Grile chimie - Copy PDF

**1. Cantitatea de substanţă existentă într-un corp determina:** a\) masa corpului; b\) greutatea corpului; c\) volumul real al corpului; d\) volumul aparent al corpului; e\) volumul în grămadă. **2. Forţa cu care un corp este atras de pămant datorită acceleraţiei gravitaţionale determină:**...

**1. Cantitatea de substanţă existentă într-un corp determina:** a\) masa corpului; b\) greutatea corpului; c\) volumul real al corpului; d\) volumul aparent al corpului; e\) volumul în grămadă. **2. Forţa cu care un corp este atras de pămant datorită acceleraţiei gravitaţionale determină:** a\) masa corpului; b\) greutatea corpului; c\) volumul real al corpului; d\) volumul aparent al corpului; e\) volumul în grămadă. **3. Spaţiul ocupat de un corp poros in starea sa normală, determină:** a\) masa corpului; b\) greutatea corpului; c\) volumul real al corpului; d\) volumul aparent al corpului; e\) volumul în grămadă. **4. Spaţiul ocupat de materialele aflate în vrac, determină:** a\) masa corpului; b\) greutatea corpului; c\) volumul real al corpului; d\) volumul aparent al corpului; e\) volumul în grămadă. **5. Spaţiul ocupat de substanţa solidă dintr-un corp determină:** a\) masa corpului; b\) greutatea corpului; c\) volumul real al corpului; d\) volumul aparent al corpului; e\) volumul în grămadă. **6. In cazul metodei volumului de lichid dizlocuit, in urma determinărilor de laborator se măsoară:** a\) masa pulberii din biuretă; b\) volumul pulberii din biuretă; c\) volumul scurs din biuretă; d\) volumul initial si final din cilindrul gradat; e\) masa după parafinare. **7. Metoda picnometrului este utilizată pentru determinarea:** a\) volumului real pentru corpuri compacte cu formă geometrică regulată; b\) volumului real pentru corpuri compacte cu formă geometrică neregulată; c\) volumul materialelor sub forma de pulbere; d\) volumul materialelor poroase cu formă geometrică regulată; e\) volumul materialelor poroase cu formă geometrică neregulată; **8. Metoda parafinării combinată cu metoda volumului de lichid dizlocuit este utilizată pentru determinarea:** a\) volumului real pentru corpuri compacte cu formă geometrică regulată; b\) volumului real pentru corpuri compacte cu formă geometrică neregulată; c\) volumul materialelor sub forma de pulbere; d\) volumul materialelor poroase cu formă geometrică regulată; e\) volumul materialelor poroase cu formă geometrică neregulată; **9. Metoda volumului de lichid dizlocuit este utilizata pentru determinarea:** a\) volumului real pentru corpuri compacte cu formă geometrică regulată; b\) volumului real pentru corpuri compacte cu formă geometrică neregulată; c\) volumul materialelor sub forma de pulbere; d\) volumul materialelor poroase cu formă geometrică regulată; e\) volumul materialelor poroase cu formă geometrică neregulată; **10. In cazul metodei picnometrului, in urma determinărilor de laborator, se măsoară:** a\) masa pulberii din biuretă; b\) volumul pulberii din biuretă; c\) volumul scurs din biuretă; d\) volumul initial si final din cilindrul gradat; e\) masa după parafinare. **11. Volumul aparent pentru un corp poros cu formă geometrică neregulată se calculează cu relaţia:** a\) V = L x l x h; b\) V~a~ = L x l x h; c\) V = 25 -- V~s~; d\) V = V~f~ -- V~i~; e\) V~a~ = V~f~ -- V~i~ - **12. Pentru un material aflat în stare de vrac se determină:** a\) densitatea