Quiz 1 PDF

1. Care sunt principale serii de tabele cuprinse în cadrul SEC : a) conturile sectoarelor instituţionale precum şi sistemul intrări-ieşiri şi conturile pe ramuri de activitate b) conturile sectoarelor bifuncţionale c) conturile internaţionale d) contu...

1. Care sunt principale serii de tabele cuprinse în cadrul SEC : a) conturile sectoarelor instituţionale precum şi sistemul intrări-ieşiri şi conturile pe ramuri de activitate b) conturile sectoarelor bifuncţionale c) conturile internaţionale d) conturile aferente fiecărei ţări 2. Nominalizaţi o identitate contabilă importantă din cadrul sistemului intrari- iesiri: a) cererea este egala cu oferta pentru orice produs sau grup de produse b) cifra de afaceri este ridicata c) valoarea adaugata produsa este mai mica decat suma veniturilor generate d) valoarea neta la sfarsitul perioadei contabile 3. SEC 2010 este un regulament care stabilește normele, convențiile, definițiile și clasificările care trebuie să fie aplicate la: a) calculul deficitului bugetului de stat b) producerea conturilor nationale implicate in programul de transmitere a datelor c) consolidarea transparentei informatiilor contabile în România d) diminuarea discrepantelor la nivelul statelor UE 4. Nominalizaţi una din analizele şi evaluările ce pot fi realizate utilizând cadrul SEC: a) performantele sectorului bancar in cadrul acestui domeniu b) situatia bunurilor din domeniul public al statului c) dezvoltarea unei economii de a lungul timpului d) nevoile gospodariilor populatiei 5. Conceptele SEC sunt compatibile pe plan international, deoarece: a) reprezinta baza legala comuna cu statele UE in ceea ce priveste organizarea institutiilor publice b) constituie norma pentru transmiterea datelor contabilitatii nationale catre toate organismele internationale c) au specificate in componenta elemente caracteristice fiecarei tari d) nu se bazeaza pe date statistice 6. Utilizarea de concepte comune in intregul cadru al conturilor nationale si in celelalte sisteme de statistici sociale si economice permite: a) accesul la informatii economice clasificate b) estimarea trendului economic la nivel UE c) elaborarea de masuri consecvente d) mentinerea echilibrului economic 7. Principalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite si stabilite pentru o perioada indelungata, deoarece: a) fiecare stat membru isi impune caracteristicile economice b) acestea au fost adoptate ca standarde internationale pentru multi ani şi faptul că în metodologiile internaționale succesive privind conturile naționale, s-au schimbat foarte puține concepte de bază c) se schimbă foarte des conceptele de bază privind conturile naţionale d) nu permit modificări 8. Care din următoarele exemple se inscriu în afara limitelor producţiei şi nu se inregistreaza in SEC: a) serviciile voluntare care nu reprezinta o productie de bunuri b) productia de bunuri pentru consumul final propriu c) piscicultura in fermele piscicole d) productia de servicii individuale si colective de catre administratiile publice 9. Pentru unele cerinte de date este necesar sa se elaboreze conturi satelit deoarece: a) nu furnizeaza date suplimentare b) au un grad de acoperire al cadrului contabil extins prin adăugarea de informații nemonetare c) nu modifica conceptele de baza d) prezinta pe scurt conceptele de referinta 10. Unitatile institutionale au una din urmatoarele caracteristici: a) nu detin bunuri si active b) nu subscriu angajamente c) exercita activitati economice d) nu exercita, in nume propriu operatiuni cu alte societati 11. Sistemul SEC 2010 se distinge prin faptul ca: a) nu permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux b) permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux şi de conturi de patrimoniu c) unitatile institutionale sunt grupate in 7 sectoare institutionale nationale d) sectoarele institutionale nu se divizeaza in subsectoare 12. La nivelul unităților locale cu activitate economică (UAE locale): a) activitatile nu sunt divizate in functie de tipul de activitati desfasurate b) regrupeaza ansamblul părților unei unități instituționale în calitatea sa de producător c) nu se înregistrează pentru fiecare activitate secundară d) nu aparține numai unei singure unități instituționale 13. Una din următoarele categorii de informaţii de baza care se înregistrează în SEC 2010: a) numărul populaţiei b) previziuni economice c) consumul pe gospodării d) stocurile 14. În SEC „operaţiunea” este definită ca fiind: a) unitatea economică care are capacitatea de a deține bunuri și active, de a subscrie angajamente, a exercita activități economice și a realiza, în nume propriu, operațiuni cu alte unități b) capacitatea de a stabili politica generală sau programul unei unități instituționale c) un flux economic care reprezintă o interacțiune între unitățile instituționale care acționează de comun acord sau o acțiune în interiorul aceleiași unități instituționale pe care aceasta este interesată să o trateze ca o operațiune deoarece unitatea în discuție prezintă două calități diferite d) descriere sistematică a diferitelor etape ale procesului economic 15. În ce situaţie o activitate poate fi considerată o activitate de piata, în cazul în care bunurile şi serviciile sunt în proces de comercializare: a) comercianţii nu caută să-şi sporească la maximum profitul pe termen lung b) comercianţii nu vând bunurile şi serviciile oricărei persoane care se află în posibilitatea de a plăti preţul solicitat c) cumpărătorii caută un grad cât mai scăzut de utilitate d) în condiţiile în care pieţele eficace sunt cele la care cumpărătorii şi comercianţii au acces şi despre care aceştia dispun de informaţii  16. O matrice de contabilitate socială (MCS) : a) permite legătura între tabelele resurselor și utilizărilor și conturile sectoriale b) nu furnizează informații suplimentare referitoare la volumul și structura forței de muncă c) nu se aplică pentru utilizarea populației ocupate pe ramuri de activitate d) nu se aplică pentru repartizarea forței de muncă pe subgrupe socioeconomice 17. Divizarea operaţiunilor constă în: a) descopunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai multe operaţiuni, care sunt apoi înregistrate în mod diferit b) descompunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai multe operaţiuni, care sunt apoi înregistrate în acelaşi mod c) intervenţia altor unităţi instituţionale în afara celor implicate în operaţiune d) descompunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai multe operaţiuni, care nu se mai înregistrează 18. Prin stocuri se înţelege: a) activele deţinute la un anumit moment b) pasivele deţinute la un anumit moment c) activele şi pasivele deţinute la un anumit moment d) fluxul de produse finite 19. Stocurile se înregistrează în contabilitate: a) la începutul fiecărei perioade contabile b) la sfârşitul fiecărei perioade contabile c) la începutul şi sfârşitul fiecărei