Grille Raportări Financiare PDF

1. Informaţia contabilă se regăseşte sub formă de: a) informaţie contabilă originală și comună b) informaţie contabilă exactă și aproximativă c) informaţie contabilă curentă şi de raportare 2. Conturile anuale includ: a) balanța de verificare b) fișa de cont pentru operațiuni diverse c) contul d...

1. Informaţia contabilă se regăseşte sub formă de: a) informaţie contabilă originală și comună b) informaţie contabilă exactă și aproximativă c) informaţie contabilă curentă şi de raportare 2. Conturile anuale includ: a) balanța de verificare b) fișa de cont pentru operațiuni diverse c) contul de rezultate 3. Între scopurile fundamentale ale procesului de normalizare regăsim: a) valorificarea informaţiilor contabile de către utilizatorii externi, în special în ceea ce priveşte comparabilitatea acestora în timp şi spaţiu b) obţinerea, în special de către puterea publică, a unei informări diferențiate, referitoare la întreprinderile de stat c) contribuţia la o alocare mai bună a resurselor informaționale disponibile, la nivelul fiecărui manager de întreprindere. 1. Diferențele între sistemele contabile naționale sunt generate de: a) dorința de personalizare națională în domeniu b) o serie de factori de influenţă care se manifestă diferit de la ţară la ţară şi care fac ca necesităţile de informare a diverselor categorii de utilizatori din aceste ţări să 10 fie diferite c) factori de influență de natură politică, predominanți în acest context. 2. Sistemul contabil național este influențat: a) exclusiv de legislația contabilă b) exclusiv de practica contabilă c) atât de legislația contabilă, cât și de practica contabilă 3. Sectorul instituțional are în vedere: a) cultura și practica contabilă b) legislația și practica contabilă c) sistemul politic, legal, fiscal și financiar 1. Organele instituţionale ale statului influenţează modul de raportare financiară prin intermediul: a) sistemului financiar b) sistemului politic, legal şi fiscal c) profesiei contabile 2. În general, în ţările „common law” reglementările referitoare la raportarea financiară sunt: a) mai puţin detaliate, fiind influenţate de prevederile codului commercial b) foarte detaliate, fiind influenţate de prevederile codului fiscal c) legate de ideea de dreptate şi moralitate 3. Sistemul fiscal influențează modul de raportare financiară întrucât: a) statul colectează o parte importantă din profiturile firmei b) statul asigură o parte importantă din sursele de finanțare ale firmei c) statul promovează în mod constant investițiile firmei 1. Raportările financiare sunt absolut necesare în procesul de asigurare a finanţărilor deoarece: a) reprezintă principala sursă de informație în stabilirea obligațiilor fiscale; b) oferă informații cu privire la poziţia financiară a societății care solicită finanțare şi la performanţele ei financiare, acestea fiind informații solicitate de orice instituţie finanţatoare care acordă împrumuturi c) oferă informații cu privire la poziţia financiară societății care solicită finanțare şi la performanţele ei financiare, acestea fiind informații solicitate de orice instituţie de stat 14 2. Instituţiile financiare şi băncile sunt considerate: a) surse de finanțare de pe piața de capital b) surse de finanțare directe c) surse de finanțare permanente 3. Caracteristica comună a surselor de finanțare directe este următoarea: a) implică cotarea la bursă a societăților finanțate b) sunt reprezentate exclusiv de acționarii sau asociații întreprinderii c) pun în contact direct întreprinderea care are nevoie de finanţare cu finanţatorul şi nu necesită existenţa unei pieţe pe care să se întâlnească cererea şi oferta de resurse băneşti 1. Misiunea auditorului financiar este de: a) a elabora situațiile financiare ale companiei b) a superviza situațiile financiare ale companiei c) a examina situațiile financiare ale companiei 20 2. Influenţa pe care o exercită profesia contabilă asupra contabilităţii poate consta în: a) elaborarea reglementărilor legislative specifice de către profesioniști contabili b) completarea reglementărilor legislative prin reguli adiţionale (standarde contabile) c) înlocuirea reglementărilor contabile necorespunzătoare prin raționamenrul profesional 3. Măsura în care profesia contabilă influenţează raportările financiare diferă de la o ţară la alta în funcție de: a) proporţia în care regulile de elaborare a situaţiilor financiare sunt prevăzute de lege b) forţa şi prestigiul profesiei contabile din ţara respective c) ambele variante de mai sus sunt corecte 1. În cadrul indicilor ce caracterizează dimenisunile culturale, identificați de Hofstede, se încadrează : a) indexul de evitare a fraudelor b) individualismul c) orientarea spre economisire. 