Grile Jucause RC - Centrale Telefonice Digitale PDF

GRILE JUCAUSE RC DOAMNE FERESTE ---------------------------------------- Centrale telefonice digitale --------------------------------------------- 1. Replierea unei rețele de comutație cu 3 etaje presupune : R: Modificarea rețelei de com...

GRILE JUCAUSE RC DOAMNE FERESTE ---------------------------------------- Centrale telefonice digitale --------------------------------------------- 1. Replierea unei rețele de comutație cu 3 etaje presupune : R: Modificarea rețelei de comutație prin suprapunerea etajelor in jurul axei de simetrie verticala, astfel încât sa se asigure comunicația bidirecționala pentru utilizator 2. Tonul de disc: R: Frecventa – 450 Hz - Informează abonatul ca centrala a sesizat apelul si este pregătită sa preia cifrele numărului chemat. 3. Care este comanda de conexiune intre in/CTk si out/CTn pentru comutator temporal cu comanda la iesire : R: MC[n]=k; 4. Comutatorul spatial R: Asigura transferul informatiei de pe o linie de intrare x/CTx pe o linie de iesire OUTy/CTx. Deoarece se realizeaza doar o comutatie spatiala, bitii de intrare sunt transimis instantaneu la iesire 5. Durata de transmisiune a fiecarui bit din cadrul E1 este de: R:488ns 6. Cum se realizeaza apelul de la postul telefonic la centrala telefonica? R: Inchiderea buclei de c.c 7. Care este structura unui comutator temporal ? Raspuns: Convertor S/P la intrare, Memorie temporala, Memorie de comanda, convertor P/S la iesire Sau -O singura linie de intrare si una de iesire 8. Care este rolul lui in cadrul primar ? R: Sincronizare 9. La cat timp se repeta un esantion din cadrul E1 ? Raspuns: 125us 10. Cum se elimina efectul local in aparatul telefonic ? Raspuns: Se utilizeaza o punte cu transformator diferential si impedanta de echilibrare 11. Cum se realizeaza supravegherea starii liniei abonatului prin SLCA ? Raspuns: Se verifica existenta curentului continuu in linie 12. Care dintre urmatoarele functii sunt realizate de circuitul de linie de abonat analogica ? Raspuns: BORSCHT 13. Cine comanda verificarea liniei de abonat? Raspuns: TU 14. Ce este specific comutatorului spatial? Raspuns: Poate diferi numarul de intrari cu cel de iesiri 15. Care este capacitatea matricei de conexiune digitala realizata cu 4 x 4 M088 ? Raspuns: 1024 CT/IN x 1024 CT/OUT 16. Cate cadre temporale sunt in E1? Raspuns: 32 17. Cum se realizeaza semnalizarea pe canal asociat CAS ? Raspuns: fie prin circuitul care este folosit şi pentru comunicaţie fie prin canalul de semnalizare 18. Cum se realizeaza semnalizarea pe canal comun CCS ? Raspuns: realizează pe canale distincte de cele de comunicaţii 19. Cine sesizeaza initierea apelului de zone la chemator: Raspuns: Circuitul de linie SLC asociat chematorului 20. Numarul maxim de LTG pentru EWSD de capacitate mica ? Raspuns: 15 21. Numarul maxim de LTG pentru EWSD de capacitate medie ? Raspuns: 63 22. Numarul maxim de LTG pentru EWSD de capacitate mare ? Raspuns: 63 x 8 = 504 23. Cine asigura alimentarea in curent continuu a postului telefonic ? Raspuns: SLCA sau Circuitul de linie abonat 24. Care este circuitul care se asociaza unei linii analogice de abonat ? Raspuns: SLCA 25. Cine sesizeaza apelul de la chemator ? Raspuns: SLCA / DLU-A 26. Cine realizeaza conversia semnalul analogic semnal digital ? Raspuns: SLCA / DLU 27. Comutator T cu comanda la intrare : comanda conexiunii IN-IT i si OUT-IT j ? Raspuns: MC[i] = j 28. Comutator S cu comanda la iesire : comanda conexiunii IN i/IT k si OUT j/IT k ? Raspuns: MC[j,k] = i 29. Care este structura unei unitati de linii de abonati ? Raspuns: Module de linii, unitate de test si interfata de acces la linii de 2 Mbit/s 30. Care este semnificatia functiilor Coding si Hybrid pentru SLCA ? Raspuns: Conversia A D si separarea sensurilor de emisie si receptie 31. Care este semnificatia functiei de testare pentru SLCA ? Raspuns: Testarea liniei si postului telefonic sau a SCLA cu ajutorul unitatii de test (TU) 32. Rolul varistorului in postul telefonic R: Protejeaza receptorul de o supratensiune 33. Largimea benzii de baza a semnalului telefonic este R: 300 – 3400 Hz (in curs: 0.3 – 3.4 kHz) 34. Care este semnificatia functii battery-feed pt linia de abonat pt circuitul SLC? R: Permite alimentarea postului telefonic in curent continuu de la o sursa de 48V 35. Cate canale de comunicatii pot fi transmise prin cadrele primare de 2 MB/s? R: 30 36. Cine stabileste traseul de conexiune prin SN /EWSD R: Procesorul central CP 37. Care este numarul de canale temporale prin linia digitala conectat la SN ? R: 128 38. DLUC din DLU comunica cu GP din LTG prin R: Canalul temporal 16 al liniei digitale PDC 39. Cum se realizeaza multiplexarea in frecventa ? R: Se realizeaza translatia a n cai de comunicatie in n benzi de frecventa distincte. 