aparentă; b\) densitatea reala; c\) densitatea in stivă; d\) densitatea în grămadă în stare afanată; e\) densitatea în grămadă în stare îndesată. **13. Volumul aparent pentru un corp poros cu formă geometrică regulată se calculează cu relaţia:** a\) V = L x l x h; b\) V~a~ = L x l x h; c\) V = 25 -- V~s~; V~f~ -- V~i~; d\) V = e\) V~a~ = V~f~ -- V~i~ - **14. Volumul real pentru un corp compact cu formă geometrică regulată se calculează cu relaţia:** a\) V = L x l x h; b\) V~a~ = L x l x h; c\) V = 25 -- V~s~; d\) V = V~f~ -- V~i~; e\) V~a~ = V~f~ -- V~i~ - **15. Volumul real pentru un corp cu formă geometrică neregulată se calculează cu relaţia:** a\) V = L x l x h; b\) V~a~ = L x l x h; c\) V = 25 -- V~s~; d\) V = V~f~ -- V~i~; e\) V~a~ = V~f~ -- V~i~ - **16. Pentru un material compact se determină:** a\) densitatea aparentă; b\) densitatea reala; c\) densitatea in stivă; d\) densitatea în grămadă în stare afanată; e\) densitatea în grămadă în stare îndesată. **17. Masa unităţii de volum determină:** a\) greutatea unui corp; b\) densitatea corpului; c\) greutatea specifică; d\) porozitatea; e\) compactitatea. **18. Volumul real in cazul unui material sub formă de pulbere, utilizand metoda picnometrului, se determină cu relaţia:** a\) V = L x l x h; b\) V~a~ = L x l x h; c\) V = 25 -- V~s~; d\) V = V~f~ -- V~i~; e\) V~a~ = V~f~ -- V~i~ - **19. Pentru un material poros de determină:** a\) densitatea aparentă; b\) densitatea reala; c\) densitatea in stivă; d\) densitatea în grămadă în stare afanată; e\) densitatea în grămadă în stare îndesată. **20. Volumul în grămadă pentru un material aflat în vrac se calculează cu relaţia:** a\) L x l x h; b\) V~f~ -- V~i~; c\) V~f~ -- V~i~ -- V~p~; d\) V + V~p~ + V ~gol~; e\) 25- Vs. **21. Greutatea unităţii de volum determină:** a\) volumul de goluri; b\) compactitatea; c\) densitatea; d\) greutatea specifică; e\) porozitatea. **22. Relatia determina:** a\) compactitatea; b\) porozitatea; c\) densitatea; d\) greutatea specifica; e\) volumul de goluri. **23. Relaţia determina:** a\) compactitatea; b\) porozitatea; c\) densitatea; d\) greutatea specifica; e\) volumul de goluri. **24. Un material poros se caracterizeaza prin:** a\) C \< 1; b\) C = 1 c\) n \> 1; d\) n \< 1; e\) n = 0. **25. Gradul de umplere al volumului aparent cu material solid determină:** a\) volumul de goluri; b\) compactitatea; c\) densitatea; d\) greutatea specifică; e\) porozitatea. **26. Relatia sau determina:** a\) compactitatea; b\) porozitatea; c\) densitatea; d\) greutatea specifica; e\) volumul de goluri. **27. Gradul de umplere cu pori ai volumului total determină:** a\) volumul de goluri; b\) compactitatea; c\) densitatea; d\) greutatea specifică; e\) porozitatea. **28. Relatia determina:** a\) compactitatea; b\) porozitatea; c\) densitatea; d\) greutatea specifica; e\) volumul de goluri. **29. Totalitatea spaţiilor existente între granulele care formează o grămadă determină:** a\) volumul de goluri; b\) compactitatea; c\) densitatea; d\) greutatea specifică; e\) porozitatea. **30. Un material compact se caracterizeaza prin:** a\) C \< 1; b\) C = 1 c\) n \> 1; d\) n \< 1; e\) n = 0. **31. In cazul unui material cu masa initială (m~u~)umedă , cu relatia 100 % se poate determina:** a\) umiditatea relativă; b\) umiditatea absoluta; c\) absorbtia de apă în masă; d\) absorbţia de apă în volum; e\) capilaritatea. **32. In cazul