2. În cadrul celor patru categorii de valori contabile identificate de S.J. Gray, se diferențiază: a) profesionalismul și controlul instituţionalizat b) onestitatea și lipsa de onestitate c) reglementarea și dereglementarea 3. În lumina indicilor identificați de Hofstede, sistemul contabil românesc se caracterizează prin: a) feminitate b) individualism c) orientare pe termen lung 1. Cercetările întreprinse de Mueller asupra modelelor contabile fundamentate pe obiectivele contabilităţii au condus la identificarea unui număr de patru modele de dezvoltare a sistemelor contabile, între care se regăsesc: a) modelul macroeconomic, în care contabilitatea serveşte intereselor întreprinderilor 35 b) modelul independent, în care principalul beneficiar al informaţiilor furnizate de contabilitate era statul c) modelul standard, în care contabilitatea este standardizată şi utilizată ca instrument de control atât de către management cât şi de către stat 2. Sistemul contabil caracteristic țărilor anglo-saxone se caracterizează prin: a) sistemul legal bazat pe dreptul roman b) o influenţă puternică a fiscalităţii asupra raportării financiare c) pieţe financiare care reprezintă un element principal al sistemului financiar 3. Sistemul contabil caracteristic celorlalte țări ale lumii, reprezentate spre exemplu de Japonia, Franţa, sau Germania se caracterizează prin: a) sistemul legal bazat pe dreptul cutumiar b) o influenţă puternică a fiscalităţii asupra raportării financiare c) o profesie contabilă influentă şi puternică. 1. Obiectivul fundamental al contabilității constă în: a) asigurarea competitivității întreprinderii b) furnizarea de informație specifică, în cadrul situaţiilor financiare periodice c) satisfacerea dorințelor și nevoilor piețelor financiare 2. Printre utilizatorii informației furnizate de situațiile financiare se numără: a) creditorii b) investitorii c) atât creditorii, cât și investitorii 3. Informațiile cuprinse în situațiile financiare: a) se fac publice b) nu se fac publice, doarece sunt confidențiale c) se fac publice la cinci ani de la elaborare 4. În viziune americană, obiectivul situațiilor financiare constă în furnizarea de informații utile: a) puterii publice și salariaților b) clienților și sindicatelor c) investitorilor şi creditorilor 5. În țara noastră, obiectivul situațiilor financiare constă în furnizarea de informații despre: a) poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii b) competitivitatea și poziția pe piață a întreprinderii c) principalii parteneri comerciali ai întreprinderii 1. În viziunea Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 3055/2009, un set complet de situații financiare cuprinde: a) bilanțul, contul de profit și pierdere și o anexă b) bilanțul, situația modificării capitalurilor proprii și situația fluxurilor de numerar c) bilanțul, contul de profit și pierdere, situația modificării capitalurilor proprii, situația fluxurilor de numerar, politici contabile și note explicative 2. Bilanțul este documentul contabil de sinteză în care se prezintă: a) elementele de venituri și cheltuieli ale întreprinderii b) elementele de activ, capitaluri proprii și datorii ale întreprinderii c) modificările poziției și performanței financiare ale întreprinderii 3. Contul de profit și pierdere oferă informații asupra: a) performanței întreprinderii b) poziției financiare a întreprinderii c) variației capitalurilor proprii 4. Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie şi al situaţiei modificărilor capitalului propriu este detaliat în: a) balanța de verificare b) notele explicative c) registrul jurnal 5. Părțile componente ale setului de situații financiare: a) sunt independente b) interrelaționează c) interrelaționează două câte două 1. Principiul continuității activității presupune: a) continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor de activ şi de pasiv şi a rezultatelor b) continuitatea în mod normal a funcționării într-un viitor previzibil c) continuitatea independenței exercițiilor 2. Conform principiului prudenței: a) se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor, doar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit b) se va ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului c) se va ține seama doar de profiturile înregistrate până la data depunerii bilanțului 3. Principiul pragului de semnificație presupune că: a) orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în situaţiile financiare poziției financiare a întreprinderii b) orice element care are o nevaloare semnificativă trebuie prezentat distinct în situaţiile financiare c) elementele cu valoare semnificativă vor fi însumate cu alte elemente cu valoare semnificativă 4. Principiul intangibilităţii presupune că: a) se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilornotele explicative b) veniturile și cheltuielile exercițiului sunt intangibile și deci nu se compensează c) bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent 5. Premisele contabilității de angajamente sunt date de: a) principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv b) principiul independenței exercițiului c) principiul prudenței 1. Caracteristici calitative ale informației prezentate în situațiile financiare sunt următoarele: a) independența exercițiilor, necompensarea și prudența b) inteligibilitatea, relevanța și prudența c) inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea și comparabilitatea 2. Credibilitatea informațiilor presupune că: a) informația este comparabilă în timp b) informația este relevantă pentru luarea deciziilor c) informația nu conţine erori semnificative, nu este părtinitoare, este completă și reprezintă cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente 3. Relevanţa informaţiei este influenţată de: a) natura sa şi de pragul de semnificaţie b) prudență c) nivelul profitului sau pierderii înregistrate de entitate 4. O consecinţă importantă a calităţii informaţiei de a fi comparabilă este ca: a) utilizatorii să fie informaţi despre politicile contabile utilizate b) utilizatorii să fie informaţi despre notele explicative utilizate c) utilizatorii să fie informaţi despre poziția și performanțele financiare ale întreprinderii 5. Pentru ca informațiile cuprinse în situațiile financiare să fie inteligibile, trebuie ca: a) informaţiile asupra unor probleme complexe să fie excluse din situațiile financiare, dacă nu pot fi înțelese de către utilizatori b) informaţiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevanţei lor în luarea deciziilor economice, să nu fie excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori c) informaţiile asupra unor probleme complexe să fie excluse din situațiile financiare, dacă nu sunt comparabile 1. Din comisia de inventariere nu pot face parte: a) managerul întreprinderii b) administratorul întreprinderii c) contabilii care țin evidența gestiunii inventariate 2. Disponibilităţile băneşti se inventariază: a) lunar b) trimestrial c) anual 3. Cu ocazia inventarierii, bunurile de natura imobilizărilor, stocurilor şi celelalte bunuri se evaluează: a) la cost istoric b) la valoarea brută de la data inventarierii c) la valoarea justă de la data inventarierii 1. Admiterea compensărilor minusurilor cu plusurile la inventar are loc cu îndeplinirea unor condiţii restrictive, cum ar fi: a) diferenţele se referă la perioade de gestiune diferite b) nu există posibilitatea de confuzie între două sorturi ale aceluiaşi articol de material sau mărfuri c) diferențele nu se datorează neglijenţei sau relei-credinţe a gestionarului 2. Plusurile constatate la inventarierea activelor necorporale şi a celor corporale se înregistrează în debitul conturilor corespunzătoare de imobilizări și în creditul contului:: a) Variația stocurilor b) Subvenții pentru investiții c) Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 3. Evaluarea mărfurilor constatate în plus se face: a) la preţul de cumpărare sau de înregistrare corespunzător sortului sau articolului din care face parte plusul, preţ asupra căruia se calculează adaosul comercial, iar suma celor două elemente constituie baza de calcul pentru TVA neexigibilă b) la valoare justă c) la valoare netă 1. Lipsurile la inventar şi pierderile la semifabricate şi la produse finite se înregistrează în creditul conturilor de gestiune (341 şi 345) prin debitul contului: a) Cheltuieli cu semifabricatele produsele finite b) Variația stocurilor c) Cheltuieli cu