40. Cum este realizata functia de apel in SLCA ? R: Generatorul de apel este conectat direct in linie prin contacte ale unui releu reed din SLCA. 41. La cat timp se repeta un esantion din cadrul E1? Răspuns: 125us 42. Replierea unei rețele de comutații cu 3 etaje presupune: Gruparea etajelor.. Duplicarea retelei.. Extinderea la 3 module.. (GRESIT) Separarea etajelor 43. Cine selecteaza canalul temporal din linia digitala care se atribuie chematului? GP / LTG-B SLMCP / DLU GP / LTG-A 44. Cine informeaza GP / LTG-A de raspunsul chematului pentru a incepe taxarea? GP / LTG-B SLMA-B CP 45. Cine intrerupe apelul si revers apelul? GP / LTG-B SLMA-B intrerupe apelul si GP / LTG-A intrerupe revers apelul GP / LTG-A 46. Cine sesizeaza raspunsul chematului? SLMA-B (dar in curs e SLCA-B) GP / LTG-B GP / LTG-A 47. Cum se obtine acces de la DLU la SN? Prin 4 linii digitale de 2 Mbit/s si 2 LTG Prin 2 linii digitale de 8 Mbit/s si 1 LTG Prin 4 linii digitale de 4 Mbit/s si 1 LTG 48. Cum se realizeaza comunicarea intre GP / LTG si CP? Prin conexiuni semipermanente realizate prin SN Prin conexiuni realizate prin SN la efectuarea transferului informatiei Prin linii specializate de intercomunicatii 49. Cine realizeaza controlul taxarii pe durata convorbirii? GP / LTG-A GP / LTG-B CP 50. Cine realizeaza controlul conexiunii prin reteaua de comutatie SN? LIU / LTG-A LIU / LTG-B SU / LTG-A 51. Cum se realizeaza transmiterea apelului spre chemat? GP / LTG-B comanda conectarea generatorului de apel direct prin SLMA-B GP / LTG-B comanda conectarea generatorului de apel prin LTG si DLU DLUC-B comanda conectarea generatorului de apel prin SLMA-B 52. Cine conecteaza revers apelul spre chemator? SU / LTG-B SU / LTG-A SLMA / DLU-A  53. Cine conecteaza tonul de disc catre chemator? SU / LTG-A SLMA / DLU CP 54. Tipurile de comutatoare utilizate in SN a EWSD de capacitate mica si medie: T 4 x 4 si S 16 x 16 T 16 x 16 si S 8 x 8 T 4 x 4 si S 8 x 8 55. Cum comunica CP cu SGC / SN? Prin buffer de mesaje (MB) Prin linii digitale directe Prin CCNC 56. Ce face GP / LTG dupa receptia numarului chemat? Transmite numerul chemat la procesorul central CP Selecteaza traseul de conexiune spre chemat Defineste directia de selectat 57. Cine verifica canalul temporal selectat pentru conexiunea spre DLU? SU si GP din LTG SLMA din DLU DIUD din DLU 58. Cine receptioneza cifrele numarului chemat transmise de la claviatura DTMF? SU / LTG-A SLMA / DLU SYP / CP 59. Cine selecteaza canalul temporal care se asociaza liniei chematoare prin DLU? GP / LTG-A DLUC / DLU-A CP 60. Selectia traseului de conexiune prin reteaua de comutatie (SN) este realizata de: CP GP /LTG SGC /SN 61. Tipul retelei de comutatie SN din sistemul EWSD de mica si medie capacitate: TST TT STS 62. Cum poate fi folosit un sistem de comutatie digitala EWSD? Centrala locala, rurala si de transit Centrala local Centrala rurala si de tranzit 63. Subsistemul de acces al sistemului EWSD contine: DLU si LTG DLU si CCNC LTG si CP 64. Subsistemul de coordonare al sistemului EWSD contine: CP, MB, SYP, EM, CCG si OMT CP si SN CP, CCNC 65. Debitul binar in liniile de interconexiune (PDC) intre DLU si LTG: 2048 Kbit/s 8192 Kbit/s 4096 Kbit/s 66. Debitul binar prin liniile digitale care conecteaza SLMA si DIUD: 4096 Kbit/s 2048 Kbit/s 64 Kbit/s 67. Debitul binar prin liniile digitale ale retelei de comutatie SN: 8192 Kbit/s 2048 Kbit/s 64 Kbit/s 68. Care este debitul binar prin reteaua de control interna a DLU? 136 Kbit/s 64 Kbit/s 2048 Kbit/s 69. Cine asigura sincronizarea fluxului digital de intrare pe tactul local al centralei? DIU SU/LTG GCG din GP/LTG 70. Cine separa la receptie semnalizarile receptionate pe canalul temporal 16 prin trunchiul digital? DIU SU/LTG GP/LTG 71. Cine verifica conexiunea prin reteaua de comutatie SN? LIU/LTG CP/LTG SGC/SN 72. Cine verifica conexiunea prin GS/LTG? LIU/LTG GP/LTG SU/LTG 73. Cum se realizeaza sincronizarea fluxurilor intre LTG si SN? Inregistrarea informatiei pe tact de receptie si citirea ei pe tact local GCG/LTG se sincronizeaza dupa CCG/CP Generatorul de tact din SN se sincronizeaza dupa GCG/LTGs la CP 74. Numarul de perechi de cabluri de conexiune intre LTG si SN, pentru o linie digitala de informatie? 