Construcții 2 - Curs 2 - Planșee PDF

Constructii 2 Curs 2 – Plansee Partea 1 – Plansee de beton armat Generalitati Caracteristici - Element plan - Compartimentează clădirea pe verticală: planșeele intermediare - Planșeul peste ultimul nivel delimitează clădirea de exterior - Preia încărcările și le transmite elementelor...

Constructii 2 Curs 2 – Plansee Partea 1 – Plansee de beton armat Generalitati Caracteristici - Element plan - Compartimentează clădirea pe verticală: planșeele intermediare - Planșeul peste ultimul nivel delimitează clădirea de exterior - Preia încărcările și le transmite elementelor structurale verticale Elemente componente Elementul de rezistență Pardoseala (normală sau flotantă) Tencuiala sau tavanul suspendat Fonoizolatii & termoizolații Instalații (în pardoseala flotantă, in tavanul suspendat sau prin elementul de rezistență) Funcțiune și poziție în clădire ▪ planșee terasă sau planșee de pod ▪ planșee de nivel curent ▪ planșee peste subsol ▪ planșee carosabile Materiale ▪ planșee din beton armat Materiale ▪ planșee din beton ▪ planșee din lemn Materiale ▪ planșee din beton ▪ planșee din lemn ▪ planșee din corpuri ceramice Materiale ▪ planșee din beton ▪ planșee din lemn ▪ planșee din zidărie ▪ planșee metalice Materiale ▪ planșee din beton decupaj ▪ planșee din lemn ▪ planșee din zidărie ▪ planșee metalice ▪ planșee mixte Sistem de susținere ▪ planșee rezemate pe pereți structurali Sistem de susținere ▪ planșee rezemate pe pereți structurali ▪ planșee rezemate pe grinzi Sistem de susținere ▪ planșee rezemate pe pereți structurali ▪ planșee rezemate pe grinzi ▪ planșee rezemate pe stâlpi Sistem de susținere ▪ planșee rezemate pe pereți structurali ▪ planșee rezemate pe grinzi ▪ planșee rezemate pe stâlpi ▪ planșee cu diferite condiții de rezemare Forme geometrice ▪ planșee curbe (bolți) Forme geometrice ▪ planșee curbe (bolți) ▪ planșee plane Alcătuire constructivă ▪ planșee din elemente identice: ▪ plăci pe grinzi; ▪ fâșii; ▪ panouri Alcătuire constructivă ▪ planșee din elemente identice: ▪ plăci pe grinzi; ▪ fâșii; ▪ panouri ▪ planșee din elemente diferite: ▪ grinzi & corpuri de umplutură PLANȘEE DIN BETON ARMAT Mod de realizare ▪planșee monolite, executate în întregime în şantier prin turnarea betonului proaspăt în cofraje de formă adecvată; Mod de realizare ▪planșee monolite, executate în întregime în şantier prin turnarea betonului proaspăt în cofraje de formă adecvată; ▪prefabricate, caz în care componentele individuale ale planşeului sunt realizate în fabrici sau ateliere specializate, transportate, manipulate şi montate la şantier; Mod de realizare ▪planșee monolite, executate în întregime în şantier prin turnarea betonului proaspăt în cofraje de formă adecvată; ▪prefabricate, caz în care componentele individuale ale planşeului sunt realizate în fabrici sau ateliere specializate, transportate, manipulate şi montate la şantier; ▪mixte: parţial prefabricate şi completate la şantier cu beton monolit, de regulă prin suprabetonare. Tipuri de planșee monolite ▪planşee curente cu plăci şi grinzi; ▪planşee casetate; ▪planşee cu nervuri dese; ▪planşee cu placă groasă fără grinzi (ciupercă; dală)  Elemente componente ale planşeelor prefabricate ▪ grinzi & corpuri de umplutură ▪ fâşii ▪ plăci plane Caracteristici - avantaje ▪ materialul cel mai des folosit la realizarea planşeelor; ▪ comportare bună la acțiuni statice și dinamice, precum şi la foc; ▪ asigură structurii o bună rigiditate de ansamblu; ▪ se poate realiza orice formă geometrică; ▪ cheltuielile de întreținere sunt minime Caracteristici - dezavantaje ▪ greutate proprie mare; ▪ lipsa proprietăților de izolare termică şi fonică; ▪ modificările ulterioare sunt dificile. Placa izolată placă încastrată pe o latură placă rezemată pe 2 laturi opuse placă rezemată pe 2 laturi adiacente Încovoiere pe o singură direcție: comportare de grindă Încovoiere pe 2 direcții placă încastrată pe o latură placă rezemată pe 2 laturi opuse placă rezemată pe 2 laturi adiacente Încovoiere pe o singură direcție: comportare de grindă Încovoiere pe 2 direcții Încovoierea pe două direcții apare atunci când placa este rezemată pe: două laturi adiacente stâlpi  qq (kN/m 2 ) 2) (kN/m ly lx Încărcarea totală q se transmite la reazeme pe 2 direcții: qx & qy Pentru evaluarea încărcărilor qx & qy se iau în considerare 2 fâșii unitare centrale  q (kN/m2) qy ly fy qx fx lx Direcția scurtă Direcția lungă Planşee curente cu plăci şi grinzi Placă armată pe direcția scurtă Armătură constructivă pe direcția lungă Placă armată pe ambele direcții Condiții generale de rezemare a plăcii: ▪grinzi, indiferent de modul lor de rezemare ▪pereți din zidărie ▪pereți din beton armat ▪orice combinație între elementele de mai sus PLANŞEE CU PLĂCI ARMATE DE O DIRECȚIE gr. secundară placa gr. principală Alcătuirea planșeului armat pe o direcție: - placa - grinzi secundare (nervuri) - grinzi principale PLANUL COFRAJ – vederea de jos a planșeului L L  PLANUL COFRAJ – vederea de jos a planșeului L L Scurgerea încărcării: placa (kN/m2) → nervură (kN/m) → grinda principală (kN) → elemente verticale Date pentru predimensionare Grosimea plăcii hp: ▪ multiplu de 10 mm; ▪ minim 60 mm; L ▪ P/1800 + 10…20 mm, (P fiind perimetrul plăcii în mm) L ▪ deschiderea plăcii ly/(30…35) (Condiție de rigiditate) Date pentru predimensionare hp hgs hgp CONDIȚIE DE RIGIDITATE bgs bgp Înălțimea minimă: deschiderea GS/20 deschiderea GP/15 Înălțimea optimă: deschiderea GS/(12…15) deschiderea GP/(8…12) Înălțimea grinzilor: multiplu de 50 mm dacă h  800 mm multiplu de 100 mm dacă h  800 mm Raportul h/b: 2…3 Lățimea grinzilor: 125, 150, 180, 200, 250 mm, apoi multiplu de 50 mm ** deschiderea GS = lx **deschiderea GP = L PLANŞEE CU PLĂCI ARMATE PE DOUA DIRECȚII  placa grinda longitudinală stâlp Alcătuirea planșeului armat pe două direcții: - placa - grinzi pe cele două direcții Scurgerea încărcării: placa (kN/m2) → grinzi conf. suprafețelor definite de diagonale (kN/m) → elemente verticale placa grinda longitudinală stâlp placa grinda longitudinală stâlp placa grinda longitudinală stâlp placa grinda longitudinală stâlp Date pentru predimensionare Grosimea plăcii hp: ▪ multiplu de 10 mm; ▪ minim 60 mm; ▪ P/1800 + 10…20 mm, (P fiind perimetrul plăcii în mm) ▪ deschiderea minimă a plăcii/(40…45) (Condiție de rigiditate) Date pentru predimensionare hgp CONDIȚIE DE RIGIDITATE bgp Înălțimea minimă: deschiderea GP/15 Înălțimea optimă: deschiderea GP/(8…12) Înălțimea grinzilor: multiplu de 50 mm dacă h  800 mm multiplu de 100 mm dacă h  800 mm Raportul h/b: 2…3 Lățimea grinzilor: 125, 150, 180, 200, 250 mm, apoi multiplu de 50 mm **deschiderea GP = L Planşee casetate Caracteristici ▪ aspect estetic superior comparativ cu alte tipuri de planşee din beton ▪ toate grinzile au aceeaşi înălţime ▪ comportament de placă încovoiată pe două direcții grinz ▪ descărcare aproximativ egală pe elementele i verticale ale clădirii ▪ destinație: suprafețe cu dimensiuni mari - clădirile administrative, hoteluri, spaţii comerciale, etc. ▪ în general sunt mai scumpe decât planşeele curente cu plăci și grinzi Rezemarea planşeului : ▪pereţi Rezemarea planşeului : ▪pereţi ▪stâlpi  Rezemarea planşeului : ▪pereţi ▪stâlpi ▪combinație de pereți și stâlpi Dispunerea grinzilor: ▪paralele ▪pe două sau trei direcţii la distanţe egale de 1,5...3,0 m ▪formează casete dreptunghiulare, rombice sau triunghiulare Dispunerea grinzilor: ▪Variantă optimă Lx/Ly 1,5 grinzile de pe direcția scurtă vor fi mult mai puternic armate (comportament de placă armată pe o direcție) Lx Dispunerea grinzilor: ▪Variantă optimă Lx/Ly reducerea greutății: ▪ dală cu bandă ▪ dală cu capitel plat ▪ casete între stâlpi l ▪ corpuri de umplutură (planșee cu bile de plastic) Planşee bandă lățime bandă = l/5 2hp hp l  Planşee dala cu capitel plat (lățime capitel plat = l/3 l Planşee dala cu capitel plat Placă casetată între stâlpi Planşee dala cu bile de plastic reducerea greutăţii proprii în paralel cu creşterea deschiderii; variante de realizare: monolită, prefabricată; rezemare: ◦ - pereţi; - grinzi; - direct pe stâlpi; pentru mărirea rezistenţei la forfecare în jurul stâlpilor se elimină un număr adecvat de bile Planşee dala cu bile de plastic diametrul bilelor 180...360 mm; grosimea plăcii hp = 230…450 mm; planșeu simplu rezemat L ≤ 12,5 m → hp ≤ L/30; planșeu cu continuitate L ≤ 16,7 m → hp ≤ L/39; consolă L ≤ 4,5 m → hp ≤ L/10,5.  