mărfurile 2. Contabilitatea lipsurilor la inventar nesoluţionate se organizează cu ajutorul contului: a) Cheltuieli cu calamitățile b) Vaariația stocurilor c) Decontări în curs de clarificare 3. În conturi din grupele 29, 39, 49 și 59 se înregistrează: a) ajustări pentru deprecieri reversibile b) ajustări pentru deprecieri ireversibile c) ajustări pentru lipsuri la inventar neimputabile 1. Reflectarea calitativă a operaţiilor economice şi financiare în documente vizează:, folosirea formularelor legale şi a modului de completare a acestora. : a) concordanţa lor cu realitatea b) folosirea formularelor legale şi a modului de completare a acestora c) ambele variante de mai sus sunt corecte 2. Prin confruntarea datelor din evidenţa operativă cu cele din contabilitate pot fi identificate erori ca: a) totalizarea eronată a stocurilor sau soldurilor b) operarea unor documente cu date corecte c) operarea unor documente justificative în evidenţa operativă 3. În procesul de confruntare a datelor contabilităţii sintetice cu cele din evidenţa analitică fi identificate erori ca: a) înregistrarea unor documente justificative în alte conturi analitice decât cele implicate b) fraude c) înregistrarea corectă a tuturor documentelor justificative 1. Ultima etapă premergătoare întocmirii bilanţului o constituie centralizarea datelor contabilităţii curente cu ajutorul: a) calculatorului b) balanţei de verificare sintetice c) contului de rezultate 2. Cu ajutorul balanţei de verificare sintetice pot fi depistate uşor o serie de erori care pot să survină ca urmare a nerespectării egalităţilor impuse de principiul dublei înregistrări, dintre care se amintesc: a) inversarea unor articole contabile b) înregistrarea în contabilitate a unei operaţii economice de două ori c) înregistrarea eronată a sumei în unul din cele două conturi corespondente 3. În urma verificărilor se obţin date corecte, fără erori sau omisiuni, privind rulajele şi soldurile conturilor sintetice şi implicit a celor analitice, date care constituie o bază certă pentru efectuarea operaţiilor contabile specifice sfârşitului fiecărei perioade de gestiune, cum ar fi: a) închiderea conturilor de cheltuieli prin virarea rulajelor creditoare pe total şi pe feluri de cheltuieli, în contul privind rezultatul exerciţiului; b) determinarea producţiei neterminate sau în curs de execuţie şi a cheltuielilor aferente produselor finite obţinute, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, precum şi decontarea acestora pe total şi pe feluri de cheltuieli asupra contului privind veniturile din producţia stocată, inclusiv decontarea soldului acestor venituri în contul de rezultate financiare finale c) închiderea conturilor de venituri prin virarea rulajelor debitoare sau a soldurilor pe care le au, după caz, pe total şi pe feluri de venituri, în contul privind rezultatul exerciţiului 1. Constituirea rezervelor legale are loc pe seama: a) profitului brut b) profitului net c) profitului reportat 2. Entitățile economice care la data bilanțului depășesc limitele a douã din cele 3 criterii de mãrime prevãzute de Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene întocmesc situații financiare anuale care cuprind: a) bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificãrilor capitalului propriu b) bilanț, cont de profit și pierdere, note explicative c) bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificãrilor capitalului propriu, situația fluxurilor de numerar, note explicative la situațiile financiare anuale 3. Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităților Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2009, cu modificările și completãrile ulterioare, entitățile economice din România sunt obligate să întocmească situațiile financiare anuale la data de: a) 30 iunie b) 30 septembrie c) 31 decembrie 1. Activele reprezintă: a) obligaţii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice b) interesul rezidual al proprietarilor în activele întreprinderii după deducerea tuturor datoriilor sale c) resurse controlate de entitatea economică ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare 2. O limită a bilanțului constă în faptul că: a) majoritatea activelor și datoriilor sunt raportate în bilanț la cost istoric b) majoritatea activelor și datoriilor sunt raportate în bilanț la valoare justă c) majoritatea activelor și datoriilor sunt raportate în bilanț