3 : informatie , clock de 8 Mbit/s si FMB de 2 Kbit/s 2 : informatie si clock de 8 Mbit/s 1 : informatie 75. Cine selecteaza SN0 prin care este realizata efectiv conexiunea? LIU/LTG CP SGC/SN 76. Care este calea de conexiune intre GP si CP? GP/LTG --- LIU/LTG --- SN --- MB --- CP GP/LTG --- GS/LTG --- SN --- MB --- CP GP/LTG --- CCNC--- CP 77. Cine asigura concentrarea datelor de interogare receptionate pe liniile seriale de la SU, LTU, GS si LI? SMX din GP/LTG GS SU 78. Cine distribuie comenzile de la GP/LTG spre SU, LTU, GS si LIU prin linii seriale? SMX din GP/LTG SMPX/LTG LIU/LTG 79. Care sunt evenimentele de intrare (interogare) prelucrate de PU/GP? Schimbarile de stare sesizate si inregistrate in FIFO Toate evenimentele citite de la unitatile asociate Pure Toate evenimentele inregistrate in IRAM 80. Care este memoria de date folosita pentru schimbul de informatii GP CP? MU/GP IRAM si ORAM din PU EPROM 81. Unde este inregistrat programul de aplicatie al GP/LTG? MU/GP - programele se incarca la initializare sistem din CP EPROM EEPROM RAM din unitatea de procesor PU/GP IRAM 82. Cine controleaza procedura de transmitere a blocurilor de date intre GP si CP? DLC din GP/LTG LIU/LTG SU/LTG 83. Cum se realizeaza controlul fluxului de date digitale in LTG ? Prin clock-ul generat de GCG din GP/LTG Prin clock-ul central generat de CCG din CP Prin clock-ul de receptie, extras din linia digitala de intrare 84. Conexiunile pentru transferul de comenzi si mesaje intre CP si GP sunt : Semipermanente, realizate prin SN la initializarea sistemuluie tact local Realizate prin SN cind este necesar transferul de date Permanente, prin linii specializate 85. Care este structura unei unitati de linii de abonati ? Module de linii, unitate de test si interfata de acces la linii de 2 Mbit/s Circuite de linii de abonati si unitate de control comuna acestora Module de linii si retea de comutatie de grup 86. Care dintre canalele temporale ale cadrului primar de 2 Mbps sunt folosite pentru comunicaţii de voce, date, imagini? CT1 – CT 15, CT 17 – CT 31 CT1 – CT 127 CT 0 – CT 24 87. Cum se realizeaza comanda conexiunii in reteaua de comutatie TST din EWSD/Siemens? SGC din SN comanda conexiunea in TSM chemator, TSM chemat si SSM CP comanda conexiunea in TSM chemator, TSM chemat si SSM SGC/SN selecteaza traseul de conexiune intre intrarea SN asociata chematorului si iesirea SN asociata chematului 88. Care este rolul interfetei de sincronizare al interfetei de 2 Mbps din centrala telefonica? Controlul sincronizarii, sincronizarea pe tactul local al fluxurilor receptionate, separarea caii de semnalizare; Asigurarea semnalului de tact necesar sincronizarii fluxurilor digitale prin centrala telefonica; Conversia codului de linie HDB3 semnal TTL si regenerarea tactului de receptie. 89. Ce este blocajul intern pentru o retea de comutatie etajata? Reteaua de comutatie poate bloca accesul intrarilor neprioritare in caz decongestie; Reteaua de comutatie are bufferul de intrare plin ceea ce face ca o parte din pachetele de date sa fie pierdute; O intrare a retelei de comutatie nu poate fi conectata la o iesire libera. 90. Care din urmatoarele functii sunt functii ale SLCA dintr-o centrala telefonica? Semnalizare prin canal de 16 Kbps, sincronizarea fluxului de 2 Mbps, conversie TTL semnal in cod de linie; Semnalizare prin canal asociat (R2), comutatie, taxare; Codarea semnalului analogic, apel, superviziune linie, semnalizare de linie. 91. Cum este definit traseul de conexiune in sistemul de comutatie EWSD? SN comanda conexiunea in TSM chemator, TSM chemat si SSM; CP defineste adresele intrarii si iesirii retelei de comutatie si traseul intern(nr. SSM si canale temporale pe linkuri); CP defineste comenzile de conexiune pentru TSM chemator, TSM chemat si SSM; 92. Comutatorul T contine: Memorie temporala (MT) si memorie de comanda (MC) Numai memorie temporala (MT) Numai memorie de comanda (MC) 93. Comutatorul S contine: Numai memorie de comanda (MC) Memorie de comanda (MC) si memorie temporala (MT) Numai memorie temporala (MT) 94. Tipul conexiunii realizata prin SN pentru comunicatie telefonica: Doua conexiuni distincte A --> B si B --> A cu debit binar de 64 Kbit/s O conexiune bidirectionala cu debit binar de 64 Kbit/s O conexiune bidirectionala cu debit binar de 2048 Kbit/s 95. Configuratii de retele de comutatie SN utilizate in sistemul EWSD: TST pentru capacitati mici si medii si TSSST pentru capacitati mari TST TST pentru capacitati mici si TSSST pentru capacitati medii si mari 96. Debitul binar al semnalului in SN / EWSD: 8192 Kbit/s 4096 Kbit/s 2048 Kbit/s 97. Fie un comutator spatial cu 8 intrări și 8 ieșiri. Câte canale temporale există? Răspuns: 1024*1024 de CT MOODLE 98. Ce echipament din centrala EWSD se ocupă cu taxarea pe durata unei convorbiri telefonice care se desfășoară normal prin rețeaua de comutație SN? a. Unitatea LTG asociată abonatului apelat b. Circuitul SLC printr-una din funcțiile BORSCHT c. Unitatea EMPS din DLU d. Procesorul coordonator CP e. Unitatea LTG asociată abonatului care inițiază apelul 99. Care dintre funcțiile BORCHT ale circuitului de linie de abonat (SLC), din cadrul centralelor EWSD, permite detectarea intenției unui abonat de a realiza un apel: Răspuns: 100. Specificați care din următoarele tipuri de comutatoare au nevoie de o memorie tampon pentru stocarea periodică a cadrelor: a. comutatorul temporal cu comandă la ieșire b. comutatorul spațial cu comandă la intrare c. comutatorul temporal cu comandă la intrare d. comutatorul spațio-temporal e. comutatorul spațial cu comandă la ieșire 101. Care sunt etapele modulației impulsurilor în cod, necesare pentru trecerea dintr-un semnal analogic într-un semnal digital? Răspuns: eșantionare, cuantizare, codare 102. Cadrul de referință se caracterizează prin: a. poate fi transmis cu debit maxim de 2048 kbps b. este transmis într-o perioada de 125 us c. conține 8 biți necesari pentru sincronizarea cadrului d. conține un număr de 32 CT (canale temporale) e. timpul necesar pentru transpiterea unui bit de informație este de aprox. 