Constructii 2 Curs 3 – Plansee Partea 2 – Plansee ceramice, de lemn si metal Planșee ceramice  Caracteristici - planșee sub formă de boltă întâlnite în mod curent în construcţii vechi şi foarte vechi (castele, biserici, etc.) sau la lucrări de restaurare; - forma bolită a tavanului constituie un dezavantaj din punct de vedere funcţional (volume neutilizate în exploatare, cheltuieli suplimentare pentru încălzirea acestor volume, etc.); - rigiditatea redusă în planul lor reprezintă un dezavantaj pentru construcțiile din zonele seismice; - consum mare de materiale; - greutate ridicată; - consum ridicat de manoperă (zidăria propriu-zisă şi susţineri); - rezemare în mod curent pe ziduri, grinzi metalice și grinzi din beton armat 1/2C Boltă în plin cintru rezemată pe ziduri 1/2C Boltă în plin cintru rezemată pe ziduri Boltă pleoștită rezemată pe ziduri Boltă pleoștită rezemată pe ziduri dușumea oarbă șipcă umplutură 1/2C 1C h tirant 2/3 h 6.00variabilă Boltă cu grosime m Boltă cu arce Boltă în cruce Boltă în cruce – Parcul regal din Praga Planșee din fâșii prefabricate din corpuri ceramice - clădiri de locuit din zidărie, cu regim de înălţime redusă - maxim P+2E - deschiderea maximă 6,0 m - încărcarea totală maximă fiind 3 kN/m2 - proprietăţi bune de izolare - rigiditate redusă, motiv pentru care se recomandă o suprabetonare armată În funcție de încărcare: - dispunere cu grinzi simple - dispunere cu grinzi duble → susținerea pereților despărțitori  Dimensiuni (mm) 250370170 250520170 Distanță interax grinzi 45 60 (cm) rezemare pe mortar de ciment  12,5 cm Rezemarea grinzii pe perete Grindă paralelă cu peretele centură b. a.: centură b. a.: suprabetonare 4 bare & etrieri 4 bare & etrieri armată bară prin conector   corpul ceramic grinda corpul conectori ceramic din grindă  Protecția punții termice: corp ceramic de perete & polistiren Planșee din fâșii prefabricate din corpuri ceramice -L> 7,0 m -> grindă monolită intermediară L grindă monolită intermediară Grindă monolită intermediară Pereți despărțitori - se pot prevedea pereții dispuși perpendicular de direcția grinzilor - se vor prevedea grinzi duble sub pereții dispuși paralel cu direcția grinzilor - la contactul dintre planșeu și pereții despărțitori aflați sub acesta se va prevedea un strat de vată minerală vată minerală Scări Scara perpendiculară pe direcția grinzilor poate fi rezemată pe grinzi duble ceramice Scară paralelă cu direcția grinzilor rezemată pe: - pereți de rezistență - grinzi din beton armat monolit grinzi duble Sprijinirea grinzilor la montaj grinda corpul ceramic Planșee din lemn Planșee din lemn ▪Planşee din lemn ecarisat Planșee din lemn ▪Planşee din lemn ecarisat ▪Plansee din lemn lamelar Planșee din lemn ▪Planşee din lemn ecarisat ▪Plansee din lemn lamelar ▪Planşee din elemente tipizate ▪ Planşee din grinzi cu inimă plină Planșee din lemn ▪Planşee din lemn ecarisat ▪Plansee din lemn lamelar ▪Planşee din elemente tipizate ▪ Planşee din grinzi cu inimă plină ▪ Planşee din grinzi cu zăbrele Planşee din lemn ecarisat Avantaje ▪greutate proprie redusă; ▪execuție simplă; ▪permit realizare unei bune izolări fonice şi termice; ▪estetice din punct de vedere arhitectural. Planşee din lemn ecarisat Dezvantaje ▪durabilitate redusă; ▪rigiditate redusă motiv pentru care este necesară lestare lor în vederea reducerii vibrațiilor; ▪lipsa unui comportament adecvat în zone seismice deoarece nu este asigurat efectul de șaibă; ▪sunt necesare măsuri de ignifugare şi aseptizare. Planşee din lemn ecarisat Destinație ▪ construcții vechi; ▪ clădiri de locuit individuale; ▪ construcţii cu caracter turistic; ▪ clădiri cu pereţi din zidărie, fiind posibile şi alte situaţii Planşee din lemn ecarisat Structura planşeului din lemn ▪ grinzi principale, eventual cu grinzi secundare; dimensiunile uzuale 10×19 … 15×25 cm; ▪ elementele secundare: podina şi umplutura.  Modalități de dispunere a grinzilor Grinzi dispuse pe o direcție Grindă principală 3,0 … 6,0 m  Modalități de dispunere a grinzilor Grinzi dispuse pe două direcții Grindă principală Grindă secundară 5,0 … 10,0 m  Modalități de dispunere a grinzilor Grinzi dispuse pe două direcții și stțlpi Grindă principală Stâlp Grindă secundară > 10,0 m Dispunerea grinzilor ▪ pe direcția scurtă la 50 … 100 (70 … 90) cm; ▪ deschideri uzuale 3 … 5 m; ▪ grinzi principale & grinzi secundare, eventual și stâlpi, pentru deschideri mai mari ▪ legătura grinzilor cu pereții -> ancore metalice la 3 … 4 grinzi dar nu mai mult de 3 m 1 – pereți interiori 5 – grindă jug 2 – perete exterior 6 – grindă scurtă susținută de 5 3 – coș de fum 7 – grindă marginală 4 – grindă centrală 8 – ancore 39  D1 - Grinzi aparente D3 1 – grindă 2 – podină de rezistență & uzură D5 D1 3 – podină de rezistență 0 4 – pardoseală de uzură (scânduri de lemn) D2 0 D4 4 – pardoseală de uzură (scânduri de lemn) 9 5 – umplutură (izolare & lestare) 6 – scândură 7 - șipcă ornamentală 9 – folie (hidroizolare & separare) 40  D1 - Grinzi mascate 8 – șipcă sau riglă de susținere D3 10 – cușac 11 – astereală 12 – covor din trestie 13 – tencuială D5 D1 0 D2 0 14 – termoizolație D4 15 – hidroizolație 16 – suportul pardoselii 17 – pardoseala 18 – tavan din plăci prefabricate 41  Pardoseala – parchet/gresie Barieră de vapori – folie PE Polistiren extrudat 20 mm Șapă slab armată 40 mm Placă OSB 22 mm Grinzi 100×220 mm Placă OSB 10 mm Placă gips-carton 12,5 mm Termoizolație - vată bazaltică 40 kg/m3; 80 mm  D2 - Rezemare pe pereți exteriori D3 Prevederile actuale: - ignifugare obligatorie - aseptizarea D5 D1 - protecție hidrofugă 0 pe toată lungimea D2 0 D4 1 – talpă din lemn de esență tare; 2 – grindă; 3 – zonă tratată antiseptic; 4 – zonă izolată hidrofug (carton asfaltat); 5 – ancoră metalică; 6 – termoizolație; 7 – gol de aer; 8 – etanșare mortar ciment + aracet D2 - Rezemare pe pereți exteriori  D2 - Rezemare pe pereți exteriori Decroșă în zidărie Consolă din zidărie D3 2 2 D5 D1 1 1 0 D2 0 D4 Longrină de rezemare 1 – talpă din lemn de esență tare; bulon 2 – ancoră metalică; a) rezemare la capete b) fixare mecanică de perete  D2 - Rezemare pe pereți exteriori D3 Centură din beton armat Profil metalic bulon dorn a D5 D1 0 D2 0 D4 a 1 a-a consolă metalică  D3 - Grinzi paralele cu pereții D3 D5 D1 0 D2 0 D4  D4 - Rezemare pe pereți interiori D3 D5 D1 0 D2 0 D4 Grinzi alăturate, Lățimea reazemului min. 20 cm conectate cu buloane Grinzi tăiate drept sau oblic conectate cu: - scoabe - platbenzi laterale & buloane  D4 - Rezemare pe pereți interiori D3 D5 D1 0 D2 0 D4 Grinzi alăturate, teșite parțial, Grinzi îmbinate prin chertare conectate cu scoabe, rezemare simpla și bulonare minimă de 10 cm  D5 - Intersecții de grinzi D3 Cep și scobitură Chertare la jumătate Șurub de strângere D5 D1 0 D2 0 D4 Longrină fixată pe Asigurări suplimentare grinda principală  D5 - Intersecții de grinzi D3 D5 D1 0 D2 0 D4 Piesă metalică ascunsă cu buloane  D5 - Intersecții de grinzi D3 D5 D1 0 D2 0 D4 Papuc metalic  D5 - Intersecții de grinzi D3 D5 D1 0 D2 0 D4 Conector metalic Planşee din grinzi cu inimă plină Planşee din grinzi cu inimă plină ▪ grinzi dublu T formate din 3 componente asamblate prin încleiere; ▪ rezemare pe elemente din lemn, beton sau metal; ▪ înălţimea grinzilor variază între 200 şi 400 mm, fiind posibilă crearea de goluri între cele două tălpi; ▪ distanţa dintre grinzi poate fi de 450 sau 600 mm; ▪ schema statică: grindă simplu rezemată, grindă simplu rezemată cu consolă sau grindă continuă; ▪ deschiderea grinzilor: 3,5... 