unui material cu umiditate 0% in stare naturala, cu relatia 100 % se poate calcula:** a\) umiditatea relativă; b\) umiditatea absoluta; c\) absorbtia de apă în masă; d\) absorbţia de apă în volum; e\) capilaritatea. **33. Cantitatea de apa pe care un material o absoarbe si retine in pori si capilare determina:** a\) capilaritatea; b\) hidroscopicitatea; c\) umiditatea materialului; d\) absorbtia de apa; e\) gelivitatea. **34. Cantitatea de apa legata fizic ce se afla la un moment dat in material determina**: a\) capilaritatea; b\) hidroscopicitatea; c\) umiditatea materialului; d\) absorbtia de apa; e\) gelivitatea. **\$\$ 35. In cazul unui material cu umiditate 0% in stare naturala, cu relatia 100 % se poate calcula:** a\) umiditatea relativă; b\) umiditatea absoluta; c\) absorbtia de apă în masă; d\) absorbţia de apă în volum; e\) capilaritatea. **36.** **In cazul unui material cu masa iniţială (m~u~) umedă, si masa finală (m), cu relatia 100 % se poate calcula:** a\) umiditatea relativă; b\) umiditatea absoluta; c\) absorbtia de apă în masă; d\) absorbţia de apă în volum; e\) capilaritatea. **8. La elementele portante care lucrează în mediu umed, coeficientul de înmuiere trebuie să îndeplinească condiţia:** a\) K ≥ 1; b\) K ≥ 0,95; c\) K ≥ 0,90; d\) K ≥ 0,8 0; e\) K \< 0,80. **37. Proprietatea materialelor de a lăsa să treacă o anumită cantitate de apă printr-o suprafaţă determinată, într-un interval de timp dat, la presiune şi temperatură constantă, determină:** a\) permeabilitatea la apă; b\) permeabilitatea la aer; c\) permeabilitatea la vapori; d\) capilaritatea; e\) gelivitatea. **38. Coeficientul de înmuiere al materialelor se determină cu relaţia**: a\) R~umed~/R~uscat~; b\) R~uscat~/R~umed~; c\) (R~1~-R~2~)/R~1~; d\) R~1~/(R~1~-R~2~); e\) (m~1~-m~2~)/m~1~. **39. Proprietatea materialelor de a lăsa să treacă o anumită cantitate de aer printr-o suprafaţă determinată, într-un interval de timp dat, la presiune şi temperatură constantă, determină:** a\) permeabilitatea la apă; b\) permeabilitatea la aer; c\) permeabilitatea la vapori; d\) capilaritatea; e\) gelivitatea. **40. Proprietatea materialelor de a absorbi apă din mediul ambiant pană la stabilirea unui echilibru determină:** a\) permeabilitatea la apă; b\) permeabilitatea la aer; c\) permeabilitatea la vapori; d\) capilaritatea; e\) gelivitatea. **41 Materialele vitrificate se caracterizează prin:** a\) n \< 2%; b\) n \< 7%; c\) n \< 8%; d\) n \< 9%; e\) n\< 10%. **42. Proprietatea materialelor saturate cu apă de a rezista la actiunea repetată a îngheţului şi dezgheţului determină:** a\) permeabilitatea la apă; b\) permeabilitatea la aer; c\) permeabilitatea la vapori; d\) capilaritatea; e\) gelivitatea. 43**. Materialele clincherizate se caracterizează prin:** a\) n \< 2%; b\) n \< 7%; c\) n \< 8%; d\) n \< 9%; e\) n\< 10%. **44. Proprietatea materialelor de a lăsa să treacă o anumită cantitate de vapori printr-o suprafaţă determinată, într-un interval de timp dat, la presiune şi temperatură constantă, determină:** a\) permeabilitatea la apă; b\) permeabilitatea la aer; c\) permeabilitatea la vapori; d\) capilaritatea; e\) gelivitatea. **45. Temperatura la care un material se înmoaie sub greutatea proprie, determină:** a\) punctul de inflamabilitate; b\) punctul de aprindere; c\) punctul de înmuiere; d\) refractaritatea; e\) punctul de topire. **46. Temperatura la care