488 ns 103. Specificați care din următoarele tipuri de comutatoare au nevoie de o memorie de comandă: a. comutatorul temporal cu comandă la ieșire b. comutatorul spațial cu comandă la intrare c. comutatorul temporal cu comandă la intrare d. comutatorul spațio-temporal e. comutatorul spațial cu comandă la ieșire 104. Specificați care din următoarele tipuri de comutatoare permite transferul informației de pe o linie de intrare A pe o altă linie de ieșire B păstrând același canal temporal la ieșire ca cel de la intrare: a. comutatorul spațial cu comandă la intrare b. comutatorul temporal cu comandă la ieșire c. comutatorul spațial cu comandă la ieșire d. comutatorul spațio-temporal e. comutatorul temporal cu comandă la intrare 105. În contextul rețelelor cu comutație de circuite, care din afirmațiile de mai jos sunt adevărate? a. informația poate fi transmisă de la sursă la destinație doar dacă i se atribuie o informație suplimentară de control sub formă de headere b. pot exista două tipuri de comutații (cu conexiune și fără conexiune) c. resursele rețelei necesare pentru comunicație sunt rezervate pe toată durata comunicației d. taxarea se face în funcție de cantitatea de informație transmisă și nu de durața ocupării liniei de comunicație e. pentru stabilirea unor comunicații sunt alocate unul sau mai multe canale temporale pentru transmisia informațiilor  ---------------------------------------- Semnalizarea telefonica --------------------------------------------- 1. Cum se transmit cifrele nr chemat de la circuitul de numerotare DTMF al aparatului telefonic electric R: Pentru nu a confunda 2 cifre este necesara pastrarea unui timp Tc intre 2 cifre, iar la telefoanele cu tastatura este neceasara existenta unui buffer care sa nu permita stocarea cifrelor daca se tasteaza foarte rapid. 2. Cum se realizează transmiterea cifrelor numărului chemat către centrală de la un telefon electronic cu semnalizare “TONE” ? Raspuns: DTMF - se transmit simultan două semnale vocale 3. Cum se transmit cifrele numarului chemat de la CI de numerotare DTMF al aparatului telefonic electronic ? Raspuns: Transmiterea simultana a doua semnale cu frecvente care corespund cifrei de transmis 4. Cum se transmit cifrele numarului chemat de la CI de numerotare DP al aparatului telefonic electronic ? Raspuns: Serii de impulsuri lipsa de curent continuu cu frecventa de 10 Hz 5. Cum se realizeaza semnalizarea pe canal asociat CAS ? Raspuns: fie prin circuitul care este folosit şi pentru comunicaţie fie prin canalul de semnalizare 6. Cum se realizeaza semnalizarea pe canal comun CCS ? Raspuns: realizează pe canale distincte de cele de comunicaţii 7. Cum se realizează transmiterea apelului de la centrala la aparatul telefonic? 75 Vef/ 25 Hz 12 kHz/ 3 V 450 Hz/ 0,2 V 8. Care sunt codurile MF utilizate in reteaua internationala in sistemul de semnalizare R2 ITU-T? 2/6 MF pentru semnale inainte si 2/5 pentru semnale inapoi 2/5 MF pentru semnale inainte si inapoi 2/6 MF pentru semnale inainte si inapoi 9. Care sunt codurile MF utilizate in reteaua nationala in sistemul de semnalizare R2? 2/5 MF pentru semnale inainte si 2/4 MF pentru semnale inapoi 2/6 MF pentru semnale inainte si 2/5 MF pentru semnale inapoi 2/5 MF pentru semnale inainte si inapoi 10. Cum se realizează transmiterea apelului de la telefon la centrala telefonică? Inchiderea buclei de c.c. Transmiterea unui semnal de apel de 75 Vef/25 Hz Transmiterea unui semnal de apel MF 11. Ce semnalizari se transmit in sensul inainte in sist. de semnalizare R2? Cifrele numarului chemat si categorie chemator Cifrele numarului chemat si conditia liniei chemate Cereri de cifre/categorie si conditie linie chemata 12. Ce semnalizari se transmit in sensul inapoi in sist. de semnalizari R2? Cereri de cifre/categorie si conditie linie chemata Cifrele numarului chemat si categorie chemator Cereri de cifre si impulsuri de taxare 13. Care este primul semnal inainte transmis de centrala telefonica de plecare ? Prima cifra a numarului chemat Categoria chematorului Conditia liniei chemate 14. Cum este realizata semnalizarea de linie R2 prin linii digitale de 2 Mbit/s ? Se folosesc cuvinte de 4 biti transmise prin CT16 ale multicadrului Transmisie de pachete de date de semnalizare prin CT16 al cadrului primar Se folosesc