perioade contabile d) nu se înregistrează 20. Din categoria conturilor curente fac parte: a) conturile capitale b) conturile financiare c) conturile altor modificări de volum d) conturile care prezintă producţia generarea și alocarea venitului, distribuirea și redistribuirea venitului și utilizarea acestuia 21. Conturile de acumulare sunt: a) conturile care prezintă generarea venitului b) conturile care prezintă alocarea venitului c) conturile capitale şi cele financiare și conturile altor modificări de volum d) conturile care prezintă distribuirea şi redistribuirea venitului 22. În sistemul SEC 2010, conturile de patrimoniu inregistreaza în partea stângă a contului de operaţiuni curente: a) activele b) pasivele c) pasivele şi valoarea netă d) diferenţa dintre active şi pasive 23. În contabilitatea naţionala, operaţiunile efectuate de către o úntate sau un sector se înregistrează: a) o singura dată b) de două ori c) de trei ori d) de patru ori 24. Înregistrarea operaţiunilor în partidă dubla înseamnă: a) efectuarea unei înregistrări ca resursă şi o dată ca utilizare b) efectuarea a două înregistrări ca resursă c) efectuarea a două înregistrări ca utilizare d) înregistrarea ca variaţie de pasive 25. Cu excepţia anumitor variabile referitoare la populaţie şi forţă de muncă, toate fluxurile şi stocurile prezentate în sistemul SEC 2010 sunt exprimate în: a) dividende b) termeni monetari c) număr de operaţiuni d) preţurile de referinţă naţionale 26. Inregistrarea pe baza de angajament se aplică: a) tuturor fluxurilor b) doar fluxurilor monetare c) doar fluxurilor nemonetare d) nu se aplică o astfel de înregistrare 27. Consolidarea inseamna: a) eliminarea din utilizări a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate b) eliminarea atât din utilizări, cât și din resurse, a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate c) eliminarea activelor și pasivelor financiare reciproce d) eliminarea atât din utilizări, cât și din resurse, a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate, precum și eliminarea activelor și pasivelor financiare reciproce 28. Nu trebuie consolidate: a) fluxurile și stocurile dintre unitățile componente din cadrul subsectoarelor sau sectoarelor b) fluxurile dintre unitățile componente din cadrul subsectoarelor c) stocurile dintre unitățile componente din cadrul sectoarelor d) fluxurile dintre unitățile componente din cadrul sectoarelor 29. Unitătile care constituie economia nationala şi ale căror fluxuri şi stocuri sunt întregistrate în SEC 2010 sunt: a) entităţile altor ţări b) unităţile rezidente c) toate unităţile din spaţiul european d) toate unităţile aferente UE 30. Exp si imp de bunuri și servicii includ: a) schimburile între filiale b) fluxurile de venituri primare către sau dinspre restul lumii c) vânzarea sau cumpărarea transfrontalieră de active financiare sau de active neproduse d) toate unităţile aferente UE 31. Imp si exp de bunuri includ operatiuni între rezidenți și nerezidenți cu următoarele tipuri de bunuri: a) bunurile care tranzitează o țară b) efectivele de animale care trec frontiera c) echipamentul de transport sau alte tipuri de echipament mobilizabil care părăsesc temporar o țară, fără să aibă loc vreun transfer de proprietate d) echipamente și alte bunuri trimise în străinătate pentru prelucrare, întreținere, revizie sau reparare  32. Imp si exp de bunuri nu pot fi inregistrate în următoarea situație: a) data producerii bunului b) data contractului c) data furnizării bunurilor și serviciilor și a dobândirii unei creanțe de plată d) data stingerii creanței 33. Imp si exp de bunuri se evalueaza franco la bord la frontiera țării exportatoare (free on board – FOB). Această valoare este: a) valoarea bunurilor la prețurile de bază plus serviciile de transport și distribuire aferente până la punctul respectiv al frontierei plus orice impozite minus subvențiile pentru bunurile exportate b) valoarea bunurilor la prețurile de bază minus serviciile de transport și distribuire aferente până la punctul respectiv al frontierei plus orice impozite minus subvențiile pentru bunurile exportate c) valoarea bunurilor la prețurile de bază minus serviciile de transport și distribuire aferente până la punctul respectiv al frontierei plus orice impozite plus subvențiile pentru bunurile exportate d) valoarea bunurilor la prețurile de bază plus serviciile de transport și distribuire aferente până la punctul respectiv al frontierei minus orice impozite minus subvențiile pentru bunurile exportate 34. Pretul cost asigurare navlu (CIF) este prețul unui bun livrat la frontiera țării importatoare sau prețul unui serviciu furnizat unui rezident: a) după achitarea oricăror taxe de import b) după achitarea oricăror taxe de import sau a altor impozite pe importuri sau comerț c) după plata adaosurilor comerciale d) înaintea achitării costurilor pentru transportul în țară 35. Exporturile de servicii nu includ următorul caz: a) transportul bunurilor importate de către un transportator rezident b) serviciile furnizate de către nerezidenți rezidenților c) transportul bunurilor efectuat de rezidenți în beneficiul nerezidenților care nu implică importuri sau exporturi de bunuri d) activitățile de prelucrare și reparare în beneficiul nerezidenților 36. Bunurile existente nu includ: a) clădirile și alte bunuri de capital fix care au fost vândute de unitățile producătoare altor unități b) bunurile de consum de folosință îndelungată care au fost vândute de gospodării altor unități c) obiectele de valoare care nu se vând d) bunurile consumabile care au fost vândute de către orice unitate, fie pentru a fi reutilizate, fie pentru a fi transformate în materii prime pentru fabricarea de bunuri noi 37. Terenul este definit drept solul propriu-zis incluzând următorul element: a) apele de suprafață b) viile, livezile sau alte plantații de arbori și culturi pe picior etc. c) zăcămintele d) resursele biologice necultivate 38. Operatiunile cu resurse naturale sunt înregistrate: a) nu se înregistrează b) la aceeași valoare în conturile cumpărătorului și în cele ale vânzătorului c) la o valoare mai mare în conturile cumpărătorului și la o valoare mai mică în cele ale vânzătorului d) la o valoare mai mică în conturile cumpărătorului și la o valoare mai mare în cele ale vânzătorului 39. Operatiunile de repartitie sunt operațiuni prin care: a) valoarea adăugată generată în producție este repartizată forței de muncă și capitalului b) valoarea adăugată generată în producție nu se repartizează c) valoarea adăugată generată în producție este repartizată doar forței de muncă d) valoarea adăugată generată în producție este repartizată forței de muncă, capitalului și administrației publice 40. Remunerarea angajatilor este compusa din: a) salarii b) indemnizații c) cotizații sociale în sarcina angajatorului d) salarii, indemnizații și cotizațiile sociale aflate în sarcina angajatorului 41. Care din următoarele