concentraţia substanţelor organice (prin încălzire progresivă) a devenit destul de mare încat să se aprindă în contact cu o flacără, determină:** a\) punctul de inflamabilitate; b\) punctul de aprindere; c\) punctul de înmuiere; d\) punctul de refractaritate; e\) punctul de topire. **47. Temperatura la care concentraţia substanţelor organice (prin încălzire progresivă) a devenit destul de mare încat să se aprindă în aer chiar şi în lipsa unei flacări, determină:** a\) punctul de inflamabilitate; b\) punctul de aprindere; c\) punctul de înmuiere; d\) punctul de refractaritate; e\) punctul de topire. **48. Un material care conţine un surplus de energie calorică o transmite prin:** a\) conducţie; b\) convecţie; c\) radiaţie; d\) penetraţie; e\) gelivitate. 49**. Rezistenţa la transfer termic printr-un element de grosime d, este egala cu:** a\) (d ⋅ b)/λ; b\) d/(b⋅λ); c\) (b⋅λ)/d; d\) (λ⋅b)/d; e\) λ/(b⋅d). 50**. Cantitatea de căldură ce trece printr-o suprafată de 1 m^2^ cu grosimea de 1m, în timp de 1h, la o diferenţă de temperatură de 1ºC, între feţele unui material omogen, determină:** a\) rezistenţa la transfer termic; b\) căldura specifică; c\) conductivitatea termică; d\) capacitatea calorică; e\) coeficientul de dilatare liniară. **51. Căldura necesară unui kg dintr-un material pentru a-si mari temperatura cu 1ºC, în condiţii normale de temperatură şi presiune, determină:** a\) rezistenţa la transfer termic; b\) căldura specifică; c\) conductivitatea termică; d\) capacitatea calorică; e\) coeficientul de dilatare liniară. **52. Căldura degajată la arderea completă a unui kg din acel material determină:** a\) rezistenţa la transfer termic; b\) căldura specifică; c\) conductivitatea termică; d\) capacitatea calorică; e\) coeficientul de dilatare liniară. **53. Creşterea unităţii de volum pentru un grad de temperatură, determină:** a\) coeficientul de dilatare termică în volum; b\) căldura specifică; c\) conductivitatea termică; d\) capacitatea calorică; e\) coeficientul de dilatare termică liniară. **54. Creşterea unităţii de lungime pentru un grad de temperatură determină:** a\) rezistenţa la transfer termic; b\) căldura specifică; c\) conductivitatea termică; d\) capacitatea calorică; e\) coeficientul de dilatare liniară. **55. In funcţie de frecvenţa cu care acţionează şi intensitate, acţiunile se împart în:** a\) permanente, temporare, excepţionale; b\) permanente, temporare; c\) temporare, excepţionale; d\) permanente, exceptionale; e\) permanente, vant, zăpadă. **56. Acţiunile care intervin la intervale mari de timp şi pot să nu apară pe durata de viaţă a unei construcţii, determină acţiunile:** a\) temporare; b\) permanente; c\) excepţionale; d\) utile; e\) eforturi. **57. Acţiunile care variază sensibil în raport cu timpul (pot să lipsească în anumite intervale de timp) se numesc acţiuni:** a\) temporare; b\) permanente; c\) excepţionale; d\) utile; e\) eforturi. **58. Acţiunile care se aplică în mod continuu, cu o intensitate practic constanată în timp sunt acţiuni**: a\) temporare; b\) permanente; c\) excepţionale; d\) utile; e\) eforturi. **59. După modul de acţiune, acţiunile pot fi:** a\) statice, dinamice, ciclice; b\) dinamice, statice; c\) ciclice; d\) dinamice, ciclice; e\) statice, dinamice, utile. **60. Modificările de formă şi volum care apar sub acţiunea încărcărilor datermină:** a\) efortul unitar; b\) rezistenţa