7,9 m în funcţie de schema statică, încărcarea elementului și distanţa dintre grinzi; ▪ se pot realiza console până la 2,0 m.  Grinda de lemn cu inima plina talpă de lemn Rezemarea directă pe elemente de lemn talpă de lemn Rezemarea directă pe elemente de lemn  piese de lemn pentru fixarea papucului decupaj în talpa inferioară papuc metalic Rezemarea directă pe elemente metalice papuc Rezemarea prin suspendare pe alte elemente (lemn, beton și zidărie)  Grindă cu zăbrele: - tălpi de lemn + - diagonale din tablă galvanizată Realizarea contravântuirilor  gol pentru instalații rezemare cu papuc grinzi jug cupon de grindă balcon grindă dublă peste sifon deschidere mare legătură temporară console pentru pereți Realizarea contravântuirilor Planşee din grinzi cu zăbrele Caracteristici ▪ două tălpi paralele din lemn şi zăbrele realizate din tablă galvanizată tip multicui; ▪ domeniu de utilizare: planșee & șarpante; ▪ înălţimi: 6 valori între 202 şi 421 mm, lățimi 72…150 mm; ▪ distanţa interax grinzi: planșee 400, 450 sau 600 mm; pane de acoperiș 600…1800 mm; căpriori 600…2400 mm; ▪ deschiderea maximă, fără reazem intermediar, este de 9,0 m; ▪ se pot realiza console cu inimă plină din lemn (maxim 1,6 m) sau cu zăbrele din lemn (maxim 1,4 m). ▪ condiții optime pentru montarea instalațiilor Placi multicui montant & 2 diagonale descendente 4 montaţi inimă plină Zona de capăt talpă de lemn Rezemarea directă pe elemente de lemn  Perete de rezistență longrină papuc metalic multicui longrină papuc metalic multicui Rezemarea planşeului Diagonale metalice Panou din produse lemnoase Contravântuiri: dispunere la maxim 2,4 m  perete de rezistență grindă dublă grindă jug casa scării casa casa scării scării Amplasarea grinzilor fata de casa scarii  grindă jug grindă dublă Amplasarea grinzilor fata de casa scarii Constructii 2 Curs 4 – Plansee Partea 3 – Plansee metalice Planșee metalice Caracteristici - utilizarea frecventă -> construcţii cu structură de rezistenţă metalică (construcţii industriale sau clădiri multietajate); - utilizarea ocazională -> alte tipuri de construcții (planşeele unor clădiri vechi); Avantaje - deschideri mari datorită rezistenţelor ridicate ale materialului; - prefabricare pe scară largă cu toleranţe reduse; Dezavantaje -sensibilitatea la umezeală şi diverşi agenţi agresivi; Dezavantaje -sensibilitatea la umezeală şi diverşi agenţi agresivi; -rezistenţa redusă la foc;  Dezavantaje -sensibilitatea la umezeală şi diverşi agenţi agresivi; -rezistenţa redusă la foc; -lipsa proprietăţilor de izolare. Conductivitate termica* - 45 W/(mK) (caramida – 0.6-1 W/mK) *capacitatea unui material de a transmite căldura atunci când este supus unei diferențe de temperatură Planşeele din grinzi şi elemente secundare Grinzile metalice: - profile laminate - La cald Grinzile metalice: - profile laminate - La cald - La rece Grinzile metalice: - profile laminate - sudate (inimă, tălpi, rigidizări) Rezemarea grinzilor Soluții pentru mărirea suprafeței de rezemare a grinzilor metalice pe pereți portanți din zidărie 1 1 1 2 3 3 4 3 5 1 – grinda metalică 2 – placă metalică sudată de talpa grinzii 3 – mortar de poză 1…2 cm 4 – placă din beton armat 5 – centură continuă Rezemarea grinzilor PLANŞEE DIN GRINZI METALICE ŞI BOLȚI DIN ZIDĂRIE  Elemente componente 6 1 1 – grindă metalică 2 – plasă de rabiț, suportul tencuielii de protecție 3 – mortar de poză 3 4 – bolta din zidărie de cărămidă 1/2C; 1C 5 – tencuială 4 5 6 – umplutură (izolare) 2 Elemente componente 9 – scânduri; grinzișoare 10 – dușumea oarbă 11 – parchet 12 – rigle (sectiune semi-rotunda) Cladiri istorice Cladire istorica - Timisoara Gara centrală - Amsterdam Reinterpretare Cladire rezidențiala, Paraguay  Elemente componente 6 1 1 – grindă metalică 8 2 – plasă de rabiț, suportul tencuielii de protecție 5 – tencuială 6 – umplutură (izolare) 7 7 – boltă din beton simplu 5 8 – beton simplu pentru protecția grinzii metalice 2 Reinterpretare PLANŞEE DIN GRINZI METALICE ŞI CORPURI DE UMPLUTURĂ  Elemente componente 6 3 1 1 – grindă metalică 2 – plasă de rabiț, suportul tencuielii de protecție 3 – mortar de poză și monolitizare 4 – corp ceramic cu goluri 5 – tencuială 6 – umplutură ușoară (termo- & fonoizolație) 5 4 2 Elemente componente 1 – grindă metalică 2 – rigle de lemn 3 – scânduri de lemn 4 – umplutură (proprietăți izolante) 5 – grinzișoare 6 – pardoseală 7 – astereală & finisaj Reinterpretare ELEMENTE COMPUSE OŢEL-BETON Elemente compuse oţel-beton - placă din beton armat monolit sau prefabricat în zona comprimată - profil laminat sau sudat în zona întinsă - conlucrare prin conectori Agrafe Cupoane din profile laminate Gujoane PLANŞEE DIN TABLĂ ÎNDOITĂ LA RECE Caracteristici: ▪tablă de oțel de 1 … 3 mm îndoită la rece; ▪ destinație: clădiri multietajate, clădiri industriale cu structură metalică  Elemente componente 1 – profil din tablă ambutisată 1,5 … 2,5 mm 3 1 2 – colțar 3 – sudură în puncte 7 12 … 15 cm 4 – element plan ușor de închidere 4 5 – element de închidere din tablă 6 6 – corp de iluminat 2 5 7 – spațiu liber (instalații ascunse & proprietăți izolante) Tablă cutată pentru planșee din beton (tablă colaborantă) ▪ tabla are funcție de cofraj pierdut portant (fără susțineri) ▪Prin modul de realizare este asigurată Frecarea beton-tablă conlucrarea tablă-beton Încleștare mecanică prim amprentarea tablei Ancorare la extremități Tablă cutată pentru planșee din beton (tablă colaborantă) Tablă cutată pentru planșee din beton (tablă colaborantă)  Tablă cutată pentru planșee din beton (tablă colaborantă) Cofraj lateral Cofraj la capătul foii de tablă Instalații suspendate Tavan suspendat Constructii 2 Curs 5 – Acoperișul Acoperișul subansamblu constructiv format din:  elemente de rezistență;  învelitoare;  elemente accesorii; Acoperișul subansamblu constructiv format din:  elemente de rezistență;  învelitoare;  elemente accesorii;  materiale structurale:  lemn;  beton;  metal; Acoperișul subansamblu constructiv format din:  elemente de rezistență;  învelitoare;  elemente accesorii;  materiale structurale:  lemn;  beton;  metal; Acoperișul subansamblu constructiv format din:  elemente de rezistență;  învelitoare;  elemente accesorii;  materiale structurale:  lemn;  beton;  metal; Acoperișul subansamblu constructiv format din:  elemente de rezistență;  învelitoare;  elemente accesorii;  materiale structurale:  lemn;  beton;  metal;  realizat:  cu pantă mică (terasă)  cu pantă mare (șarpantă); Acoperișul subansamblu constructiv format din:  elemente de rezistență;  învelitoare;  elemente accesorii;  materiale structurale:  lemn;  beton;  metal;  realizat:  cu pantă mică (terasă)  cu pantă mare (șarpantă); Învelitoarea - piatră Învelitoare din piatră - Alberobello, Italia Învelitoarea - lemn Învelitoarea - paie Paie, Munții Apuseni Paie de orez, Asia de Est Învelitoarea – acoperișuri înierbate Învelitoarea – țiglă ceramică Învelitoarea – tablă Șarpanta ELEMEMENTE COMPONENTE - TERMINOLOGIE Pană de coamă Pop Pană intermediară Traversă Contrafișa Căprior Arbaletrier Pop Cosoroabă Evoluția sarpantelor Evoluția șarpantelor Șarpanta primitivă - Elemente liniare simple - Imbinări realizate cu materiale vegetale Șarpanta romana  Pana de coama Pene ce leaga fermele intre ele Șarpanta romana Pana intermediara Inaltime redusa Pana de streasina Ferma sprijina direct pe zid Nu exista cosoroaba Șarpanta germanică – sarpanta fara pane Panta accentuata Sistem de rigidizare in planul capriorilor