exemple sunt incluse ca tipuri de remunerare în salariile și indemnizațiile în bani: a) hrana b) serviciile locative c) plata zilelor de vacanță pentru sărbători oficiale sau concediu anual d) împrumuturile acordate angajaților la dobânzi reduse 42. Salariile și indemnizațiile includ: a) cotizațiile sociale, impozitele pe venit și alte plăți de plătit de către angajat, incluzând cele reținute de angajator și plătite direct sistemelor de asigurări sociale, autorităților fiscale etc., în beneficiul angajatului b) cheltuielile angajatorilor necesare în procesul de producție al angajatorilor c) totalul salariilor și indemnizațiilor pe care angajatorii le plătesc temporar angajaților în caz de boală, maternitate, accident de muncă, invaliditate etc d) plățile către lucrători externi la unitatea de bun produs sau de serviciu prestat 43. În cadrul unui sistem de prestații predefinite, există o cotizatie imputata de către angajator, calculată conform următoarei metode de calcul: a) creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare plus suma reprezentată de cotizația efectivă a angajatorului plus suma reprezentată de orice cotizație a angajatului plus costurile operării sistemului b) creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare minus suma reprezentată de cotizația efectivă a angajatorului plus suma reprezentată de orice cotizație a angajatului plus costurile operării sistemului c) creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare minus suma reprezentată de cotizația efectivă a angajatorului minus suma reprezentată de orice cotizație a angajatului plus costurile operării sistemului d) creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare plus suma reprezentată de cotizația efectivă a angajatorului minus suma reprezentată de orice cotizație a angajatului plus costurile operării sistemului 44. Nu intră în categoria impozitelor pe produse, exclusiv TVA și impozitelor pe importuri: a) impozitele pe bunuri și servicii care sunt plătite în afara procesului de producție b) accizele și impozitele pe consum c) impozitele de înmatriculare a autovehiculelor d) impozitele pe primele de asigurare 45. Impozitele înregistrate în conturi provin din: a) o sursă b) două surse c) trei surse d) patru surse 46. Nu fac parte din categoria subvențiilor: a) subvențiile pe produse b) subvențiile pe importuri c) subvențiile pe care producătorii rezidenți le pot primi ca urmare a abandonării unei activități de producție d) subvențiile pentru societăți și cvasisocietăți publice acordate pentru a compensa pierderile persistente pe care le înregistrează în activitatea lor productivă ca urmare a practicării în mod deliberat a unor prețuri mai mici decât costurile medii de producție din motive de politică economică sau socială europene sau ale autorităților publice 47. Subvențiile pot include următoarele: a) transferurile realizate de administrațiile publice către societățile și cvasisocietățile nefinanciare pentru acoperirea pierderilor acumulate în cursul mai multor exerciții financiare sau a pierderilor excepționale cauzate de factori necontrolabili de către întreprindere b) ștergerea datoriilor pe care unitățile producătoare le-au contractat față de administrația publică c) plățile efectuate de administrațiile publice sau de restul lumii pentru pagube sau pierderi la nivelul bunurilor de capital, ca rezultat al unor acte de război, altor evenimente politice sau dezastre naționale d) subvenții pentru salarii sau pentru forță de muncă 48. Subvențiile sunt inregistrate : a) în momentul în care are loc tranzacția sau evenimentul care generează subvenția b) după utilizare c) la sfârșitul perioadei contabile d) în exercițiul bugetar următor 49. Subventiile sunt inregistrate ca: a) utilizări pozitive în contul de exploatare al economiei totale b) resurse pozitive în contul de alocare primară a veniturilor sectorului administrației publice c) resurse pozitive în contul exterior al veniturilor primare și transferurilor curente d) utilizări negative în contul de exploatare al economiei totale 50. Nu se aplica dobanzi: a) depozitelor b) titlurilor de natura datoriei c) creditelor bugetare prevăzute în bugetul de stat d) creditelor 51. Plățile care decurg din orice tip de acord swap sunt înregistrate în contul financiar : a) ca operațiuni cu instrumente financiare derivate b) nu se înregistrează c) ca dobândă aferentă unui venit din proprietate d) ca dobândă aferentă titlurilor de natura datoriei 52. Dobanda este inregistrata: a) la cerere b) după utilizarea integrală a valorii de intrare curente c) după 2 ani de neplată d) în fiecare perioadă contabilă 53. Pretul de achizitie include şi una din următoarele variante: a) dobânzile pentru servicii adăugate în temeiul condițiilor de creditare b) impozitele minus subvențiile pentru produse c) taxele pentru servicii adăugate în temeiul condițiilor de creditare d) taxe suplimentare implicate în caz de plată cu întârziere, ceea ce înseamnă neefectuarea plății în intervalul de timp precizat la data la care se face achiziția 54. Productia include: a) curățarea, decorarea și întreținerea locuinței, în măsura în care aceste activități revin în egală măsură locatarilor b) curățarea, întreținerea și repararea bunurilor de folosință îndelungată c) pregătirea și servirea hranei d) producția tuturor bunurilor și serviciilor individuale sau colective care sunt livrate unor unități distincte față de producătorii lor 55. Activitatea principala a unei UAE locale este: a) activitatea secundară este o activitate efectuată în cadrul unei singure UAE locale în plus față de activitatea principală b) activitatea a cărei valoare adăugată este superioară valorii oricărei alte activități efectuate de unitatea respectivă c) o activitate auxiliară este o activitate al cărei rezultat este destinat a fi utilizat în cadrul unei întreprinderi d) o activitate de sprijin desfășurată în cadrul unei întreprinderi cu scopul de a facilita desfășurarea activității principale sau a celor secundare ale unei UAE locale 56. Nu reprezinta o activitate auxiliara: a) cumpărarea b) vânzarea c) formarea de capital pentru uz propriu d) transportul 57. Preturile semnificative sunt: a) prețurile cele mai mari practicate pentru un produs b) media prețurilor exitente pe piața pentru un produs c) prețuri care au un efect substanțial asupra cantităților de produse pe care producătorii sunt dispuși să le ofere și asupra cantităților de produse pe care cumpărătorii doresc să le cumpere d) prețurile stabilite de cel mai important producător 58. Producția non piata este: a) producția care este furnizată altor unități gratuit sau la prețuri nesemnificative din punct de vedere economic b) UAE locale sau unități instituționale a căror producție este în cea mai mare parte producție de piață c) UAE locale sau unități instituționale a căror producție este în cea mai mare parte destinată consumului final propriu în cadrul