semnalizari vocale transmise prin canalele de comunicatie 15. Cine conecteaza semnalizarea de teletaxare spre linia analogica de abonat ? Circuitul de linie analogica din unitatea terminala /UT/ din CN GTA din UCN/CSN ETA din OCB283  ------------------------------------------------- ISDN ---------------------------------------------------- 1. Cum poate fi conectat un terminal non-ISDN la reteaua ISDN ? R: Prin adaptor de terminale 2. Care este continutul semnalului util pentru accesul de baza ISDN ? Raspuns: 2B+D 3. Care este continutul semnalului util pentru accesul primar ? Raspuns: 30B+D 4. Care este debitul binar pe canalul de semnalizare pentru accesul de baza ? Raspuns: 16 Kbit/s 5. Care este debitul binar pe canalul de semnalizare pentru accesul primar ISDN ? Raspuns: 64 Kbit/s 6. Care este destinatia si debitul canalului B in ISDN ? Raspuns: Canal de comunicatii. 64 kbit/s 7. Care este rolul canalului D pentru accesul de baza ISDN ? Raspuns: Este folosit pentru semnalizare sau pentru transmisii de date cu debit redus 8. Ce este TE1 ? Raspuns: Echipament terminal de tip ISDN, cu acces la interfata de tip S 9. Ce este TE2 ? Raspuns: Echipament terminal non-ISDN, care necesita circuit de adaptare pentru conectare la ISDN 10. Cum poate fi conectat un terminal non-ISDN la reteaua ISDN ? Raspuns: Prin adaptor de terminale 11. Cate echipament terminale TE1 pot fi conectate la punctul de referinta S/ISDN ? Raspuns: 8 12. Care este debitul binar in punctul de refrinta S/ISDN ? Raspuns: 192 kbit/s 13. Care este debitul binar in punctul de referinta U/ISDN ? Raspuns: 160 kbit/s 14. Rolul bitilor F in cadrele de semnal din interfata S pentru accesul de baza ISDN ? Raspuns: Delimitarea corecta a cadrelor de semnale de 48 biti/250 usec 15. Rolul bitilor E in cadrele de acces de baza, in punctul de referinta S/ISDN ? Raspuns: Transmit in ecou bitii D receptionati de terminalul de retea (NT1) catre TE1 16. Cum se realizeaza semnalizarea intre terminalele ISDN si centrala ? Raspuns: Bitii pachetelor de semnalizare se transmit pe pozitiile bitilor D 17. Care este debitul binar al semnalului in interfata U pentru acces de baza ISDN ? (Care este debitul binar in punctul de refrinta S/ISDN ?) Raspuns: 160 Kbit/s 18. Care este debitul binar prin interfata S pentru accesul de baza ISDN ? (Care este debitul binar in punctul de refrinta S/ISDN ?) Raspuns: 192 Kbit/s 19. Care este rolul canalului D pentru accesul de baza ISDN ? Raspuns: Se foloseste pentru semnalizare sau pentru transmisii de date cu debit redus 20. Cum poate fi conectat un terminal ne_ISDN la reteaua ISDN ? Raspuns: Prin adaptor de terminal 21. Rolul bitilor F in cadrele de semnal din interfata S pentru accesul de baza ISDN ? Raspuns: Delimitarea corecta a cadrelor de semnale de 48 biti/250 usec 22. Rolul bitilor E in cadrele de acces de baza ISDN ? Raspuns: Transmit in ecou bitii D receptionati de terminalul de retea NT 23. Rolul bitilor L in cadrele de acces de baza ISDN ? Raspuns: Anularea componentei de curent continuu a semnalului de linie 24. Rolul bitilor Fa si M din cadrele de acces de baza de la TE spre NT ? Raspuns: Pot fi folositi pentru transmisii de date de viteze reduse 25. Ce tip de semnale se transmite in linia digitala prin interfetele S si T ? Raspuns: Semnal pseudo-ternar 26. Care este rolul canalelor H? R: Permit realizarea canalelor de telecomunicatii cu viteze mari de transmisie 27. Unde este realizata separarea canalelor B si D pentru liniile digitale de abonat? In unitatea terminala /UT/ din concentratorul numeric /CN/ In unitatea de comanda numerica /UCN/ din centrul satelit numeric /CSN/ In matricea de conexiune /CX/ din centrul satelit numeric /CSN/ 28. Continutul cuvintului de sincronizare al cadrului transmis in interfata U pentru acces de baza: 19 x '1' 01111110 01101010 29. Ce este NT2 / ISDN? Terminal de retea utilizat numai daca e necesara concentrarea de trafic Terminal de retea pentru conectarea pe 2 fire la centrala a terminalului ISDN Terminal de retea solicitat de videotex 30. Ce reprezinta canalele de comunicatie de tip H2, H3 si H4? Sunt canale de banda larga 40, 70 si respectiv 140 MHz utilizate in B-ISDN Sunt canale de 536 KHz , 1920 KHz si 2048 KHz Sunt canale de semnalizare pentru ISDN de banda larga 31. Conexiunea digitala bidirectionala pe 2 fire spre centrala impune utilizarea in NT1 a terminalului ISDN a: supresorului de ecou CODEC-ului de semnal Multiplexorului 32. Ce canal este folosit pentru semnalizare în ISDN? Răspuns: canalul D 33. ISDN-BRA se caracterizeaza prin: Răspuns: 2B+D MOODLE 34. Tehnologia ISDN-PRA se caracterizează prin: a. 30 de canale de tip D (delta) cu un debit de 64 kbps și un singur canal de tip B (bearer) cu un debit de 64kbps b. cadre de lungime variabilă în punctul de referință S c. o lungime maximă a liniei de abonat pe care se face transmisia mai mare decât în cazul HDSL d. transferul datelor și vocii de la un utilizator la altul prin PSTN e. un debit maxim de 1984kbps în cazul utilizării liniilor inchiriate cu informație structurată în canale temporale  ----------------------------------------------------- HDSL --------------------------------------------------- 1. Circuitul comun C utilizat in tehnologia HDSL realizează : R: Compensarea tipului de propagare al informației pe cablu de cupru torsadat. 