Se renunta treptat la coarda Cosoroaba  Sarpanta cu pane - Italia Pene ce leaga fermele intre ele Pana de coama Pana intermediara Inaltime Pana de redusa streasina Ferma sprijina direct pe zid IN PLUS! – SISTEM DE AGATARE Nu exista cosoroaba  Pana de coama sustinuta de sistemul de agatar Pana Pane intermediare sprijinita pe sustinute de arbaletrier sistemul de agatare prin Cosoroaba contrafise dubla + grinzisor Sistem de agatare Ferma secundara Ferma principala Sarpanta cu pane – granita dintre Germania si Franta  Sistem de rigidizare longitudinal Traversa Pana intre caprior si arbaletrier Cosoroaba Pane intermediare sustinute de dubla sistemul de agatare prin contrafise Evoluția șarpantelor - Sarpanta cu pane – Franta  Pana intermediara sustinuta direct de sistemul de agatare Sistem de agatare dublu sustinut de contrafise (macaz dublu) Fara cosoroaba Evoluția șarpantelor - Sarpanta cu pane – Germania  Elemente de sprijin pentru capriori Pane sprijinite pe elemente de lemn Evoluția șarpantelor - Acopersiul cu o apa – solutii de sprijinire a structurii Sistem de agatare dublu (macaz dublu) Evoluția șarpantelor - Sarpanta cu o apa  Sistem de rigidizare Pane duble pentru longitudinal rigizarea legaturii Rigidizarea ultimei ferme Evoluția șarpantelor - Sarpanta cu două pane – Germania Evoluția șarpantelor Evoluția șarpantelor - Sarpanta cu pane – Germania Șarpante dulgherești Acoperișul - scurgerea încărcării învelitoare căpriori pane elementele fermei structura de rezistență a clădirii:  pereții exteriori  pereții interiori longitudinali de rezistență  pereții interiori transversali de rezistență  grinzi longitudinale și/sau grinzi transversale  Cotă de rezemare Planșee de lemn Planșee din beton armat A A B A A – orice tip de fermă B – grinda planșeului componentă a fermei B – evitarea încărcării grinzii planșeului cu forțe produse de componentele fermei  Tipuri de șarpante - dispunere simetrică - - asimetrie acceptabilă - Clădire cu o deschidere Clădiri cu pereți longitudinali și/sau grinzi Clădiri cu pereți (4,0 … 6,5 m) transversali și/sau grinzi ȘARPANTE CU CĂPRIORI ȘARPANTE CU SCAUNE  Tipuri de șarpante - deschidere mare - - pereți sau grinzi cu dispunere oarecare - Clădiri fără elemente interioare Situații particulare semnificative ca rezistență ȘARPANTE CU MACAZ ȘARPANTE COMBINATE Șarpante dulgherești ȘARPANTA CU CĂPRIORI Caracteristici  clădiri cu o singură deschidere de 4,0...6,5 m între pereţii portanţi;  alcătuire:  două bare înclinate după linia de cea mai mare pantă (căpriori);  o bară orizontală (talpă; coardă);  astereală formată din şipci de 2448 sau 2848 mm bătute în cuie pe căpriori, perpendicular pe direcţia acestora;  contravântuire din scânduri bătute în cuie stabilitatea în sens longitudinal  distanţa dintre ansamblul căpriori-talpă 70...90 cm; Stabilitatea în sens transversal ↓  șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin triunghiul căpriori-talpă ≠ mecanism procedee mecanice. Forțele axiale în barele șarpantei compresiune compresiune întindere Elemente structurale componente Șipcă Contravantuire Coardă Căprior Elemente structurale componente traversă Pentru deschideri mari sau zăpezi abundente Șarpante dulgherești ȘARPANTA CU UN SCAUN  Caracteristici  clădiri cu deschideri 4,0...6,5 m;  alcătuire:  o pană de creastă;  un pop central;  clește scurt la nivelul panei de creastă;  contrafișă la nivelul panei de creastă;  talpă scurtă sub pop; - toate îmbinările se îmbină cu piese metalice;  distanța dintre ferme 3,0...4,5 m;  stabilitatea în sens:  transversal → triunghiul fermei;  longitudinal → ansamblul pană-contrafișe  șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice  A C B Rezemare pe planșeu din beton armat Rezemarea pe zidărie cu centuri Detaliul A UNDE ESTEClește SCAUNUL? PANA POP Scoabe Contrafișă Clește Pop Contrafișă SCAUN Talpă scurtă Detaliul B Detaliul C Carton asfaltic (membrană) Pana Ancoră metalică Cleștele ! Centura Șarpante dulgherești ȘARPANTA CU DOUA SCAUN  Caracteristici clădiri cu dimensiunea transversală de 6,5...10,0 m  alcătuire șarpantei:  succesiune de sisteme de rezistenţă plane (ferme), dispuse în lungul acoperişului la distanţă de 3,0...5,0 m;  grinzi longitudinale (pane) rezemate pe ferme la diferite nivele;  căpriori, dispuși între ferme la 70...90 cm unul de altul, rezemați pe pane;  astereală formată din şipci de 24-48 sau 28-48 mm, bătută în cuie pe căpriori, perpendicular pe direcţia acestora;  alcătuire fermei:  popii, elemente comprimate care susține panele intermediare;  perechea de căpriori din planul fermei;  cleștele, format din 2 scânduri, dispus în direcție transversală la nivelul panei intermediare; cleștele cuprinde în interiorul lui popii și perechea de căpriori;  stabilitatea șarpantei:  în sens transversal: cele 3 triunghiuri ale fermelor; în unele situații se pot prevedea contrafișe transversale plasate în interiorul cleștilor  în sens longitudinal: sistemul contrafișă - pop - pană intermediară  șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice.  Pana intermediara Caprior Contrafisa Pana streașină Pop Talpa pentru evitarea momentelor încovoietoare mari în talpă  clește 1 pană căprior 1 contrafișă bulon Stabilitate în sens transversal: conlucrarea celor 3 triunghiuri Stabilitate în sens longitudinal: triunghiurile contrafișe-pop-pană intermediară talpă 1-1  Detaliul C 2 1 5 3 Tipuri de îmbinări: 1 - cep central: pop ↔ pană Detaliul D 4 2 - chertare laterală: cleşte ↔ pană intermediară 3 - chertare laterală: cleşte ↔ pop 4 - chertare frontală: contrafişă ↔ pop 5 - chertare frontală: contrafișă ↔ pană Axonometrie - Detaliul C 2 5 4 Tipuri de îmbinări: 2 - chertare laterală: cleşte ↔ pană intermediară 4 - chertare frontală: contrafişă ↔ pop 5 - chertare frontală: contrafișă ↔ pană în planul fermei între ferme E Detaliul E Clădire cu pereți longitudinali; planșeu la o cotă inferioară - arbaletrierii îmbunătățesc stabilitatea transversală - șarpantă pentru deschideri mari (10,0…12,0 m) și/sau zone cu vânturi puternice - chertare frontală arbaletrier ↔ talpă, respectiv pop 62 Variantă cu arbaletrieri  clește căprior contrafișă pană intermediară pop arbaletrier pană de streșină  Contrafișă F Contrafișă Contrafișă Contrafișătransversală transversală Clădire cu pereți transversali & planșeu din beton armat Constructii 2 Curs 5 – Acoperișul Șarpante dulgherești ȘARPANTE ÎNTR-O APĂ Șarpante într-o apă Protecţie Grindă planşeu Șarpante dulgherești ȘARPANTE CU SCAUNE ÎNCLINATE  Caracteristici ▪ clădiri cu deschideri 6,0...7,0 m cu un singur perete longitudinal; ▪ alcătuire: ▪ 2 pane intermediare; ▪ 2 popi înclinați care transmit încărcarea la peretele median; ▪ o riglă pentru alinierea căpriorilor la creastă cu un clește scurt; ▪ clește la nivelul panelor intermediare; cleștele este întins din cauza înclinației popilor ▪ 2 contravântuiri din dulapi care înlocuiesc contrafișele deoarece îmbinarea acestora cu popul înclinat și pana este dificilă și nesigură; cele două elementele ale contravântuirii se bat pe o parte şi alta a popilor înclinați; ▪ talpă scurtă sub cei 2 popi înclinați; ▪ clește scurt din scânduri la partea inferioară a popilor; ▪ toate îmbinările se îmbină cu piese metalice; ▪ distanța dintre ferme 2,8...3,5 m; ▪ stabilitatea în sens: ▪ transversal - cele 4 triunghiuri ale fermei; ▪ longitudinal - cele 2 contravântuiri fixate de popii înclinați; ▪ șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice Riglă de aliniere  Caracteristici ▪ clădiri cu deschideri 6,0...7,0 m cu un singur perete longitudinal; ▪ alcătuire: ▪ 2 pane intermediare; ▪ 2 popi înclinați care transmit încărcarea la peretele median; ▪ o riglă pentru alinierea căpriorilor la creastă cu un clește scurt; ▪ clește la nivelul panelor intermediare; cleștele este întins din cauza