aceleiași unități instituționale d) producția nevândută 59. Pentru evaluarea productiei nu există convenții specifice pentru: a) evaluarea producției non-piață b) evaluarea producției la prețul de bază c) evaluarea producției totale a unei unități instituționale a cărei UAE locală este un producător non- piață d) evaluarea producției totale a unui producător non-piață (UAE locală) 60. Productia unui vanzator cu ridicata sau cu amanuntul este data de urmatoarea formula: a) valoarea vânzărilor minus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare și utilizate drept consum intermediar, remunerare a angajaților în natură sau venit mixt în natură minus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare plus valoarea adiționărilor la stocurile de bunuri pentru revânzare b) valoarea vânzărilor minus valoarea adiționărilor la stocurile de bunuri pentru revânzare plus valoarea bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentru revânzare c) valoarea vânzărilor plus valoarea pierderilor recurente din cauza ratelor normale de rebutare, furt sau pagube accidentale d) valoarea vânzărilor plus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare și utilizate drept consum intermediar, remunerare a angajaților în natură sau venit mixt în natură minus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare plus valoarea adiționărilor la stocurile de bunuri pentru revânzare minus valoarea bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentru revânzare minus valoarea pierderilor recurente din cauza ratelor normale de rebutare, furt sau pagube accidentale 61. Cresterile preturilor bunurilor aflate in stocuri sunt considerate: a) producție neterminată b) producție c) castiguri din detinere d) producție excedentară 62. Serviciile financiare nu pot fi realizate si platite in urmatorul mod: a) serviciile financiare realizate cu plată indirectă b) servicii financiare plătite prin perceperea de dobânzi c) servicii financiare de achiziționare și înstrăinare a unor active și pasive financiare pe piețele financiare d) serviciile financiare realizate în cadrul sistemelor de asigurări și de pensii, în cazul în care activitatea este finanțată prin perceperea de cotizații de asigurare și din venitul realizat din economii 63. Productia aferenta asigurarilor generale se calculeaza astfel: a) Încasările totale din prime minus prime suplimentare implicite (egale cu câștigul din veniturile din proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus despăgubirile produse ajustate b) Încasările totale din prime plus prime suplimentare implicite (egale cu câștigul din veniturile din proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus despăgubirile produse ajustate c) Prime suplimentare implicite (egale cu câștigul din veniturile din proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus despăgubirile produse ajustate d) Încasările totale din prime minus prime suplimentare implicite (egale cu câștigul din veniturile din proprietate aferent provizioanelor tehnice) plus despăgubirile produse ajustate 64. Productia aferenta asigurarilor de viata se calculează ca: a) prime încasate plus prime suplimentare b) prime încasate minus prime suplimentare plus beneficiile datorate minus creșterile (plus scăderile) provizioanelor tehnice ale asigurărilor de viață c) prime încasate plus prime suplimentare minus beneficiile datorate minus creșterile (plus scăderile) provizioanelor tehnice ale asigurărilor de viață d) prime suplimentare minus beneficiile datorate minus creșterile (plus scăderile) provizioanelor tehnice ale asigurărilor de viață 65. Daca o schema de garantare standard a imprumuturilor opereaza ca producator de piata, valoarea productiei este: a) egală cu încasările totale din prime b) egală cu câștigul din venituri din proprietate aferent provizioanelor tehnice c) valoarea despăgubirilor produse ajustate d) calculată în același mod ca și în cazul asigurărilor generale 66. Nu sunt realizate ca servicii non-piata: a) serviciile de administrație publică b) serviciile de apărare c) serviciile obligatorii de securitate socială d) serviciile de învățământ 67. Consumul intermediar exclude: ATENTIE!!! mai e o intrebare la fel!! a) bunurile și serviciile care sunt primite de la o altă UAE locală aparținând aceleiași unități instituționale b) obiectele de valoare c) închirierea de active fixe, de exemplu leasingul operațional de utilaje, automobile, software și lucrări originale din sfera divertismentului d) onorariile pentru contracte, contracte de leasing și licențe pe termen scurt înregistrate ca active neproduse; acestea exclud cumpărarea nerestricționată de astfel de active neproduse 68. Consumul intermediar include: a) îmbunătățirile majore care sunt aduse în plus față de cele necesare pentru a menține activele fixe în bune condiții de utilizare b) software-ul cumpărat fără restricții sau produs pe cont propriu c) bunurile și serviciile utilizate ca resurse în activități auxiliare d) armele de uz militar și echipamentul necesar pentru livrarea lor 69. Cheltuiala pentru consum final nu cuprinde: a) serviciile de locuință prestate de proprietarii-ocupanți b) bunurile și serviciile care sunt tratate drept consum intermediar c) serviciile financiare plătite direct și partea de SIFIM utilizată pentru consumul final al gospodăriilor d) serviciile de finanțare a pensiilor în valoare echivalentă cu cea a plății pentru serviciu implicite 70. Consumul intermediar exclude: a) plățile pentru servicii de asigurare generală efectuate de UAE locale b) SIFIM cumpărate de producătorii rezidenți c) plăți pentru licențe și onorarii ale administrației publice care sunt tratate ca alte impozite pe producție d) producția non-piață din producția băncii centrale se alocă în întregime consumului intermediar al altor intermediari financiari 71. Bunurile si serviciile pentru consumul individual sunt: a) bunurile sau serviciile achiziționate de către unitățile instituționale rezidente pentru satisfacerea directă a nevoilor umane, fie ele individuale sau colective b) serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate simultan tuturor membrilor comunității sau tuturor membrilor unei anumite părți a comunității c) bunuri și servicii achiziționate de o gospodărie a populației și utilizate pentru satisfacerea nevoilor și a dorințelor membrilor gospodăriei respective d) serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate unui individ 72. Cheltuielile pentru consum final al tuturor gospodăriilor sunt: a) nule b) colective c) individuale d) mari 73. Pentru bunurile si serviciile furnizate de unitatile administratiei publice, limita dintre bunurile și serviciile individuale și colective este trasată pe baza: a) clasificării funcțiilor administrațiilor publice (COFOG) b) importanţei bunurilor şi serviciilor furnizate c) preţurilor bunurilor şi serviciilor d) importanţei bunurilor şi serviciilor în raport cu consumatorul final 