2. Care e debitul in linia de abonat in cazul transmisiei PDH cu 2 Mprin HDSL cu 3 perechi de cablu? Raspuns: 784kbps transmis cu 392 segmente cuaternare(392kbanda) 3. Care este tehnica de modulatie folosita de HDSL? Raspuns: DMT(discrete multiphone) 4. Ce este HDSL? Raspuns: Unitate de acces pt transm fluxurilor de 2M pe 2 sau 3 perechi de cablu 5. Care este rolul circuitului comun C ? Raspuns: formarea cadrelor HDSL 6. Codul de linie folosit de echipamentul de acces HDSL pentru transmisia in linia abonatului telephonic Raspuns: 2B1Q 7. Care este debitul in linia telefonica in cazul utilizarii sistemului HDSL pentru 2 perechi de fire R:1168 kb/s 8. Ce rol are circuitul de interfata din HDSL? R: are rol de a face conversia din semnalul de linie HDB3 in semnalul TTL si de a asigura accesul la cadrul primar de 2Mb/s corespunzator celor 32 de canale temporale. 9. Care sunt componentele retelei de abonat clasice? Bransament, cabluri de distributie si de transport, interfete de distributie Linie aeriana si repartitor Cablu simetric, sistem de curenti purtatori si repartitor de transmisie 10. Antetul HDSL overhead HOH este introdus de? Raspuns: biti utilizati pentru managementul retelei HDSP 11. Blocurile impare M utilizate in HDSL? Raspuns: circuit de mapare si intretinere 12. Debitele pentru 2 fire si 3 fire in HDSL? Raspuns: 1168 kbps, respectiv 784 kbps MOODLE 13. In cazul tehnologiei HDSL pe trei perechi de fire: a) Se trece de la o codare de linie pseudo-ternara la o codare multinivel b) Perioada necesara transmiterii cadrului HDSL pe linia de abonat este de 6ms c) In cadrul HDSL se utilizeaza 12 biti de semnalizare pentru identificarea liniei de abonat d) Tranceiverul HDSL are rolul de a atasa cadrului HDSL bitii de aliniament si mentenanta e) Debitul maxim transmis prin fiecare dintre cele trei perechi de fire este de 784 kbps  ----------------------------------------------------- ADSL --------------------------------------------------- 1. ADSL2 Se caracterizeaza prin: R:-permite cresterea debitului in linie pana la maxim 23 Mb/s prin utilizarea benzii pana la frecventa de 2,2 MHz. -Numarul purtatoarei creste la 512 dar ecartul intre purtatoare ramane 4.315Khz, 2. Debitul maxim transmis pe o purtatoare in cazul tehnologiei ADSL este de: R: 64.7 kbiti/s 3. Nr de purtatoare alocate sensului de upstream din tehnologia ADSL este de: R: 26 purtatoare 4. Ce este ADSL? Raspuns: Unitate de acces pt transm digitale pe linia de abonat cu debite de 8MBPS downstream si 1MBPS upstream 5. Care este numarul de purtatoare pentru un semnal adsl ? Raspuns: Pentru fluxul upstream sunt alocate 26 de purtătoare, iar pentru downstream 216 6. Cati biti minim poate avea o purtatoare ? Raspuns: Pe fiecare purtătoare se pot transmite între 4 şi 15 biţi în funcţie de raportul semnal/zgomot 7. Cate canale se folosesc pentru upstream? Raspuns: 26 8. Care este rolul spliterului asociat unui modem ADSL? Raspuns: Asigura comunicatii simultane de voce si transmisiune de date de banda larga 9. Cat este banda la VDSL? Raspuns: 12M 10. Ce este VDSL ? Raspuns: Echipament de acces de banda larga pe linii telef de abonat de lungime mica 11. Tehnicile de acces ADSL Lite se caracterizeaza prin: R: Permite eliminarea spliter-ului si doar folosirea unui simplu microfiltru, care poate fi montat, intre telefon si linia de abonat, direct de catre client. 12. ADSL – numar nimin de biti R:4 biti 13. Care este numarul de purtatoare pentru un semnal ADSL? Raspuns: Pentru fluxul upstream sunt alocate 26 de purtătoare, iar pentru downstream 216 14. Cati biti minim poate avea o purtatoare? Raspuns: a) 0 b) 8 c) 15 15. Rata de transfer de date accesibile cu acces ADSL? Raspuns: grila 2 a fost corecta MOODLE 16. Tehnologia ADSL2+ se caracterizeaza prin: a) Numarul minim de biti ce poate fi alocat pe o purtatoare este de 0 b) Distanta intre purtatoare este de 4.3125 kHz c) Utilizarea fibrei optice dupa primul punct de concentrare d) Utilizeaza tehnica de multiplexare a frecventei pentru a transmite date e) Debitul maxim ce poate fi transportat de o purtatoare este de 64.7 kbps 17. In cazul tehnologiilor ADSL, rata binara este intr-o relatie de direct proportionalitate cu: a) Diametrul cablului de cupru b) Numarul de purtatoare utilizate pentru transmiterea datelor c) Lungimea cablului de cupru d) Distanta dintre emitator si receptor e) Frecventa de