înclinației popilor ▪ 2 contravântuiri din dulapi care înlocuiesc contrafișele deoarece îmbinarea acestora cu popul înclinat și pana este dificilă și nesigură; cele două elementele ale contravântuirii se bat pe o parte şi alta a popilor înclinați; ▪ talpă scurtă sub cei 2 popi înclinați; ▪ clește scurt din scânduri la partea inferioară a popilor; ▪ toate îmbinările se îmbină cu piese metalice; ▪ distanța dintre ferme 2,8...3,5 m; ▪ stabilitatea în sens: ▪ transversal - cele 4 triunghiuri ale fermei; ▪ longitudinal - cele 2 contravântuiri fixate de popii înclinați; ▪ șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice Șarpante macaz Șarpanta cu scaune  Macazul este sistemul de rezistenţă, care în lipsa scaunelor, asigură descărcarea panelor pe pereţii exteriori Șarpanta cu macaz Șarpante dulgherești ȘARPANTE CU MACAZ SIMPLU  Caracteristici ▪ clădiri:cu deschideri până la 8,0 m între pereţii portanţi longitudinali exteriori; ▪ alcătuire: ▪ arbaletrierii, elemente comprimate înclinate cu un unghi de cel puţin 30 grade; ▪ coarda, element întins; ▪ montantul, element vertical care susține pana de creastă; ▪ contrafișe dispuse în sens longitudinal la nivelul panei de creastă; ▪ astereală formată din şipci de 24-48 sau 28-48 mm, bătută în cuie pe căpriori, perpendicular pe direcţia acestora; ▪ tipuri de îmbinări (cu măsuri suplimentare de asigurare): ▪ chertare frontală: arbaletrier - montant, respectiv coardă ▪ îmbinare cep central: montant - pana de creastă ▪ îmbinare cep central: montant - coardă; montantul susține coarda ▪ distanţa dintre macazuri este de 3,0…4,0 m; ▪ între macazuri se dispun căpriorii rezemați pe pana de creastă și pe cea de streașină; ▪ stabilitate în sens: ▪ transversal - ansamblul talpă-arbaletrieri ▪ longitudinal ansamblul pană-contrafişe ▪ șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice. Forțele axiale în barele șarpantei compresiune compresiune întindere Detaliu coama Șarpante dulgherești ȘARPANTE CU MACAZ DUBLU  Caracteristici ▪ clădiri cu deschideri peste 8,0 m între pereţii portanţi longitudinali exteriori; ▪ alcătuire: ▪ arbaletrierii, elemente comprimate înclinate cu un unghi de cel puţin 30º ▪ coarda, element întins; ▪ traversa, element comprimat ▪ montanții, elemente verticale care susține panele intermediare; ▪ contrafișe dispuse în sens longitudinal la nivelul panei de creastă; ▪ astereală formată din şipci de 24-48 sau 28-48 mm, bătută în cuie pe căpriori, perpendicular pe direcţia acestora; ▪ tipuri de îmbinări (cu măsuri suplimentare de asigurare): ▪ chertare frontală: arbaletrier - montant, respectiv coardă ▪ îmbinare cep central: montant - pana intermediară, respectiv traversa ▪ îmbinare cep central: montant - coardă; montantul susține coarda ▪ distanţa dintre macazuri este de 3,0…4,0 m; ▪ între macazuri se dispun căpriorii rezemați pe pane; ▪ stabilitate în sens: ▪ transversal - 2 triunghiuri montant-coardă-arbaletrier & triunghiul traversă-ramura superioară a căpriorilor ▪ longitudinal - ansamblul pană-contrafişe ▪ șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice. Arbaletrier Șarpante dulgherești ȘARPANTE COMBINATE PE PI PI PE PE PI PI PE L > 12,00 m → este necesară o pană de creastă & 2 pane intermediare: pentru pana de coamă: - prima opțiune ar fi un scaun central dar în lipsa unui planșeu din beton armat nu poate fi aplicată - a doua opțiune: un macaz simplu descărcat pe PE sau PI scaunele panelor intermediare se pot descărca în zona PI Concluzia: combinarea șarpantelor Șarpante dulgherești ȘARPANTE COMBINATE CU DOUĂ SCAUNE ȘI CU MACAZ SIMPLU  Caracteristici ▪clădiri cu deschideri peste 12,0 m între pereţii portanţi longitudinali exteriori; ▪ particularități: ▪ panele intermediare au descărcarea prin 2 scaune pe cei doi pereţi longitudinali interiori; ▪ - pană de creastă reazemă pe un montant scurt prevăzut cu un clește scurt și contrafișe; ▪ montantul se descarcă printr-un macaz simplu pe pereţi longitudinali exteriori; ▪ intersecția dificilă între arbaletrierul și pop. Șarpante combinate Arbaletrier Șarpantă cu un scaun central şi două scaune înclinate Șarpante din produse lemnoase  Caracteristici ▪ produse rezultate din industria materialelor lemnoase; ▪ utilizate la înlocuirea hidroizolației bituminoase deteriorată de pe blocurile din panouri mari (anii 70..80); ▪ sistemul constă din: ▪ elementele principale: ”semichesoane”; lungime = 1,25…3,75 m; cu posibilități de înnădire; ▪ elemente secundare: scânduri de 2,5×12 cm; lungime = 1,0…3,0 m; ▪ ferme transversale la 60…90 cm; cu descărcare pe pereţi longitudinali exteriori și unul sau doi pereți interiori; ▪ contravântuirea în sens: ▪ transversal - triunghiurile fermei; ▪ Longitudinal - contravântuiri diagonale din scânduri; ▪ șarpanta se ancorează de structura de rezistență prin procedee mecanice. Înnădire Șarpante din beton armat  Caracteristici ▪Caracteristici: 4 ▪ pentru clădiri modulate cu structură de rezistență din pereți sau cadre; 2 ▪ alcătuire: 6 ▪ fundații pahar în continuarea elementelor verticale de rezistență; 3 ▪ stâlpi prefabricați; 1 5 ▪ pane prefabricate; ▪ căpriori prefabricați la circa 0,8 – 1,0 m; scurți sau lungi; ▪ asterială de lemn. 1 - stâlp 2 - pană intermediară longitudinală ▪ foarte grea – utilizare limitată 3 - pană de streașină longitudinală 4 - pană intermediară frontală 5 - pană de streașină frontală 6 - căprior Șarpante cu căpriori lungi 9.00-10.20 m 10.80-12.90 m Șarpante cu căpriori scurți 10.20-12.00 m 17.70-21.00 m  Plan de poză Căprior  Căpriori Pană → Acoperișul: Pană - schelet beton armat - pana & căpriori → lemn Grinzi cu zăbrele din lemn  Caracteristici ▪tipul materialului lemnos: ▪ lemn rotund ▪ ecarisat ▪tipul fermei: ▪ integral din lemn ▪ lemn pentru elementele comprimate & metal pentru elementele întinse ▪forma geometrică: ▪ triunghiulară ▪ dreptunghiulară ▪ poligonală sau cu talpa superioară curbă ▪îmbinări: ▪ cuie ▪ buloane ▪ coliere ▪ contravântuire în planul acoperișului ▪realizarea dificilă cu detalii complicate, în special în privinţa îmbinărilor  h h h L = 9.00 - 12.00 m L = 12.00 - 18.00 m L = 15.00 - 24.00 m Ferme triunghiulare cu h = (1/4... 1/6)L h h h L = 12.00 - 18.00 m L = 21.00 - 30.00 m L = 12.00 - 24.00 m h = 1/6....1/8 L Ferme poligonale cu h = (1/6... 1/8)L h L = 15.00 - 30.00 m Fermă cu talpă superioară curbă cu h = (1/6... 1/7)L h h L = 12.00 - 18.00 m L = 12.00 - 24.00 m Ferme dreptunghiulare cu h = 1/6L  Caracteristici ▪ acoperişuri pentru construcţii rezidenţiale, social-culturale, industriale şi agro-zootehnice cu distanţe reduse între ferme; ▪ forme variate de acoperişuri în funcţie de destinaţia construcţiei; ▪ în majoritatea cazurilor rezemarea se face numai pe pereţii exteriori astfel încât spaţiul interior devine liber oferind o mai mare flexibilitate la compartimentare; ▪ datorită distanţei reduse dintre ferme, încărcarea aferentă unei grinzi este redusă ceea ce permite confecţionarea fermelor din dulapi; ▪ îmbinarea elementelor componente ale fermei se realizează cu plăci multicui, din tablă inoxidabilă sau zincată, presate prin procedee mecanice, de o parte şi alta a îmbinării.  