valoare de utilizare 3. Datoriile sunt clasificate ca fiind curente atunci când: a) reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată b) sunt exigibile în termen de 12 luni de la data bilanţului c) sunt deţinute, în principal, în scopul comercializării sau pe termen scurt şi se aşteaptă a fi realizate în termen de 12 luni de la data bilanţului 1. Valoarea raportată în bilanț pentru activele imobilizate este.: a) valoarea contabilă netă, obținută din scăderea amortizării cumulate și a ajustărilor pentru depreciere din valoarea brută a activelor respective b) valoarea contabilă brută, obținută prin adunarea amortizării cumulate și a ajustărilor pentru depreciere la valoarea netă a activelor respective c) valoarea justă 2. În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: a) cheltuieli cu energia și apa b) cheltuielile de dezvoltare c) cheltuieli de cercetare 3. În situațiile financiare se recunoaște: a) fondul comercial generat intern în ultimul exercițiu financiar b) fondul comercial generat intern, indiferent de exercițiul financiar la care se referă c) fondul comercial realizat cu ocazia transferului de active şi, după caz, şi de datorii şi capitaluri proprii, indiferent dacă este realizat ca urmare a cumpărării sau ca urmare a unor operaţiuni de fuziune. 1. Terenurile şi clădirile sunt active care: a) sunt contabilizate întotdeauna împreună b) sunt contabilizate împreună, doar atunci când sunt achizițonate împreună c) sunt contabilizate separat, chiar atunci când sunt achiziţionate împreună 2. În contabilitatea locatarului, bunurile luate în leasing operaţional sunt evidenţiate în: a) conturi de imobilizări corporale b) conturi de imobilizări necorporale c) conturi de evidenţă din afara bilanţului 3. Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi se presupune că reprezintă un interes de participare, atunci când depăşeşte un procentaj de: a) 20%; b) 30% c) 40% 1. Activele se clasifică și se raportează ca și active circulante atunci când: a) se aşteaptă să fie realizate sau este deţinute cu intenţia de a fi vândute sau consumate în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii b) se aşteaptă a fi realizate în termen de 6 luni de la data bilanţului c) ambele variante de mai sus sunt corecte 2. Atunci când există o modificare a utilizării activului, în sensul că o imobilizare corporală care a fost folosită de proprietar urmează a fi îmbunătăţită în perspectiva vânzării, la momentul luării deciziei privind modificarea destinaţiei, în contabilitate se înregistrează transferul activului din categoria imobilizări corporale în cea de: a) capitaluri proprii b) datorii c) stocuri 3. Prezentarea creanțelor în bilanț se face la: a) valoarea curentă b) valoarea brută c) valoarea netă 1. Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile.: a) nu este cert că vor exista b) a căror natură nu este clar definită c) sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea 2. Cheltuielile angajate sunt: a) obligațiile de platã pentru bunuri și servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori și care au fost plãtite b) obligațiile de platã pentru bunuri și servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încã plãtite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plãții lor cu furnizorul c) obligațiile de platã pentru bunuri și servicii care nu au fost încă primite de la sau expediate de furnizori , dar care au fost plãtite 3. Veniturile încasate înainte de data bilanţului, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de: a) venituri în avans b) venituri extraordinare c) cifră de afaceri 1.. Capitalurile proprii cuprind: a) investiții financiare în capitalul altor societăți b) rezultatul exerciţiului financiar c) subvenții pentru investiții 2. Acţiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanţ ca: a) investiții financiare pe termen scurt b) imobilizări financiare c) o corecţie a capitalului propriu. 