unui material; c\) deformaţia materialului; d\) deformaţoa specifică; e\) caracteristicile mecanice. **61. Sarcinile aplicate brusc cu intensitatea lor finală şi care se menţin relativ un timp scurt, sunt acţiuni:** a\) ciclice; b\) dinamice; c\) statice; d\) repetate; e\) utile. **62. Sarcinile a căror intensitate variază în timp de la F~max~ -- F~min~ -- F~max~, sunt acţiuni:** a\) ciclice; b\) dinamice; c\) statice; d\) repetate; e\) utile. **63. Sarcinile care cresc continuu şi lent de la valoarea zero la valoarea finală, sunt acţiuni:** a\) ciclice; b\) dinamice; c\) statice; d\) repetate; e\) utile. **64. Proprietatea unui material de a suporta eforturile interioare ce apar In structura lor sub acţiunea sarcinilor exterioare, determină:** a\) rezistenţa electrică; b\) rezistenţa termică; c\) rezistenţa mecanică a unui material; d\) rezistenţa la permeabilitate; e\) rezistenţa la conducţia termica. **65. Deformaţiile care apar sub acţiunea încărcărilor pot fi:** a\) utile; b\) excepţionale; c\) elastice; d\) plastice; e\) permanente. **66. Deformaţia este direct proporţională cu efortul (este valabilă legea lui Hooke) în cazul deformaţiei:** a\) utilă; b\) excepţională; c\) elastică; d\) plastică; e\) vascoasă. **67. In cazul în care efortul depăşeşte limita de elasticitate a materialului se poate produce o deformaţie:** a\) utilă; b\) excepţională; c\) elastică; d\) plastică; e\) vascoasă. **68. In cazul în care efortul nu depăşeşte limita de elasticitate a materialului, în material apare deformaţia:** a\) utilă; b\) excepţională; c\) elastică; d\) plastică; e\) vascoasă. **69. Relaţia σ = E⋅ ε, descrie:** a\) deformaţia plastică; b\) legea lui Hooke; c\) legea lui Avogadro; d\) deformaţia elastică; e\) deformaţia vascoasă. **70. Cu relaţia R~ti~ = se determină;** a\) rezistenţa la întindere axială; b\) rezistenţa la întindere prin încovoiere (rezistenta la încovoiere); c\) rezistenţa la compresiune; d\) rezistenţa la oboseală; e\) rezistenţa la rupere. **71. Solicitarea unui material cu forţe de aceeaşi direcţie, dar de sens contrat, care are ca efect alungirea acestora, în lungul axei de simetrie, reprezintă:** a\) încercarea la compresiune; b\) încercarea la întindere axială; c\) încercarea la întindere prin încovoiere; d\) încercarea la rupere; e\) încercarea la oboseală. **72. Cu relaţia R~t~ = P/A se determină;** a\) rezistenţa la întindere axială; b\) rezistenţa la întindere prin încovoiere; c\) rezistenţa la compresiune; d\) rezistenţa la oboseală; e\) rezistenţa la rupere. **73. Solicitarea unui material cu forţe de aceeaşi direcţie dar de sens contrar, perpendicular pe direcţia de turnare a epruvetelor, care are ca efect scurtarea acestora, este:** a\) încercarea la compresiune; b\) încercarea la întindere axială; c\) încercarea la întindere prin încovoiere; d\) încercarea la rupere; e\) încercarea la oboseală. **74. Cu relaţia R~c~ = P/A se determină;** a\) rezistenţa la întindere axială; b\) rezistenţa la întindere prin încovoiere; c\) rezistenţa la compresiune; d\) rezistenţa la oboseală; e\) rezistenţa la rupere. 