74. Diviziunea 14 din Clasificarea consumului individual pe destinaţii nu cuprinde următoarea grupă: a) locuinţe b) sănătate c) învăţământ d) afaceri economice  75. Conform SEC 2010 bunurile si serviciile sunt achiziționate de unitățile instituționale în momentul în care: a) au prevedere bugetară b) constată necesitatea achiziţiei c) unităţile instituţionale devin noii proprietari ai bunurilor şi prestarea serviciilor în beneficiul lor este completă d) doresc să aiba bunuri şi servicii în exces 76. Valoarea agregatului reprezentat de cheltuiala pentru consum final faţă de agregatul consumul final efectiv este: a) mai mare b) identică c) mai mică d) mai mare sau egală 77. Dividendele nu includ: a) venitul plătit administrațiilor publice de către întreprinderile publice care sunt recunoscute ca entități juridice independente neconstituite în societăți b) veniturile generate de activitățile necuprinse în statistici și transferate proprietarilor de societăți care participă la astfel de activități pentru uzul lor privat c) acţunile emise pentru acționari reprezentând plată a dividendelor pentru exercițiul financiar d) superdividendele 78. Retragerile din veniturile cvasisocietatilor includ: a) excedentul net din exploatare primit de rezidenți în calitate de proprietari de terenuri și clădiri situate în restul lumii b) sumele pe care proprietarii le primesc din vânzarea bunurilor de capital fix existente c) sumele pe care proprietarii le primesc din vânzarea terenurilor și a altor active neproduse d) sumele pe care proprietarii le primesc din retragerile din participații 79. Beneficiile reinvestite din investiții străine directe sunt egale cu: a) excedentul din exploatare al întreprinderii care efectuează investițiile străine directe plusorice venituri din proprietate sau transferuri curente de primit plus orice venituri din proprietate sau transferuri curente de plătit b) excedentul din exploatare al întreprinderii care efectuează investițiile străine directe plus orice venituri din proprietate sau transferuri curente de primit minusorice venituri din proprietate sau transferuri curente de plătit, incluzând transferurile efective din străinătate către investitorii care efectuează investițiile străine directe și orice impozite curente pe venit, patrimoniu etc., de plătit de către întreprinderea care efectuează investițiile străine directe c) excedentul din exploatare al întreprinderii care efectuează investițiile străine directe minusorice venituri din proprietate sau transferuri curente de primit minus orice venituri din proprietate sau transferuri curente de plătit, incluzând transferurile efective din străinătate către investitorii care efectuează investițiile străine directe și orice impozite curente pe venit, patrimoniu etc., de plătit de către întreprinderea care efectuează investițiile străine directe d) excedentul din exploatare al întreprinderii care efectuează investițiile străine directe minusorice venituri din proprietate sau transferuri curente de primit 80. Momentul inregistrarii beneficiilor reinvestite din investitii straine directe este: a) semestrial b) anual c) în momentul în care sunt realizate d) nu se înregistrează  81. Venitul din investitii de platit pentru drepturile aferente cotizaţiilor predefinite este egal cu: a) venitul din investiții aferent fondurilor plus orice venit câștigat din închirierea de terenuri sau clădiri deținute de fond b) venitul din investiții aferent fondurilor c) orice venit câștigat din închirierea de terenuri sau clădiri deținute de fond d) venitul din investiții aferent fondurilor minus orice venit câștigat din închirierea de terenuri sau clădiri deținute de fond 82. Renta din terenuri reprezinta : a) un venit din proprietate b) un impozit c) un impozit d) un ajutor de stat 83. Rentele sunt inregistrate: a) trimestrial b) semestrial c) anual d) în perioada în care sunt plătite 84. Cate tipuri diferite de rente din resurse exista? a) unul b) două c) trei d) şapte 85. Impozitele pe venit nu constau in: a) impozite pe venituri b) profituri c) câştiguri din capital d) pensii 86. Impozitele pe venit nu includ: a) impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al gospodăriilor, exemple fiind venituri din muncă, din proprietate, activități antreprenoriale, pensii etc b) impozitele pe venitul sau profitul societăților c) impozitele pe câștigurile din deținere d) impozitele pe succesiune sau impozite pe donații între persoane în viață, care sunt considerate a fi prelevate pe capitalul beneficiarilor și sunt prezentate la rubrica impozite pe capital 87. Valoarea totala a impozitului include: a) dobânzi aplicate arieratelor de impozite cuvenite b) impozitele pe succesiune sau impozite pe donații între persoane în viață, care sunt considerate a fi prelevate pe capitalul beneficiarilor și sunt prezentate la rubrica impozite pe capital c) prelevările ocazionale sau excepționale pe capital sau patrimoniu, care sunt înregistrate ca impozite pe capital (D.91) d) impozitele pe terenuri, clădiri sau alte active deținute sau închiriate de întreprinderi, care le utilizează pentru producție, astfel de impozite fiind tratate ca alte impozite pe producție 88. Impozitele inregistrate in conturi nu provine din: a) sume evidenţiate prin evaluari b) declaraţii c) încasări d) amortizare  89. Prestatiile sociale exclud: a) transferurile curente și forfetare de la sisteme care primesc cotizații, vizează întreaga colectivitate sau părți mari ale acesteia și sunt impuse și controlate de către unitățile administrației publice (sisteme de securitate socială) b) transferurile curente și forfetare de la sistemele organizate de angajatori în beneficiul angajaților, foștilor angajați sau persoanelor aflate în întreținerea acestora (alte sisteme de asigurări sociale aferente încadrării în muncă). Cotizațiile pot fi plătite de angajați și/sau de angajatori; ele pot fi plătite și de lucrători independenți c) indemnizațiile de asigurare vărsate în cadrul polițelor contractate cu unicul scop de a obține o reducere, chiar dacă aceste polițe decurg dintr-o convenție colectivă d) transferuri curente de la unități ale administrației publice și IFSLSGP care nu sunt condiționate de plăți anterioare ale cotizațiilor și care sunt cuplate în general de o evaluare a venitului disponibil. Astfel de transferuri sunt cunoscute ca asistență socială 90. Cotizatiile sociale nete constau in: a) cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor minus cotizațiile sociale imputate în sarcina angajatorilor b) cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor plus cotizațiile sociale imputate în sarcina angajatorilor plus cotizații sociale efective în sarcina gospodăriilor pluscotizații sociale suplimentare în sarcina gospodăriilor minus tarife pentru serviciile prestate de sistemul de asigurări sociale c) cotizații sociale suplimentare în sarcina gospodăriilor minus tarife pentru serviciile