Ferme pentru clădiri socio-culturale Ferma de mansarda Ferma de mansarda Ferma pod Ferma E Ferma foarfeca Ferma M locuibil Ferma asimetrica Ferma monopanta Ferma semifoarfeca Ferma W Ferme pentru clădiri de locuit Hală industrială Sală de sport Grinzi cu zăbrele din lamele lipite  Caracteristici ▪Avantaje ▪ soluţie ecologică; ▪ eficienţă energetică; ▪ costuri de producţie reduse; ▪ rezistenţă la atac chimic; ▪ aspect natural plăcut. ▪Îmbinarea pieselor componente: ▪ plăci metalice (gusee): ▪ pe feţele laterale ale îmbinării; ▪ în planul median al acesteia; ▪ şuruburi. Locuinţă Manej Hangar Grinzi cu inimă plină  Caracteristici ▪Varianta actuală: elemente glulam - valorificare superioara a lemnului ▪ deschideri până la 24,0 m; ▪ grinda, elementul principal; ▪ pana, elementul secundar; ▪ eventual căpriori; ▪ contravântuirea orizontală metalică sau din glulam; ▪ învelitoarea. grinzi simplu rezemate - înălţime constantă grinzi simplu rezemate - înălţime variabilă grindă cu contrasăgeată acoperişuri cu tiranţi arc cu articulaţie la cheie cadru încastrat la bază cadru cu 3articulaţii Hale industriale Arc dublu articulat Arc cu tirant Grindă – pane – căpriori – astereală Constructii 2 Curs 7 – Structuri pentru clădiri civile  Structuri pentru clădiri civile STRUCTURA - totalitatea elementelor de rezistență verticale și orizontale grupate în : ▪ infrastructură ▪ suprastructură ROL - transmiterea tuturor încărcărilor verticale și orizontale la terenul de fundare  Structuri pentru clădiri civile STRUCTURA - totalitatea elementelor de rezistență verticale și orizontale grupate în : ▪ infrastructură ▪ suprastructură ROL - transmiterea tuturor încărcărilor verticale și orizontale la terenul de fundare CERINȚE -  Structuri pentru clădiri civile STRUCTURA - totalitatea elementelor de rezistență verticale și orizontale grupate în : ▪ infrastructură ▪ suprastructură ROL - transmiterea tuturor încărcărilor verticale și orizontale la terenul de fundare CERINȚE – ▪ realizarea unui spațiu funcțional corespunzător ▪ asigurarea securității oamenilor și a bunurilor materiale Forma în plan și elevație Regulată / neregulata Forma în plan și elevație Forme regulate în plan Forma în plan și elevație Forme neregulate în plan Forma în plan și elevație Forme neregulate în plan Forma în plan și elevație Forme neregulate în elevație Forma în plan și elevație Forme neregulate în elevație Forma în plan și elevație Forme neregulate în elevație Forma în plan și elevație Forme neregulate în plan și elevație Forma în plan și elevație Forme neregulate în plan și elevație Modul de alcătuire constructivă  Modul de alcătuire constructivă ▪ structuri din sisteme de bare (cadre = stâlpi & grinzi; eventual cu contravântuiri) ▪ structuri cu pereți ▪ structuri duale alcătuite din cadre & pereți ▪ structuri tip pendul inversat ▪ structuri flexibile la torsiune Înălțimea clădirilor  Înălțimea clădirilor ▪ clădiri parter ▪ clădiri cu înălțime mică P+1…4E ▪ clădiri cu înălțime medie P+8…14E ▪ clădiri înalte cu parter și cel puțin 15 etaje Proporția dintre dimensiunile clădirii  Proporția dintre dimensiunile clădirii ▪ structură consolă scurtă cu H/B ≤ 2 ▪ structură consolă mijlocie cu 2 < H/B ≤ 5 ▪ structură consolă lungă cu H/B > 5 * H – înălțime clădirii, B – lățimea clădirii  Rigiditatea transversală Apreciere în funcție de perioada proprie de oscilație în modul fundamental de vibrație ▪ structuri rigide TI < 0,35…0,45 sec. ▪ structuri semirigide TI < 0,9…1,0 sec. ▪ structuri flexibile TI > 0,9…1,0 sec Modul 1 Modul 2 Modul 3 Deformațiile maxime - fundamental - corespunzătoare celor 3 moduri PARAMETRII CARE DETERMINĂ STRUCTURA DE REZISTENȚĂ  Destinația clădirii ▪ organizarea si compartimentarea în plan și pe înălțime ▪ condițiile de exploatare reprezentate de anumite norme referitoare la: ▪ suprafață ▪ volum ▪ distribuția judicioasă a spațiilor ▪ confort  Partiul de arhitectură ▪ ocuparea favorabilă a terenului ▪ reducerea lungimii clădirii deci a lucrărilor edilitare ▪ gruparea, orientare, dimensionarea și amplasarea judicioasă a spațiilor ▪ contravântuirea pe direcțiile principale  Amplasamentul clădirii ▪ configurația terenului și vecinătățile ▪ natura și caracteristicile terenului de fundare ▪ seismicitatea amplasamentului ▪ condițiile climatice  Regimul de înălțime ▪ creșterea înălțimii atrage sporirea eforturilor în structură ▪ alegerea regimului depinde de: ▪ terenul disponibil ▪ condițiile de însorire ▪ aspectul urbanistic al zonei ▪ condițiile geotehnice ▪ echiparea tehnică a clădirii SISTEME STRUCTURALE SISTEME STRUCTURALE STRUCTURI IN CADRE  Caracteristici ▪materiale: beton armat, metal, lemn ▪ sistem spațial de bare verticale (stâlpi) și orizontale (grinzi/rigle) ▪ dispunerea grinzilor: de regula, după două direcții ortogonale în plan ▪ dispunerea stâlpilor: de regulă, după o rețea regulată condiționată de cerințele funcționale ▪ pereții-compartimentare; termo- & fonoizolare ▪ rosturi: seismice; tasarea terenului de fundație; variații de temperatură; contracția betonului armat monolit ▪ flexibilitate arhitecturală în plan orizontal ▪ funcțiuni diferite de la un nivel la altul ▪ modificări nestructurale ulterioare ușor de realizat ▪ sensibile la acțiunea forțelor orizontale → se recomandă contravântuirea Dispunerea stalpilor Rețea dreptunghiulară Cadre pe conturul exterior & Cadre pe conturul exterior, cadre interior, planșeu ciupercă centrale, planșeu cu grinzi Dispunerea stalpilor Rețea dreptunghiulară & radială Rețea curbilinie Rețea curbilinie  grindă transversală grindă longitudinală placă în consolă rezemată pe două laturi adiacente  Contravântuirea cadrelor ▪ metalice, din lemn - obligatorie ▪ beton armat - recomandată Perete din e beton armat  Modalități de comportare la forțe orizontale Cadru necontravântuit Pereți rigizi de beton armat Contravântuiri Reacțiuni: forțe & momente Reacțiuni: forțe & presiuni pe teren Reacțiuni: forțe SISTEME STRUCTURALE STRUCTURI CU PERETI  Caracteristici ▪ elemente dimensionale rigide în planul lor - deschise - - închise - ▪ dispunerea în planul orizontal al clădirii: Forme de bază a pereților structurali ▪ ortogonală ▪ Radială si tangențială ▪ oblică ▪ realizați din zidărie, lemn, beton Variante de dispunere simetrică a pereților structurali Variante de dispunere asimetrică a pereților structurali  PT PT PL PL / grindă PL PL grinzi ? da/ nu SISTEM FAGURE SISTEM CELULAR - pereți transversali deși - pereți transversali rari - Organizarea spațiului Rigidă Flexibilă Struct. de rezistență Pereți Pereți si Cadre Încărcări preluate Toate Toate oriz. & vert aferente + vert. aferente (in zona cadrelor Planșee Beton armat monolit sau prefabricat SISTEME STRUCTURALE STRUCTURI DUALE Structură în cadre Structură cu pereți Structură mixtă flexibilă structural rigidă structural comportare corespunzătoare flexibilă funcțional rigidă funcțional flexibilă funcțional  Caracteristici ▪ un sistem de pereți sau de contravântuiri, sisteme grupate sau nu, care preiau: ▪ majoritatea forțelor orizontale ▪ încărcările gravitaționale aferente ▪ un sistem de cadre care preiau: ▪ o parte relativ redusă din forțele orizontale ▪ încărcările gravitaționale aferente Alcătuire regulată în plan Nucleu central, cadre Pereți perimetrali, cadre Nucleu central, pereți & cadre perimetrale, planșeu dală Alcătuire regulată în plan Nuclee laterale, cadre Alcătuire neregulată în plan Pereți cu dispunere monosimetrică, cadre Pereți, cadre perimetrale, planșeu dală Alcătuire neregulată în plan SISTEME STRUCTURALE STRUCTURI TUBULARE  Caracteristici CONCEPT - MANTAUA CLĂDIRII POATE FUNCȚIONA CA UN ELEMENT ÎN SINE ▪Alcătuirea structurii tubulare: ▪ componenta exterioară: cadre, eventual și contravântuiri; funcțiune: preluarea încărcările orizontale și verticale aferente (greutatea proprie; încărcările aduse de planșee) ▪ componenta interioară: diferite tipuri de planșee fără stâlpi interiori; funcțiune: transmiterea încărcărilor verticale la stâlpIi mantalei; rigidizarea pereților tubului ▪ materiale structurale: oțel, beton armat, elemente DeWitt-Chestnut, Chicago mixte oțel-beton Comportarea tubului - încovoiere - - tăiere - Tub in cadre (framed tube system) planșeu cu grinzi stâlpi interiori cadru perimetral - preluarea încărcării gravitaționale - Tub în tub (tube-in-tube syste) nucleu (perete beton, cadru, grindă cu zăbrele) stâlpi interiori, grinzi planșeu dală/cu grinzi Tub grindă cu zăbrele Tub modular (bundled tube system) Stâlpi interiori: acum