3. Câştigurile sau pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entităţii (acţiuni, părţi sociale) vor fi recunoscute în: a) bilanț b) contul de profit și pierdere c) bilanț și contul de profit și pierdere 1. Contul de profit sau pierdere îi ajută pe utilizatorii situațiilor financiare să evalueze: a) viitoarele fluxuri de numerar ale entității b) viitoarele datorii ale entității c) viitorii acționari ai entității 2. În contul de profit și pierdere, posibilii investitori, creditorii întreprinderii sau alți utilizatori pot evalua: a) poziția financiară a entității b) performanțele entității c) modificările poziției financiare a entității 3. Comparabilitatea contului de profit sau pierdere inter-entități este de multe ori împiedicată de: a) nivelul diferit al profitului entităților b) nivelul diferit al pierderii entităților c) politicile contabile diferite ale entităților 1. O condiție obligatorie de recunoaștere a veniturilor din vânzarea bunurilor este: a) plata a fost efectuată b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor c) ambele variante de mai sus sunt corecte 2. Valoarea raportată în contul de profit și pierdere a veniturilor sau cheltuielilor se referă la: a) soldul de la 31 decembrie b) rulajul lunii decembrie c) rulajul cumulat, aferent întregului an 3. În structura veniturilor fnanciare sunt incluse: a) venituri din diferenţe de curs valutar b) venituri din subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț c) venituri din vânzarea mărfurilor 1. Pentru elaborarea contului de profit sau pierdere se vor utiliza: a) veniturile și cheltuielile aferente exercițiului curent, inclusiv venituri în avans b) veniturile și cheltuielile aferente exercițiului curent, inclusiv cheltuielile de constituire c) doar veniturile și cheltuielile aferente exercițiului curent, evidențiate în conturile din clasa 6 ”Cheltuieli” respectiv clasa 7 ”Venituri” 2. Cheltuielile de exploatare sunt raportate în contul de profit sau pierdere la: a) valoarea brută b) valoarea netă c) valoarea de utilitate 3. Sconturile obținute de la furnizori sau creditori pentru plata în avans față de termenul prevăzut în contract sunt clasificate ca.: a) venituri din exploatare b) venituri financiare c) venituri extraordinare 1. Situația fluxurilor de numerar caracterizează cel mai bine entitatea sub aspectul: a) profitabilității activității și rentabilității capitalului angajat b) lichidităţii, solvabilităţii şi al riscului de faliment c) eficienței gestiunii activelor 2. Un factor important de inducere a falimentului firmei constă în: a) nivelul ridicat al activelor achiziționate b) nivelul ridicat al stocurilor acumulate c) nivelul ridicat al creanțelor neîncasate 3. În contextul întocmirii situației fluxurilor de numerar, echivalentele de numerar reprezintă: a) disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere b) investiţiile financiare pe termen scurt c) investiţiile financiare pe termen scurt și lung 1. Diferențierea între metoda directă și indirectă se înregistrează în modalitatea de determinare a fluxului de numerar din: a) activitatea de exploatare b) activitatea de finanțare c) activitatea de investiții 2. Valoarea fluxului net de trezorerie aferent activității de investiții este de cele mai multe ori: a) pozitivă b) negativă c) nulă 3. Deși un număr mare de companii românești nu procedează astfel, prognoza anuală a fluxului de numerar ar trebui să fie pregătită concomitent cu: a) bilanțul b) contul de profit sau pierdere c) bugetul anual 1. Necesitatea întocmirii în cadrul unui set complet de situaţii financiare a unei situaţii care să reflecte fie toate modificările capitalului propriu, fie modificările capitalului propriu, altele decât acelea provenind din tranzacţii de capital cu proprietarii şi distribuiri către proprietar este precizată în: a) IAS 1 b) IAS 2 c) IAS 7 2. Pe baza informaţiilor furnizate de situația modificărilor capitalurilor proprii se poate analiza: a) capacitatea de menţinere a capitalului b) capacitatea de menţinere a profitului c) capacitatea de menţinere a fluxului de numerar 3. Situaţia modificării capitalurilor proprii trebuie să evidenţieze: a) fiecare element de venit şi cheltuială, câştig sau pierdere care, aşa cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în capitalul propriu b) fiecare element de venit şi cheltuială, câştig sau pierdere care, aşa cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în contul de profit sau pierdere c) fiecare element de venit şi cheltuială, câştig sau pierdere care, aşa cum este cerut de un standard, este recunoscut direct în situația fluxurilor de numerar 1. În cursul notelor explicative, următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar, pentru buna lor înţelegere: a) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare b) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare c) ambele variante de mai sus sunt corecte 2. În cadrul situaţiilor financiare anuale se vor prezenta note explicative referitoare la: a) repartizarea profitului b) materii prime c) rezultatul reportat 3. Nota 6 se referă la: a) situația creanțelor și datoriilor b) principii, politici și metode contabile c) analiza rezultatului din exploatare 1. Indicatorii de risc includ: a) lichiditatea imediată b) gradul de îndatorare c) viteza de rotație a debitelor clienți 2. O scădere a numărului de rotaţii a stocurilor reflectă: a) o creştere a timpului de transformare a stocurilor în lichidităţi, cu consecinţe nefaste asupra activităţii întreprinderii negativă b) o scădere a timpului de transformare a stocurilor în lichidităţi, cu consecinţe faste asupra activităţii întreprinderii c) o scădere a timpului de transformare a stocurilor în lichidităţi, cu consecinţe fneaste asupra activităţii întreprinderii 3. Indicatorii de profitabilitate exprimă: a) capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de baza ale întreprinderii b) capacitatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani la un moment dat c) eficienţa întreprinderii de a realiza profit pe seama resurselor disponibile 1. În completare la situațiile financiare, consiliul de administraţie al entităţilor economice are obligaţia de a elabora pentru fiecare exerciţiu financiar: un raport al administratorilor: a) un cont de rezultate b) un bilanț c) un raport al administratorilor 2. În cadrul notei 10 sunt prezentate informații legate de: a) numărul de salariați b) ratele achitate în cadrul unui contract de leasing c) provizioanele constituite 3. Riscul de piață cuprinde: a) riscul de preț b) riscul de credit c) riscul de lichiditate 1. In conformitate cu OMFP… evaluare datoriilor in valuta se face - la fiecare final de luna 2. In elaborarea bilantului contabil se folosesc - Soldurile initiale si finale din balanta de verificare 3. Ce semnificatie prezinta rulajul current debitor al contului 121 la 31.12.2020 - Valoarea pierderii din luna decembrie 2020 4. Ce semnificatie are rulajul current debitor al contului 401 la 31.12.2020 - Valoarea platilor effectuate catre furnizor in luna decembrie 5. Ce semnificatie are rulajul current creditor al contului 421 la 31.12.2020 - Valoarea salariilor nete platite angajatilor in cursul lunii decembrie 2020 6. Ce semnificatie are rulajul cumulat creditor al contului 601 la 31.12.2020 - Valoarea ch. Cu materii prime din cursul anului 2020 transferate in rezultat prin inchiderea contului 7. Ce semnificatie prezinta soldul initial creditor al contului 121 din balanta anului 2020. - Profitul anului 2019 8. Scoaterea din gestiune a produselor finite se face la - cost efectiv de productie 9. Ce semnificatie are rulajul cumulat creditor al contului 301 - Valoarea materiilor prime consummate de a lungul anului 2020 10. Scoaterea din gestiune a marfurilor se face la - Adaos+Tva 11. Ce semnificatie are rulajul current creditor al contului 701 - Valoarea veniturilor din vanzarea produselor finite realizate in luna decembrie 2020 12. Entitatiile mijlocii si mari indeplinesc la data bilantului minim 2 din urmatoarele conditii - niciuna 13. Ce semnificatie prezinta rulajul cumulat debitor al contului 162 - Valoarea creditelor contractate in cursul anului 2020 14. Ce semnificatie are rulajul cumulat creditor al contului 411 - Valoarea incasarilor de la client din cursul anului 2020 15. Bilantul contabil prezinta urmatoarele informatii - Activele, datoriile si capitalurile proprii 16. Informatii privind veniturile curente ale entitatii se raporteaza la - 17. Ce semnificatie are soldul initial debitor al contului 451 la 31.12.2020 - 18. CPP se intocmeste folosind - 19. Ce semnificatie prezinta rulajul cumulat creditor al contului 5121 la 31.12.2020 - Valoarea platilor facute prin contul de la banca in cursul anului 2020 20. Contravaloarea soldului creditor al contului 167 se raporteaza in bilant - 21. Ce semnificatie prezinta rulajul current creditor al contului 2133 - Valoarea mijloacelor de transport intrate in gestiune in cursul lunii decembrie 2020 22. Ce semnifica soldul final creditor al contului 378  - Valoarea adaosului commercial afferent marfurilor aflate pe stoc 23. Ce semnificatie prezinta rulajul cumulat creditor al contului 121 - 24. Ce semnificatie are soldul final debitor 0 -Nu exista obiecte de inventar in cadrul firmei