lucru a purtatoarei 18. Referitor la tehnologiile xDSL, care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate? a) Tehnologia VDSL permite transmiterea datelor pe distante mai mari ca in cazul ADSL b) Parametrii liniei de abonat nu influenteaza debitul binar c) Separarea vocii de date la ADSL se realizeaza cu ajutorul splitter-ului de linie d) In cazul tehnologiei ADSL, in varianta clasica, se pot mari debitele pentru transmisia datelor prin utilizarea benzii de baza e) In cazul tehnologiei ADSL2+, se pot obtine debite mai mari fata de varianta ADSL clasica, datorita utilizarii unei benzi de frecventa superioare ---------------------------------------- Sistemul de telefonie celular--------------------------------------------- 1. Cat este debitul pe un canal radio? Raspuns : 13Kb/s 2. Ce stocheaza HLR ? Raspuns: Baza de date pentru identificarea pozitiei 3. Ce cuprinde NSS ? Raspuns: MSC, GMSC, HLR, VLR, AUC, EIR 4. Tehnici de acces in GSM? Raspuns: FDMA, TDMA, diviziunea în spaţiu 5. Cine administrează canalele radio? Raspuns: BSC-ul 6. Rolul GMSC-ului? Raspuns: permite conectarea abonaţilor dintr-o reţea GSM cu alţi abonaţi din alte reţele mobile sau din reţeaua fixă PSTN 7. Identificarea abonatilor in retelele mobile este realizata de: Raspuns: IMSI MOODLE 8. Care este echipamentul din retelele 4G care preia functiile indeplinite de Controlerele Statiilor de Baza (BSC) din retele 2G? a) GMM (GPRS Mobility Management) b) eNodeB c) RNC (Radio Network Controller) d) SGSN (Serving GPRS Node Support) e) MSC (Mobile Switching Centre) 9. In contextul retelelor cu comutatie de pachete, care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate? a) Resursele retelei necesare pentru comunicatie sunt rezervate pe toata durata comunicatiei b) Taxare se face in functie de durata ocuparii liniei de comunicatie si nu de cantitatea de informatie transmisa c) Pentru transmisia informatiei in retea este necesara atribuirea unor antete (headere) cu informatiile de control d) Pot exista doua tipuri de comutatii (cu conexiune si fara conexiune) e) Informatia este transmisa prin intermediul unor canale temporare alocate pentru toata durata comunicatiei 10. Care din urmatoarele echipamente permit conectarea retelelor mobile (2G, 2.5G, 3G, 4G) la alte retele externe? a) PCU Gateway (Packet Control Unit Gateway) b) PDN Gateway (Packet Data Network Gateway) c) GGSN (Gateway GPRS Support Nod) d) GMSC (Gateway Mobile Switching Centre) e) MME Gateway (Mobility Management Entity Gateway)  ----------------------------------------------------- VoIP --------------------------------------------------- 1. Funcțiile uneai Gatekeeper in VoIp : R : -Trantia adresei ( nr de telefon este tradus in IP); -Controloul semnalizarilor RAS; -Autorizarea apelurilor; -Controlul accesului la retea pentru terminalele H323, -Gateway si MCU; - Gestionarea alocarii largimii de banda pentru conexiuni; -Managementul zonei deservite de Gateway 2. Pasii necesari in realizarea unei comunicatii VoIP sunt R: -Semnalul vocal trebuie digitizate de G711 G729 sau G723,1 -Formarea pachetelor de voce cu ajutrul RTC -RTCP – Controlul calitatii vocii -Clientul trebuie sa aiba o adresa IP -Controlul conexiunii H225 -Stabilirea capabilitatilor de transfer H245 -T120 – tranfer de date 3. Ce face protocolul H225? Raspuns: Realizează cerere de acces la reţea 4. Cine realizeaza compresia/decompresia vocii in VoIP? Raspuns: Gateway sau terminalul H323 5. Cine face trecerea de la TDM la RTP resp de la SS7 la SIP sau H323 ? Raspuns: GW 6. Rolul GK ? Raspuns: GK face translaţia numărului de telefon – adresă IP şi prelungeşte mesajul SETUP către TE2. 7. Rolul MCU din VoIP? Raspuns: Controlul asigurarii conferintelor 8. Identificarea abonatilor VoIP prin protocolul SIP se face prin: Raspuns: URI 9. Care este frecvenţa de eşantionare a semnalului vocal? Raspuns: 8 KHz 10. Cum se realizează convesia digital- analogic pentru semnalul vocal? Raspuns: Decodare, expandare si filtrare 11. Cum se asigura serviciile suplimentare in reteaua VoIP? Raspuns: Se foloseste modul de serviciu care contine SA(SERVICE AGENT) si UA(user agent) 12. Ce este o zona VoIP? Raspuns: Zona retelei Internet CTRL de gatekeeper 13. Ce este TCP? Raspuns: Protocol de CTRL al transmisiei la niv transport din reteau internet 14. Ce este VPN? Raspuns: Retea privata pt voce, voce-fax, voce-video. 