75**. Pe cuburi şi capete de prismă, la presa hidraulică se determină:** a\) rezistenţa la întindere axială; b\) rezistenţa la întindere prin încovoiere; c\) rezistenţa la compresiune; d\) rezistenţa la oboseală; e\) rezistenţa la rupere. **76. Cu aparatul Fruhling-Michaelis se poate determina:** a\) rezistenţa la întindere axială; b\) rezistenţa la întindere prin încovoiere (rezistenta la încovoiere); c\) rezistenţa la compresiune; d\) rezistenţa la oboseală; e\) rezistenţa la rupere. **77. Pe prisme, cu aparatul Fruhling-Michaelis se determină:** a\) rezistenţa la întindere axială; b\) rezistenţa la întindere prin încovoiere; c\) rezistenţa la compresiune; d\) rezistenţa la oboseală; e\) rezistenţa la rupere. **78. Cu presa hidraulică, pe cuburi, se determină;** a\) rezistenţa la întindere axială; b\) rezistenţa la întindere prin încovoiere; c\) rezistenţa la compresiune; d\) rezistenţa la oboseală; e\) rezistenţa la rupere. **79. Pe brichete (opt-uri, pişcoturi), la aparatul Fruhling-Michaelis, se determină:** a\) rezistenţa la întindere axială; b\) rezistenţa la întindere prin încovoiere; c\) rezistenţa la compresiune; d\) rezistenţa la oboseală; e\) rezistenţa la rupere. **80. Relaţia K~n~ = determină:** a\) rezistenţa la compresiune; b\) rezistenţa la întindere axială; c\) rezistenţa la întindere prin încovoiere; d\) rezistenţa la încovoiere prin şoc; e\) rezistenţa la compresiune prin şoc. **81. Relaţia R~s~ = , determină:** a\) rezistenţa la compresiune; b\) rezistenţa la întindere axială; c\) rezistenţa la întindere prin încovoiere; d\) rezistenţa la încovoiere prin şoc; e\) rezistenţa la compresiune prin şoc. **82. In cazul unei prisme cu crestătură la mijloc, se determină:** a\) rezistenţa la compresiune; b\) rezistenţa la întindere axială; c\) rezistenţa la întindere prin încovoiere; d\) rezistenţa la încovoiere prin şoc; e\) rezistenţa la compresiune prin şoc. **83. Relaţia K~n~ = determină:** a\) rezistenţa la compresiune; b\) rezistenţa la întindere axială; c\) rezistenţa la întindere prin încovoiere; d\) rezistenţa la încovoiere prin şoc; e\) rezistenţa la compresiune prin şoc. **84. Relaţia R~s~ = , determină:** a\) rezistenţa la compresiune; b\) rezistenţa la întindere axială; c\) rezistenţa la întindere prin încovoiere; d\) rezistenţa la încovoiere prin şoc; e\) rezistenţa la compresiune prin şoc. 85**. Materialul utilizat pentru determinarea constantei permeabilimetrului Blaine este;** a\) ciment; b\) pulbere standard; c\) mercur; d\) var; e\) ipsos. **86. Suprafata specifică pentru o pulbere, utilizand permeabilimetrul Blaine, se defineste ca fiind:** a\) volumul tuturor granulelor dintr-un gram de pulbere; b\) volumul tuturor granulelor din 5 grame de pulbere; c\) suprafata laterală a tuturor granulelor dintr-un gram de pulbere; d\) suprafata laterală a tuturor granulelor din 5 grame de pulbere; e\) o măsura a fineţii de măcinare. **87. Unitatea de măsură pentru suprafaţa specifică prin metoda permeabilimetrului Blaine, este:** a\) m^2^/g; b\) cm^3^/g; c\) cm^2^/g; d\) cm/g; e\) dm^2^/g. **88. Masa de pulbere necesară pentru determinarea suprafeţei specifice prin metoda permebilimetrului Blaine se calculează cu relaţia:** a\) m = ρ⋅ V ( 1 - n); b\) m = ρ ⋅ V; c\) m = ρ⋅ V ( 1 - η); d\) m = ρ⋅ V ⋅ K; e\) m = ρ⋅ V ⋅ t; **89. Materialul utilizat pentru determinarea volumului celulei de permeabilitate Blaine este:** a\) ciment; b\) pulbere standard; c\) mercur; d\) var; e\) ipsos. **90. Cele mei vechi metode nedistructive sunt:** a\) metodele acustice; b\) metodele mecanice; c\) metodele atomice; d\) metodele electro-magnetice; e\) metodele combinate. **91. Din grupa metodelor mecanice de suprafată fac