elemente ale tubului Niveluri superioare cadru perimetral planșeu cadre interioare Parter PROTECȚIA ANTISEISMICĂ  Cerințe fundamentale ▪simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare ▪redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice ▪regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan și, pe cât posibil, cu uniformitate pe verticală) corelat cu o distribuție adecvată a maselor ▪rezistență și rigiditate laterală pe două direcții - elemente structurale dispuse pe două direcții perpendiculare & același tip structural pe cele două direcții ▪rigiditate și rezistență la torsiune ▪realizarea planșeelor ca diafragme orizontale ▪realizarea unor fundații adecvate Discontinuități în plan - exemple b L a B a b A ab > 0,15AB a + b > 0,15L Colțuri intrânde Discontinuitatea planșeului Componente structurale neparalele Retragere în plan: devierea forțelor laterale Discontinuități pe verticala - exemple NIVELURI SLABE: - reducerea rigidității laterale - Structură în cadre cu Structură în cadre cu creșterea Structură cu pereți din beton parter supraînălțat abruptă a rigiditații la nivelele armat întrerupți la parter superioare Parter elastic Discontinuități pe verticala - exemple Pereți structurali cu discontiuitate  Stâlp rezemat pe grindă Variantă de compensare a discontinuității - rezemare de ordinul 2 - - rezemare de ordinul 2 - Discontinuități pe verticala - exemple a A > 1,3a A NEREGULARITATEA DISTRIBUȚIEI MASELOR NEREGULARITATEA GEOMETRICĂ PE VERTICALĂ (> 50%)  Regularitatea structurală în plan – P100 1. Rigiditatea laterală și masa construcției y trebuie să fie distribuite cât mai simetric față de axele principale ale clădirii. z 2. Formă compactă, cu contururi regulate; referirea se face față de poligonul circumscris clădirii. ▪ Se acceptă retrageri cu condiția: aria retragerilor ≤ 10% aria planșeului.  Regularitatea structurală în plan – P100 F/4 3. Planșee indeformabile în planul lor în F/2 vederea uniformizării deplasărilor laterale F/4 sub efectul forțelor orizontale Planșeu: două elemente independente deformabile fără (a) Repartiția încărcării orizontale între conlucrare între ele. pereții structurii Repartiție conform efectului de F grindă simplu rezemată Planșeu deformabil R F 1 R2 ΣRi F R3 ΣRi F ΣRi F Repartiție proporțională cu rigiditatea Planșeu indeformabil pereților  Regularitatea structurală în plan – P100 Definirea planșeului rigid în planul său: p dn – deplasarea de nivel dn p – deformata proprie a planșeului Lmin Lmax S Măsuri pentru limitarea deformațiilor planșeelor: - planșee monolite rigide în planul lor - respectarea condiției Lmax /Lmin ≤ 4 - dispunerea unor pereți sau contravântuiri  Regularitatea structurală în plan – P100 4. Rigiditatea aripilor de planșeu cu forme h, l, c, u sau t trebuie să fie comparabilă cu rigiditatea părții centrale - măsură limită: rosturi Prevederea rosturilor → eliminarea modurilor de vibrație suplimentare  Regularitatea structurală în plan – P100 5. Evitarea planșeelor cu forme neregulate generatoare de degradări importante  Regularitatea structurală în plan – P100 5. Obținerea unei sensibilități reduse la torsiunea de ansamblu translații; dacă sunt preponderente → sensibilitate redusă la torsiune Seism rotații; dacă sunt preponderente → sensibilitate ridicată la torsiune Sistem neechilibrat la torsiune Sistem echilibrat la torsiune CR CM S CR – centrul de rigiditate CM – centrul maselor e e - excentricitate accidentală e – excentricitatea forței seismice față de  Deplasări semnificative ale stâlpilor de pe contur Deplasări nesemnificative pe contur  Cerințe fundamentale ▪simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare ▪redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice ▪regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan și, pe cât posibil, cu uniformitate pe verticală) corelat cu o distribuție adecvată a maselor ▪rezistență și rigiditate laterală pe două direcții - elemente structurale dispuse pe două direcții perpendiculare & același tip structural pe cele două direcții ▪rigiditate și rezistență la torsiune ▪realizarea planșeelor ca diafragme orizontale ▪realizarea unor fundații adecvate  Cerințe fundamentale ▪simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare ▪redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice ▪regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan și, pe cât posibil, cu uniformitate pe verticală) corelat cu o distribuție adecvată a maselor ▪rezistență și rigiditate laterală pe două direcții - elemente structurale dispuse pe două direcții perpendiculare & același tip structural pe cele două direcții ▪rigiditate și rezistență la torsiune ▪realizarea planșeelor ca diafragme orizontale ▪realizarea unor fundații adecvate  Cerințe fundamentale ▪simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare ▪redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice ▪regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan și, pe cât posibil, cu uniformitate pe verticală) corelat cu o distribuție adecvată a maselor ▪rezistență și rigiditate laterală pe două direcții - elemente structurale dispuse pe două direcții perpendiculare & același tip structural pe cele două direcții ▪rigiditate și rezistență la torsiune ▪realizarea planșeelor ca diafragme orizontale ▪realizarea unor fundații adecvate  Cerințe fundamentale ▪simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare ▪redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice ▪regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan și, pe cât posibil, cu uniformitate pe verticală) corelat cu o distribuție adecvată a maselor ▪rezistență și rigiditate laterală pe două direcții - elemente structurale dispuse pe două direcții perpendiculare & același tip structural pe cele două direcții ▪rigiditate și rezistență la torsiune ▪realizarea planșeelor ca diafragme orizontale ▪realizarea unor fundații adecvate  Cerințe fundamentale ▪simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare ▪redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice ▪regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan și, pe cât posibil, cu uniformitate pe verticală) corelat cu o distribuție adecvată a maselor ▪rezistență și rigiditate laterală pe două direcții - elemente structurale dispuse pe două direcții perpendiculare & același tip structural pe cele două direcții ▪rigiditate și rezistență la torsiune ▪realizarea planșeelor ca diafragme orizontale ▪realizarea unor fundații adecvate  Cerințe fundamentale ▪simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare ▪redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice ▪regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan și, pe cât posibil, cu uniformitate pe verticală) corelat cu o distribuție adecvată a maselor ▪rezistență și rigiditate laterală pe două direcții - elemente structurale dispuse pe două direcții perpendiculare & același tip structural pe cele două direcții ▪rigiditate și rezistență la torsiune ▪realizarea planșeelor ca diafragme orizontale ▪realizarea unor fundații adecvate Constructii 2 Curs 7 – Structuri pentru clădiri civile PROTECȚIA ANTISEISMICĂ  Cerințe fundamentale simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan și, pe cât posibil, cu uniformitate pe verticală) corelat cu o distribuție adecvată a maselor rezistență și rigiditate laterală pe două direcții - elemente structurale dispuse pe două direcții perpendiculare & același tip structural pe cele două direcții rigiditate și rezistență la torsiune realizarea planșeelor ca diafragme orizontale realizarea unor fundații adecvate Discontinuități în plan - exemple b L a B a b A ab > 0,15AB a + b > 0,15L Colțuri intrânde Discontinuitatea planșeului Componente structurale neparalele Retragere în plan: devierea forțelor