15. Ce este IP? Raspuns: Protocol internet de nivel aplicatie, pt selectia subretelei INTERNET 16. Ce protocol se foloseste pentru RAS? Raspuns: H245.0 [H225] 19. Ce este esantionarea semnalului si la ce foloseste ea ? Extragere de impulsuri periodice care urmaresc amplitudinea semnalului. Multiplexare in timp Selectarea unor esantioane reprezentative ale semnalului. Analiza semnalului Header asociat unei celule ATM. Dirijarea celulelor MOODLE 20. Cu ajutorul carui protocol se poate stabili nivelul calitativ al unei comunicatii de voce in cadrul tehnologiei VoIP? Raspuns: RTCP 21. Care dintre urlmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu tehnologia VoIP? a) Formarea pachetelor de voce se realizeaza cu ajutorul protocolului RTCP (Real-time Transport Control Protocol) b) Functia VAD (Voice Activity Detection) permite stabilirea momentului in care o conexiune trebuie intrerupta pentru a libera linia de comunicatie c) Calitatea unei comunicatii poate fi influentata in sens negativ daca durata cadrului (frame size-ul) creste d) In cazul utilizarii standardului SIP (Session Initiation Protocol) faza de stabilire a apelurilor se realizeaza cu ajutorul protocolului H225 e) Nivelul calitatii unei comunicatii de voce poate fi stabilita prin colectarea unor statistici cu ajutorul protocolului RSVP  ----------------------------------------------------- QoS --------------------------------------------------- 1. Câmpul antetului IPv4 folosit pentru QOS a perechii in Diff Service ? R: Adresa sursa, adresa destinație, port sursa, port destinație, protocoale TCP/IP 2. Rolul fct „shapping” din modul de condiționare al traficului din Border router folosit in Diff service R: Ce vine in plus se memoreaza in queue Alt raspuns :intarzierea pachetelor astfel încât per total să se transmită fluxul cu un debit mai mic decât debitul maxim (acceptabil prin SLA). 3. Functiile unui Core Router din dom Diff Serv R: Indrumarea pachetelor se face pe baza codului DSCP – la fel si modul de tratare al pachetelor 4. Schemele de planificare de extragere din cozile de asteptare care tin cont de dimensiunea pachetelor sunt : R: Fair Queueing, Weighted Fair Queueing, 5. Ce camp din IPv4 este folosit pentru integrated services ? Raspuns: ToS 6. Ce camp din IPv4 este folosit pentru DiffServ ? Raspuns: DSCP 7. Tipuri de servicii in IntServ ? Raspuns: Guaranteed Service şi Controlled Load Service 8. Ce face Policy Control ? Raspuns: Policy control – determină dacă utilizatorul are permisiunea de a face rezervarea (dacă există un acord SLA încheiat). 9. Ce face BR ? Raspuns: BR realizează controlul admisiei şi poate accepta sau respinge cererile surselor externe. 10. Ce face CR ? Raspuns: În nodurile interioare CR (Core Router) se realizează îndrumarea fiecărui pachet pe baza codului DSCP. 11. Ce face dropping ? Raspuns: aruncarea pachetelor, nu toate, ci alea care nu indeplinesc SLA 12. Rolul TCP in prevenirea congestiei ? Raspuns: Asigura redirijarea pachetelor 13. Metode pentru prevenirea congestiei? - Tail drop si RED (GRESIT) - WRED, WFQ, PQ - ARED, Tail Drop, ECN - ECN, WRED 14. În contrast cu mecanismul IntServ, controlul QoS prin mecanismul DiffServ se realizează: Raspuns: prin gruparea pachetelor într-un număr mic de fluxuri agregate în funcţie de tipul serviciului şi de destinaţie. 15. Schema de planificare WFQ este utilizata pentru ; R: Pachete de aceeasi dimensiune apartinand aceluaias flux introdus in aceeasi coada de asteptare. 16. Rolul mecanismului RED : R: Reduce incarcarea cozilor de asteptare prin aruncarea din timp a unor pachete atunci cand cozile de asteptare depasesc un anumit prag de incarcare. MOODLE 17. Care dintre urmatoarele afirmatii NU sunt adevarate despre tehnologia Differentiated Services? a) Toate routerele aflate pe calea dintre un echipament sursa si un echipament destinatie vor realiza operatia de clasificare a pachetelor intr-un mod similar b) Permite realizarea unei diferentieri a modului de tratare al pachetelor prin definirea unor prioritati de aruncare c) Toate pachetele provenite de la mai multi utilizatori, marcare ca avand aceeasi prioritate si care parcurg o aceeasi zona de retea vor fi incluse intr-o aceeasi coada de asteptare in nodurile retelei d) Se realizeaza rezervarea de resusre in fiecare nod al retelei cu ajutorul protocolului RSVP e) Pachetele de date sunt marcate cu codul DSCP (Differentiated Services Code Point) pentru a se putea stabili modul de tratare al acestora in routerele din cadrul retelei 18. Care dintre urmatoarele scheme de planificare de extragere a pachetelor din cozile de asteptare ale unui router tin cont de dimensiunea pachetelor? a) PQ b) FQ c) RR d) WRR e) FIFO f) WFQ 19. Care dintre urmatoarele scheme de planificare de extragere a pachetelor din cozile de asteptare ale unui router NU tin cont de dimensiunea pachetelor? g) PQ h) FQ i) RR j) WRR k) FIFO l) WFQ 20. Protocolul RSVP este utilizat pentru: a) Rezervarea unui procent din largimea de banda disponibila pentru transmisia prioritara a unor pachete de date b) Asigurarea calitatii serviciilor in retele IP c) Stabilirea unei rute (traseu) de la echipament sursa la un echipament destinatie d) Asigurarea unui feedback in ceea ce priveste calitatea serviciului prin colectarea de statistici privind comunicatia e) Formarea pachetelor de voce in VoIP