parte:** a\) metoda ultrasonică; b\) metoda cu amprentă; c\) metoda cu neutroni; d\) metoda cu recul; e\) metoda de rezonanţă. **92. Sclerometrul cu amprentă se utilizează la**: a\) metoda ultrasonică; b\) metoda cu amprentă; c\) metoda cu neutroni; d\) metoda cu recul; e\) metoda de rezonanţă. **93. Dezavantajele metodelor nedistructive sunt:** a\) determinările pot fi repetate pe acelasi element; b\) rezistentele sunt orientative; c\) pe acelasi element pot fi determinate mai multe caracteristici; d\) se pot utiliza „în situ"; e\) rezistentele au valori exacte. **94.Avantajele metodelor nedistructive sunt:** a\) determinările pot fi repetate pe acelasi element; b\) rezistentele sunt orientative; c\) pe acelasi element pot fi determinate mai multe caracteristici; d\) se pot utiliza „în situ"; e\) rezistentele au valori exacte. **95. Sclerometrul cu recul se utilizează la:** a\) metoda ultrasonică; b\) metoda cu amprentă; c\) metoda cu neutroni; d\) metoda cu recul; e\) metoda de rezonanţă. **96. Betonoscopul se utilizează la :** a\) metoda ultrasonică; b\) metoda cu amprentă; c\) metoda cu neutroni; d\) metoda cu recul; e\) metoda de rezonanţă. **97. Timpul în care ultrasunetele străbat proba (între cei doi palpatori), exprimat în μs, se înregistrează în cazul utilizării:** a\) metodei acustice; b\) metodei mecanice cu amprentă; c\) metodei mecanice cu recul; d\) metodelor atomice; e\) metodelor cu neutroni. **98. Două diametre perpendiculare se citesc în cazul:** a\) metodei acustice; b\) metodei mecanice cu amprentă; c\) metodei mecanice cu recul; d\) metodelor atomice; e\) metodelor cu neutroni. **99. Reculul sclerometrului se înregistrează în cazul:** a\) metodei acustice; b\) metodei mecanice cu amprentă; c\) metodei mecanice cu recul; d\) metodelor atomice; e\) metodelor cu neutroni. **100. In cazul metodei mecanice cu recul, coeficientul total ce ţine cont de biografia betonului se calculează cu relaţia:** a\) C~T~ = C~a~⋅C~m~⋅C~u~; b\) C~T~ = C~p~⋅C~m~⋅C~u~; c\) C~T~ = C~a~⋅C~c~⋅C~d~⋅C~m~⋅C~u~; d\) C~T~ = C~a~⋅C~c~⋅C~d~⋅C~φ~⋅C~g~⋅C~m~⋅C~u~⋅C~p~; e\) C~T~ = C~c~⋅C~d~⋅C~m~⋅C~p~; **101. In cazul metodelor acustice, coeficientul total ce ţine cont de biografia betonului se calculează cu relaţia:** a\) C~T~ = C~a~⋅C~m~⋅C~u~; b\) C~T~ = C~p~⋅C~m~⋅C~u~; c\) C~T~ = C~a~⋅C~c~⋅C~d~⋅C~m~⋅C~u~; d\) C~T~ = C~a~⋅C~c~⋅C~d~⋅C~φ~⋅C~g~⋅C~m~⋅C~u~⋅C~p~; e\) C~T~ = C~c~⋅C~d~⋅C~m~⋅C~p~; **102. In cazul metodelor mecanice cu amprentă, coeficientul total, ce ţine cont de biografia betonului, se calculează cu relaţia:** a\) C~T~ = C~a~⋅C~m~⋅C~u~; b\) C~T~ = C~p~⋅C~m~⋅C~u~; c\) C~T~ = C~a~⋅C~c~⋅C~d~⋅C~m~⋅C~u~; d\) C~T~ = C~a~⋅C~c~⋅C~d~⋅C~φ~⋅C~g~⋅C~m~⋅C~u~⋅C~p~; e\) C~T~ = C~c~⋅C~d~⋅C~m~⋅C~p~; **103. In cazul metodelor nedistructive, coeficientul de etalonare este obligatoriu a corecta mărimea înregistrată de aparat, pentru că:** a\) aparatul e uzat moral; b\) aparatul este defect; c\) în timp, aparatul se decalibrează; d\) nu se dispune de aparatul corespunzător metodei; e\) proba nu e bine curăţată. **104. Coeficientul de etalonare (în cazul metodelor nedistructive), corectează :** a\) rezistenţele mecanice; b\) rezistenţa la compresiune; c\) factorul de maturitate; d\) mărimea citită pe aparatul utilizat; e\) biografia betonului. **105. Prin biografia betonului se înţelege:** a\) informaţii în legătură cu modul de rezemare al epruvetelor; b\) informaţii