sunt trimise către nivelul de legătură de date. 6. Nivelul 2 - Legătura de Date (Data Link Layer): - Rol: Asigură livrarea cadrelor între două dispozitive conectate direct. - Proces: - Încapsulare: Pachetele primite de la nivelul de rețea sunt împachetate în cadre (frames), fiecare având un antet (adrese MAC) și un sumum de control (checksum). - Detectarea și corectarea erorilor: Verificarea integrității cadrelor. - Controlul accesului la mediu: Gestionarea modului în care dispozitivele partajează un mediu comun (ex. CSMA/CD pentru Ethernet). - Ieșire: Cadrele sunt transmise către nivelul fizic. 7. Nivelul 1 - Fizic (Physical Layer): - Rol: Transmite efectiv datele sub formă de semnale prin mediul fizic. - Proces: - Conversie în semnale: Cadrele sunt transformate în semnale electrice, optice sau radio. - Transmisia semnalelor: Datele sunt trimise prin cabluri (UTP, fibră optică) sau wireless (Wi-Fi, Bluetooth). - Ieșire: Semnalele ajung la destinație și sunt procesate invers. **Transformările inversate la destinație** La destinație, datele trec prin aceleași niveluri ale modelului OSI, dar procesul este inversat: 1. Semnalele fizice sunt convertite în cadre. 2. Cadrele sunt analizate, iar pachetele sunt extrase și livrate nivelului de rețea. 3. Segmentele sunt reasamblate la nivelul transport. 4. Datele brute sunt decriptate, decomprimate și traduse pentru a fi utilizabile la nivel de aplicație. **Exemplu: Trimiterea unui e-mail** 1. Nivelul Aplicație (nivel 7): Utilizatorul scrie un e-mail în aplicația client și apasă \"Trimite\". 2. Nivelul Prezentare (nivel 6): Datele sunt criptate pentru securitate (ex. TLS). 3. Nivelul Sesiune (nivel 5): Se inițiază o conexiune SMTP către serverul de e-mail. 4. Nivelul Transport (nivel 4): Mesajul este segmentat, iar fiecare segment primește un antet cu informații de control. 5. Nivelul Rețea (nivel 3): Se formează pachetele și sunt rutate prin Internet folosind adresele IP. 6. Nivelul Legătura de date (nivel 2): Pachetele sunt "ambulate" în cadre și transmise printr-un cablu Ethernet. După necesități, cadrele sunt comutate prin rețeaua locală. 7. Nivelul Fizic (nivel 1): Cadrele sunt transformate în impulsuri electrice și trimise prin cablu.**\ ** **Partea a 3-a. Topologii de rețea și medii de comunicații** **Topologii de rețea** Topologia unei rețele descrie modul în care dispozitivele (nodurile) sunt conectate între ele și cum circulă datele în cadrul rețelei. Aceasta poate fi analizată din două perspective principale: topologia fizică și topologia logică. **Tipuri de topologii** - Topologie fizică: Se referă la aranjamentul fizic al dispozitivelor și cablurilor în rețea. - Topologie logică: Descrie fluxul datelor și modul în care dispozitivele comunică între ele, indiferent de structura fizică. Diferențe între topologia fizică și topologia logică Aspect Topologie fizică Topologie logică ------------------ ------------------------------------------------------------------------------- ------------------------------------------------------------------------------------- Definiție Reprezintă modul în care dispozitivele și conexiunile fizice sunt organizate. Reprezintă modul în care datele circulă între dispozitive. Exemplu Dispunerea fizică a cablurilor și switch-urilor într-un birou. Metoda prin care pachetele de date sunt direcționate (ex. Ethernet, token passing). Relevanță Este legată de instalarea hardware a rețelei. Este influențată de protocoalele de comunicație utilizate. Vizibilitate Ușor observabilă (ex. schema cablării rețelei). Necesită analiza software pentru a fi identificată.

Rețele - Cuprins PDF

Document Details

Tags

Related

Summary

Full Transcript