prestate de sistemul de asigurări sociale d) cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor minus cotizațiile sociale imputate în sarcina angajatorilor minus cotizații sociale efective în sarcina gospodăriilor 91. Impozitele pe capital nu sunt inregistrate ca: a) variații ale pasivelor și valorii nete (–) în contul de capital al sectoarelor în care sunt clasificați contribuabilii b) variații ale pasivelor și valorii nete (+) în contul de capital al administrațiilor publice c) variații ale pasivelor și valorii nete în contul de capital al restului lumii d) variații ale pasivelor și valorii nete (–) în contul de capital al administrațiilor publice 92. Ajutoarele pentru investitii nu se inregistreaza ca: a) variații ale pasivelor și valorii nete (–) în contul de capital al sectoarelor care beneficiază de ajutoare b) variații ale pasivelor și valorii nete (–) în contul de capital al administrațiilor publice c) variații ale pasivelor și valorii nete (+) contul de capital al sectoarelor care beneficiază de ajutoare d) variații ale pasivelor și valorii nete în contul de capital al restului lumii 93. Alte transferuri de capital nu include urmatoarele operatiuni: a) plățile efectuate de către administrațiile publice sau de către restul lumii către proprietarii de bunuri de capital distruse sau avariate de războaie, alte evenimente politice sau catastrofe naturale (inundații etc.) b) transferurile de la administrațiile publice către societățile sau cvasisocietățile nefinanciare pentru acoperirea pierderilor acumulate în cursul mai multor exerciții financiare sau a pierderilor excepționale cauzate de factori neinfluențabili de către întreprindere (chiar în cazul unei infuzii de capital) c) transferurile între subsectoarele administrațiilor publice destinate acoperirii cheltuielilor neprevăzute sau deficitelor acumulate d) plățile reprezentând ajutor de stat repetitiv pentru economii, acordate de administrațiile publice gospodăriilor  94. Activele contingente si pasivele contingente includ: - tb sa fie NU includ ATENTIE!! mai e o intreb la fel!! a) garanțiile unice cu risc incert pentru plățile unor părți terțe, deoarece plățile sunt necesare doar dacă debitorul nu își îndeplinește obligațiile de plată b) angajamentele de împrumut care oferă o garanție că anumite fonduri vor fi puse la dispoziție, dar nu există niciun activ financiar până când fondurile nu sunt avansate efectiv c) scrisorile de garanție care reprezintă promisiuni de a efectua o plată cu condiția prezentării anumitor documente specificate într-un contract d) provizioanele sistemelor de asigurări, de pensii și ale schemelor de garanții standardizate 95. Care dintre urmatoarele categorii nu reprezinta o garantie: a) garanțiile oferite prin intermediul unui instrument financiar derivat b) garanțiile standard c) garanțiile unice cu risc incert d) garanţiile derivate 96. Care din urmatoarea categorie nu reprezinta o operatiune financiara: a) cu numerar şi depozite b) cu credite c) cu componenta fizică a aurului monetar d) cu titluri de natura datoriei 97. Soldul contabil al contului financiar este teoretic: a) identic cu cel al contului de capital b) mai mare decât soldul contului de capital c) mai mic decât soldul contului de capital d) zero 98. Consolidarea nu poate fi realizata la nivelul: a) economiei totale b) sectoarelor instituţionale c) subsectoarelor instituţionale d) ONG –urilor 99. O operatiune financiara are intotdeauna: a) profit b) o operaţiune în contraparte c) sold final creditor d) sold final debitor 100. Operatiunea in contraparte corespunzatoare unei operatiuni financiare poate fi un : a) impozit b) venit din dobânzi c) venit din proprietate d) venit din prestări servicii 101. Operatiunile financiare si operatiunile in contraparte ale acestora se inregistreaza: a) în același moment b) la sfârşitul anului c) triemstrial d) anual 102. Drepturile de pensie nu cuprind creantele financiare pe care angajatii actuali si fostii angajati le detin in raport cu: a) angajatorii lor  b) un sistem desemnat de către angajator pentru pensiilor, ca parte a unui acord de compensare între angajator și angajat c) un asigurator d) un coleg 103. Primele neincasate sunt: a) creanțe financiare pe care titularii de polițe de asigurări generale le au asupra societăților de asigurări generale în ceea ce privește primele neîncasate și indemnizațiile de plătit b) riscuri cum ar fi accidente, boală sau incendiu c) indemnizații datorate, dar încă neplătite, incluzând cazurile în care suma este în litigiu sau în care evenimentul care a generat dauna a survenit, dar nu a fost încă raportat d) primele plătite, dar încă neîncasate 104. Sistemele de asigurari, de pensii si schemele de garantii standardizate nu cuprind una din subcategorii: a) provizioane tehnice de asigurări generale b) drepturi asupra asigurărilor de viață și a rentelor c) drepturi de pensie d) dreptul de concediu de odihna 105. Activele contingente si pasivele contingente nu includ: a) angajamentele de împrumut care oferă o garanție că anumite fonduri vor fi puse la dispoziție, dar nu există niciun activ financiar până când fondurile nu sunt avansate efectiv b) scrisorile de garanție care reprezintă promisiuni de a efectua o plată cu condiția prezentării anumitor documente specificate într-un contract c) provizioanele sistemelor de asigurări, de pensii și ale schemelor de garanții standardizate d) liniile de credit, care sunt angajamente de acordare de împrumuturi unui client până la o limită stabilită 106. Depozitele sunt: a) monedă autohtonă a statelor membre din zona euro b) contracte standardizate, nenegociabile cu publicul general, oferite de societățile care acceptă depozite și, în unele cazuri, de administrația centrală în calitate de debitori, care permit plasarea și retragerea ulterioară de către creditor a sumei reprezentând principalul c) depozitele care se pot schimba în numerar, la cerere, la paritate și care sunt direct utilizabile pentru efectuarea de plăți prin cec, ordin, mandat, debitare/creditare directă sau printr-o altă formă de plată directă, fără penalități sau restricții d) pasive ale societăților rezidente care acceptă depozite, în unele cazuri ale administrației centrale, și ale unităților instituționale nerezidente 107. Obligatiunile garantate sunt: a) titluri de natura datoriei emise de o societate financiară sau garantate în întregime de o societate financiară b) titluri de natura datoriei ale cărui principal și/sau dobândă sunt plătibile doar din fluxul de numerar produs de către un grup specificat de active financiare sau nefinanciare c) transferuri temporare de titluri de valoare de la împrumutător la împrumutat d) acorduri care implică oferirea de titluri de valoare în schimbul numerarului sau al altor mijloace de plată 108. In situatia in care nu sunt pastrate ca active de rezerva, conturile de aur alocate reprezinta: a) o creanță asupra operatorului contului