laterale Discontinuități pe verticala - exemple NIVELURI SLABE: - reducerea rigidității laterale - Structură în cadre cu Structură în cadre cu creșterea Structură cu pereți din beton parter supraînălțat abruptă a rigiditații la nivelele armat întrerupți la parter superioare Parter elastic Discontinuități pe verticala - exemple Pereți structurali cu discontiuitate ∇ Stâlp rezemat pe grindă Variantă de compensare a discontinuității - rezemare de ordinul 2 - - rezemare de ordinul 2 - Discontinuități pe verticala - exemple a A > 1,3a A NEREGULARITATEA DISTRIBUȚIEI MASELOR NEREGULARITATEA GEOMETRICĂ PE VERTICALĂ (> 50%)  Cerințe fundamentale simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan și, pe cât posibil, cu uniformitate pe verticală) corelat cu o distribuție adecvată a maselor rezistență și rigiditate laterală pe două direcții - elemente structurale dispuse pe două direcții perpendiculare & același tip structural pe cele două direcții rigiditate și rezistență la torsiune realizarea planșeelor ca diafragme orizontale realizarea unor fundații adecvate  Cerințe fundamentale simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan și, pe cât posibil, cu uniformitate pe verticală) corelat cu o distribuție adecvată a maselor rezistență și rigiditate laterală pe două direcții - elemente structurale dispuse pe două direcții perpendiculare & același tip structural pe cele două direcții rigiditate și rezistență la torsiune realizarea planșeelor ca diafragme orizontale realizarea unor fundații adecvate  Regularitatea structurală în plan – P100 1. Rigiditatea laterală și masa construcției y trebuie să fie distribuite cât mai simetric față de axele principale ale clădirii. z 2. Formă compactă, cu contururi regulate; referirea se face față de poligonul circumscris clădirii.  Se acceptă retrageri cu condiția: aria retragerilor ≤ 10% aria planșeului.  Regularitatea structurală în plan – P100 F/4 3. Planșee indeformabile în planul lor în F/2 vederea uniformizării deplasărilor laterale F/4 sub efectul forțelor orizontale Planșeu: două elemente independente deformabile fără (a) Repartiția încărcării orizontale între conlucrare între ele. pereții structurii Repartiție conform efectului de F grindă simplu rezemată Planșeu deformabil R F 1 R2 ΣRi F R3 ΣRi F ΣRi F Repartiție proporțională cu rigiditatea Planșeu indeformabil pereților  Regularitatea structurală în plan – P100 3. Planșee indeformabile în planul lor în vederea uniformizării deplasărilor laterale Planșeu cu rigiditate redusă în planul său sub efectul forțelor orizontale (a) Repartiția încărcării orizontale între pereții structurii (b) Torsiunea unor elemente verticale de rezistență S Pereții: - elemente înguste - foarte sensibile la torsiune  Regularitatea structurală în plan – P100 Definirea planșeului rigid în planul său: ∆p dn – deplasarea de nivel dn ∆p – deformata proprie a planșeului Lmin Lmax S Măsuri pentru limitarea deformațiilor planșeelor: - planșee monolite rigide în planul lor - respectarea condiției Lmax /Lmin ≤ 4 - dispunerea unor pereți sau contravântuiri  Regularitatea structurală în plan – P100 4. Rigiditatea aripilor de planșeu cu forme h, l, c, u sau t trebuie să fie comparabilă cu rigiditatea părții centrale - măsură limită: rosturi Prevederea rosturilor → eliminarea modurilor de vibrație suplimentare  Regularitatea structurală în plan – P100 5. Evitarea planșeelor cu forme neregulate generatoare de degradări importante  Regularitatea structurală în plan – P100 5. Obținerea unei sensibilități reduse la torsiunea de ansamblu translații; dacă sunt preponderente → sensibilitate redusă la torsiune Seism rotații; dacă sunt preponderente → sensibilitate ridicată la torsiune Sistem neechilibrat la torsiune Sistem echilibrat la torsiune CR CM ±S CR – centrul de rigiditate CM – centrul maselor e e - excentricitate accidentală e – excentricitatea forței seismice față de ↓ Deplasări semnificative ale stâlpilor de pe contur Deplasări nesemnificative pe contur Atena, 1999 Turn rigid cu dispunere excentrică San Fernando, 1971 Parter slab  CRITERII PENTRU REGULARITATEA STRUCTURALĂ PE VERTICALĂ - P100  Sistemul structural se dezvoltă continuu de la fundație până la vârful clădirii  pereții nu sunt înlocuiți, la un anumit nivel, cu cadre sau invers  se admit retrageri de 20% pentru pereții la nivelele din treimea superioară a clădirii  Pe înălțimea structurii, elementele structurale se dezvoltă cu:  secțiune constantă la clădiri cu înălțime moderată  variații line la clădiri mai înalte  Variația rigidității și a capacității de la nivel la nivel:  maxim 30% în cazul rigidității laterale  maxim 20% în cazul rezistenței laterale  CRITERII PENTRU REGULARITATEA STRUCTURALĂ PE VERTICALĂ - P100  Sistemul structural se dezvoltă continuu de la fundație până la vârful clădirii  pereții nu sunt înlocuiți, la un anumit nivel, cu cadre sau invers  se admit retrageri de 20% pentru pereții la nivelele din treimea superioară a clădirii  Pe înălțimea structurii, elementele structurale se dezvoltă cu:  secțiune constantă la clădiri cu înălțime moderată  variații line la clădiri mai înalte  Variația rigidității și a capacității de la nivel la nivel:  maxim 30% în cazul rigidității laterale  maxim 20% în cazul rezistenței laterale  CRITERII PENTRU REGULARITATEA STRUCTURALĂ PE VERTICALĂ - P100  Sistemul structural se dezvoltă continuu de la fundație până la vârful clădirii  pereții nu sunt înlocuiți, la un anumit nivel, cu cadre sau invers  se admit retrageri de 20% pentru pereții la nivelele din treimea superioară a clădirii  Pe înălțimea structurii, elementele structurale se dezvoltă cu:  secțiune constantă la clădiri cu înălțime moderată  variații line la clădiri mai înalte  Variația rigidității și a capacității de la nivel la nivel:  maxim 30% în cazul rigidității laterale  maxim 20% în cazul rezistenței laterale  Cerințe fundamentale simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan și, pe cât posibil, cu uniformitate pe verticală) corelat cu o distribuție adecvată a maselor rezistență și rigiditate laterală pe două direcții - elemente structurale dispuse pe două direcții perpendiculare & același tip structural pe cele două direcții rigiditate și rezistență la torsiune realizarea planșeelor ca diafragme orizontale realizarea unor fundații adecvate  Cerințe fundamentale simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan și, pe cât posibil, cu uniformitate pe verticală) corelat cu o distribuție adecvată a maselor rezistență și rigiditate laterală pe două direcții - elemente structurale dispuse pe două direcții perpendiculare & același tip structural pe cele două direcții rigiditate și rezistență la torsiune realizarea planșeelor ca diafragme orizontale realizarea unor fundații adecvate  Cerințe fundamentale simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan și, pe cât posibil, cu uniformitate pe verticală) corelat cu o distribuție adecvată a maselor rezistență și rigiditate laterală pe două direcții - elemente structurale dispuse pe două direcții perpendiculare & același tip structural pe cele două direcții rigiditate și rezistență la torsiune realizarea planșeelor ca diafragme orizontale realizarea unor fundații adecvate  Cerințe fundamentale simplitatea structurii - un sistem structural continuu și suficient de puternic care să asigure un traseu clar, cât mai direct și neîntrerupt al forțelor seismice, indiferent de direcția acestora, până la terenul de fundare redundanța structurii - ruperea unui singur element nu expune structura la pierderea stabilității; realizarea un mecanism de cedare cu suficiente zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice regularitate structurală (geometria structurii) - alcătuire cât mai regulată (distribuită cât mai uniform în plan