de a livra aur b) un activ financiar c) dreptul de proprietate asupra unei mărfi, mai exact aur nemonetar d) un depozit 109. Monetizarea sau demonetizarea aurului: a) nu generează înregistrări în contul financiar b) genereaza un minus în contul financiar c) genereaza un plus în contul financiar d) genereaza concomitant un minus si un plus in contul financiar 110. Crearea DST-urilor prin alocarea lor si stingerea acestora prin anulare reprezinta: a) transferuri b) tranzacții c) depozite d) dobanzi 111. Numerarul include una din urmatoarele: a) stocul de bancnote proprii al unei bănci centrale b) stocul de bancnote de urgență c) bancnotele și monedele emise de autoritățile monetare rezidente ca monedă națională în circulație deținută de către rezidenți și nerezidenți d) monedele jubiliare care nu sunt utilizate în mod obișnuit ca mijloc de plată 112. Depozitele transferabile nu includ: a) poziții interbancare între instituții financiare monetare b) depozite păstrate la banca centrală de societăți care acceptă depozite în plus față de valoarea rezervelor pe care acestea sunt obligate să le păstreze și pe care le pot utiliza fără notificări prealabile sau restricții c) depozite în lei d) depozite în monedă străină în cadrul unor acorduri swap 113. Alte depozite nu includ: a) cote rambursabile referitoare la instrumentele financiare derivate, care sunt pasive ale instituțiilor financiare monetare b) acorduri de răscumpărare pe termen scurt (repouri) care sunt pasive ale instituțiilor financiare monetare c) depozite de economii, carnete de economii, certificate de economii nenegociabile sau certificate de depozit nenegociabile d) certificate de depozite negociabile și certificate de economii negociabile 114. Titlurile de natura datoriei nu pot fi exprimate in: a) monedă națională b) monedă străină c) euro d) lingouri de aur 115. Titlurile de natura datoriei cu rata a dobanzii fixa nu cuprind: a) titluri de natura datoriei simple, care sunt emise și răscumpărate la valoarea nominală b) titluri de natura datoriei emise cu o reducere sau cu o primă față de valoarea lor nominală.Exemple sunt bonuri de trezorerie, efecte de comerț, cambii, acceptări de ordine, andosări de ordine și certificate de depozit c) obligațiuni cu discount mare, cu plăți mici ale dobânzilor și emise la o valoare mult redusă față de valoarea nominala d) obligațiuni neconvertibile 116. Operatiunile cu credite pot fi impartite in doua tipuri in functie de scadenta initiala: a) credite pe termen scurt si credite pe termen lung b) credite pe termen mediu si credite pe termen lung c) credite pe termen scurt si credite pe termen mediu d) credite pe termen foarte scurt si credite pe termen mediu  117. Creditele standardizate sunt oferite, in majoritatea cazurilor de catre: a) angajatori b) societati financiare c) angajati d) instituţii publice 118. Creditul comercial este: a) un transfer temporar de titluri de valoare de la împrumutător la împrumutat b) un acord care implică oferirea de titluri de valoare, de exemplu titluri de natura datoriei sau acțiuni, în schimbul numerarului sau al altor mijloace de plată, existând un angajament de a răscumpăra aceleași titluri de valoare sau unele similare la un preț fixat c) creditul acordat direct de către furnizorii de bunuri și servicii în beneficiul clienților lor d) este un contract prin care locatorul, în calitate de proprietar legal al unui activ, transmite locatarului riscurile și beneficiile proprietății asupra activului 119. Categoria creditelor nu include: a) creditele ipotecare b) creditele de consum c) creditele revolving d) alte conturi de primit/de plătit incluzând creditele comerciale și avansurile 120. Participatiile nu cuprind: ATENTIE!!! Mai este o intrebare cu alte raspunsuri a) acțiuni cotate b) prime nete de asigurare generala c) acțiuni necotate d) alte participații 121. Titlurile de valoare de tip participatie nu includ: a) investițiile administrațiilor publice în societățile publice al căror capital nu este împărțit în acțiuni, care, în virtutea unei legislații speciale, sunt recunoscute ca entități juridice independente b) investițiile administrațiilor publice în capitalul băncii centrale c) participațiile administrației publice la capitalul organizațiilor internaționale și supranaționale, cu excepția FMI, chiar dacă ele sunt juridic constituite ca societăți pe acțiuni (de exemplu, Banca Europeană de Investiții) d) acțiunile oferite la vânzare, dar care nu sunt cumpărate în momentul emiterii 122. Operatiunile cu drepturi asupra asigurarilor de viata si a rentelor sunt reprezentate de: a) acumulări b) acumulări minus reduceri c) reduceri d) acumulari plus reduceri 123. Caracteristic unui sistem de garantii standardizate este faptul ca: a) există mai multe garanții de același tip, deși nu toate se emit pentru exact aceeași perioadă de timp și nu toate încep și se încheie la aceleași date b) toate garantiile încep și se încheie la aceleași date c) exista o singura garantie d) toate garantiile se emit pentru exact aceeași perioadă de timp 124. Instrumentele financiare derivate nu permit partilor sa faca tranzactii cu instrumente financiare specifice precum: a) riscul ratei dobânzii b) riscul valutar c) riscul aferent participațiilor și prețurilor mărfurilor d) riscul de credit, cu alte entități care nu sunt dispuse să-și asume aceste riscuri, la tranzacționarea activului principal  125. Swapurile pe rata dobanzii sunt: a) tranzacții cu monede străine la un curs de schimb stabilit în contract b) un schimb de fluxuri de numerar aferente plăților de dobândă și de principal la un curs de schimb convenit la sfârșitul contractului c) un schimb de plăți ale unor dobânzi de natură diferită aferente unei valori fictive a principalului care nu este niciodată tranzacționat d) acorduri contractuale prin care două părți, pentru a se proteja de variațiile ratelor dobânzilor, convin asupra unei dobânzi de plătit, la o dată de definitivare a tranzacției specificată, aferentă unei valori fictive a principalului care nu este niciodată tranzacționat 126. In cazul in care contractele nu implica schimbul de principal: a) se înregistrează o operațiune la intrarea în vigoare a contractului b) nu se inregistreaza nicio operațiune la intrarea în vigoare a contractului c) se înregistrează o operațiune la incheierea contractului d) se înregistrează o operațiune la mijlocul perioadei de derulare a contractului 127. Variatiile in timp ale valorii instrumentului financiar derivat sunt inregistrate in: a) contul de reevaluare b) contul financiar c) contul de capital d) contul de patrimoniu 128. Alte conturi de primit / de platit includ: a) remuneraţii şi salarii b) dividende c) chirie d) toate variantele prevăzute la literele a, b si c 129. Operatiunile financiare nu pot fi clasificate in functie de: a) posibilitatea de a fi negociate b) tip de venit c) scadență, valută d) valoare contract 130. Nu sunt creante financiare negociabile: a) titlurile de valoare b) instrumentele financiare derivate c) numerarul şi depozitele d) opțiunile pe acțiuni ale angajaților 131. Sunt creante financiare negociabile: a) aurul monetar b) creditele c) alte participaţii d) titlurile de valoare 132. Aparitia economica a activelor corespunde creșterii în volum a activelor produse și a celor neproduse care nu sunt rezultatul procesului de producție. Această categorie cuprinde: a) monumente istorice atunci când valoarea lor este prima dată recunoscută în contul de patrimoniu b) diminuarea valorii fondurilor comerciale și a activelor comerciale achiziționate c) expirarea avantajelor conferite prin contracte, leasinguri, licențe și autorizații transferabile d) epuizarea resurselor naturale 133. Activele economice nu sunt considerate distruse de catastrofe în cazul în care: a) deteriorarea calității terenurilor se datorează inundațiilor sau furtunilor de o amploare neobișnuită b) din cauza secetei sau a epidemiilor se distrug activele cultivate c) ca urmare a incendiilor de pădure sau cutremurelor de pământ se distrug clădiri echipamente sau obiecte de valoare d) ca urmare a unei utilizări defectuoase echipamentele din dotare se defectează 134. Exista confiscari fara compensatie atunci cand: a) creditorii deposedează de active b) administrațiile publice sau alte unități instituționale iau în posesie, fără compensație deplină, activele aparținând altor unități instituționale, inclusiv nerezidente, din alte motive decât achitarea impozitelor, a taxelor sau a prelevărilor similare c) executarea silită a activelor d) se confiscă o proprietate în urma unei activităţi infracţionale 135. Modificările de volum neclasificate în altă parte ale activelor nefinanciare includ: a) pierderile de numerar sau de titluri la purtător din motive (cum ar fi daunele provocate de incendii sau furturile) care nu sunt considerate ca fiind catastrofe b) retragerile din circulație de numerar care nu mai este convertibil, cu excepția sumelor care au fost reclasificate în obiecte de valoare c) degradarea unor active fixe neluate în calcul în consumul de capital fix d) provizioanele pentru executarea unor scheme de garanții standardizate atunci când executările prevăzute depășesc încasările și recuperările prevăzute 136. Alte modificări de volum neclasificate în altă parte exclud: a) refuzul plății datoriei: nu se recunoaște anularea unilaterală a pasivului de către debitor b) pierderi excepționale din stocuri (cum ar fi daunele provocate de incendii, furturi sau infestarea cu dăunători a silozurilor) care nu sunt considerate distrugeri de active cauzate de catastrofe c) diferența constatată între sumele contabilizate în consumul de capital fix drept pagube normale și pierderile efectiv suferite d) abandonarea echipamentelor de producție înainte de a fi terminate sau puse în funcțiune 137. Modificările de clasificare nu includ: a) modificările de clasificare sectorială b) modificările de structură ale unităților instituționale c) modificările de clasificare a activelor și pasivelor d) transformarea titlurilor de natura datoriei în acțiuni 138. Soldul unui cont de patrimoniu se numeşte: a) valoare brută b) valoare netă c) valoare iniţială d) valoare finală 139. Un cont de patrimoniu se întocmeşte: a) doar pentru sectoarele instituționale rezidente b) doar pentru economia națională totală c) doar pentru restul lumii d) pentru sectoarele și subsectoarele instituționale rezidente, pentru economia națională totală și pentru restul lumii 140. Fondurile proprii sunt definite ca: a) sumă a valorii nete minus valoarea participațiilor b) sumă a valorii nete minus valoarea participațiilor și acțiunilor fondurilor de investiții care figurează ca active în contul de patrimoniu c) sumă a valorii nete plus valoarea participațiilor și acțiunilor fondurilor de investiții care figurează ca pasive în contul de patrimoniu d) valoarea participațiilor și acțiunilor fondurilor de investiții care figurează ca active în contul de patrimoniu 141. Activele înregistrate în contul de patrimoniu sunt: a) active economice b) capital fix c) cheltuieli d) pierderi nominale 142. Activele nefinanciare neproduse se referă la: a) activele economice care includ toate creanțele financiare, participațiile și componenta fizică a aurului monetar reprezentată de lingouri b) perioada de la data emiterii până la data plății finale programate a activelor sau pasivelor financiare c) creanțele financiare care rezultă din decalajul temporal dintre operațiunile de distribuire sau operațiunile financiare pe piața secundară și plățile aferente d) activele economice care nu sunt rezultate ale procesului de producție 143. Fiecare activ financiar are un pasiv în contraparte? a) da b) nu c) da, cu excepția componentei fizice a aurului monetar reprezentate de lingouri, care este clasificat în categoria „Aur monetar și drepturi speciale de tragere” d) poate 144. Valoarea de piaţă este egală cu: a) valoarea nominală plus reevaluările care decurg din variații ale prețurilor de piață b) reevaluările care decurg din variații ale prețurilor de piață c) valoarea nominală d) valoarea nominală minus reevaluările care decurg din variații ale prețurilor de piață 145. Valoarea nominală reflectă: a) suma fondurilor avansate inițial, la care se adaugă orice fonduri avansate ulterior b) rambursări plus dobânda acumulată c) suma fondurilor avansate inițial, la care se adaugă orice fonduri avansate ulterior minus eventuale rambursări plus dobânda acumulată d) suma fondurilor avansate inițial minus orice fonduri avansate ulterior plus eventuale rambursări minus dobânda acumulată 146. Stocurile trebuie evaluate la: a) prețurile în vigoare la momentul de referință al contului de patrimoniu b) la prețurile la care produsele au fost evaluate în momentul intrării lor în stoc c) la preţul scontat pentru vânzare d) la preţul la care a fost achiziţionat 147. Valoarea DST este: a) prețul stabilit pe piețele organizate ale aurului b) fixată zilnic de FMI, iar paritatea în raport cu monedele naționale se obține pe piețele de schimb valutar c) valorea nominală d) valoarea de piață 148. Raportul dintre prețul acțiunilor și fondurile proprii poate varia în funcție de: a) profitul societăţilor b) pierderea înregistrată de societate c) preţul scontat pentru vânzare d) ramura de activitate  149. Sumele înregistrate pentru drepturile de pensie depind de: a) tipul de sistem de pensie b) entitatea angajatoare c) profesionalismul angajatului în perioada activă d) eficienţa angajatului pe parcursul carierei 150. Valoarea înregistrată pentru provizioane pentru executarea garanțiilor standardizate este: a) nivelul preconizat de indemnizații minus valoarea eventualelor recuperări preconizate b) nivelul preconizat de indemnizații c) valoarea eventualelor recuperări preconizate d) nivelul preconizat de indemnizații plus valoarea eventualelor recuperări preconizate