în legătură cu forma epruvetelor; c\) informaţii în legătură cu tehnologia de preparare; d\) informaţii în legătură cu compoziţia betonului şi condiţiile de păstrare; e\) informaţii în legătură cu gradul de agresivitate. **106. p⋅V = const, reprezintă legea transformării;** a\) izobare; b\) izocore; c\) izoterme; d\) adiabate; e\) generale a gazului ideal. **107. V = V~o~(1 + αt), reprezintă legea transformării:** a\) izobare; b\) izocore; c\) izoterme; d\) adiabate; e\) generale a gazului ideal. **108. p = p~0~ ( 1 + βt), reprezintă legea transformării:** a\) izobare; b\) izocore; c\) izoterme; d\) adiabate; e\) generale a gazului ideal. **109. p⋅V = νRT, reprezintă legea transformării:** a\) izobare; b\) izocore; c\) izoterme; d\) adiabate; e\) generale a gazului ideal. **110. p⋅V^γ^ = const., reprezintă legea transformării;** a\) izobare; b\) izocore; c\) izoterme; d\) adiabate; e\) generale a gazului ideal. **111. Forţa tangenţială ce acţionează la suprafaţa lichidului pe unitatea de lungime şi se opune măririi suprafeţei, determină:** a\) duritatea tempoarră; b\) duritatea permanentă; c\) duritatea totală; d\) vascozitatea; e\) tensiunea superficială. **112. Forţa cu care se opune un strat de lichid la deplasarea sa faţă de un strat învecinat, determină:** a\) duritatea tempoarră; b\) duritatea permanentă; c\) duritatea totală; d\) vascozitatea; e\) tensiunea superficială. **113. Totalitatea sărurilor de Ca şi Mg dizolvate în apă, formează:** a\) duritatea tempoarră; b\) duritatea permanentă; c\) duritatea totală; d\) vascozitatea; e\) tensiunea superficială. **114. Toatalitatea bicarbonaţilor de Ca şi Mg, dizolvaţi în apă, determină:** a\) duritatea temporară; b\) duritatea permanentă; c\) duritatea totală; d\) vascozitatea; e\) tensiunea superficială. **115. Clorurile, azotaţii, sulfaţii care persistă şi după fierberea apei, formează:** a\) duritatea temporară; b\) duritatea permanentă; c\) duritatea totală; d\) vascozitatea; e\) tensiunea superficială. **116. Proprietatea mai multor substante de a cristaliza în forme cristaline identice, se numeşte;** a\) defect de structură; b\) polimorfism; c\) izomorfism; d\) dislocaţie; e\) distorsiune. **117. Cantitatea de căldură necesară refacerii reţelei cristaline a solidului şi trecerii în stare solidă, determină;** a\) capacitatea calorică; b\) căldura specifică la volum constant: c\) caldura specifica la presiune constantă; d\) căldura latentă de topire; e\) căldura latentă de solidificare. **118. Cantitatea de căldură necesară distrugerii reţei solidului şi trecerii în stare lichidă, determină:** a\) capacitatea calorică; b\) căldura specifică la volum constant: c\) caldura specifica la presiune constantă; d\) căldura latentă de topire; e\) căldura latentă de solidificare **119. Dislocaţiile ce apar sub acţiunea sarcinilor mecanice exterioare, pot fi:** a\) reţele cu noduri neocuapte; b\) reţele cu atomi stăini; c\) distorsiuni (încovoiere); d\) translaţii (forfecare); e\) maclări. **120. Proprietatea unei substanţe de a cristaliza în două sau mai multe forme de cristalizare, se numeşte:** a\) defect de structură; b\) polimorfism; c\) izomorfism; d\) dislocaţie; e\) distorsiune. **121. Adsorbţia în care se atabilesc legături chimice între adsorbant şi adsorbat, formandu-se compuşi chimici la suprafaţa de separaţie se numeşte:** a\) adsorbţie; b\) absorbţie; c\) sorbţie; d\) desorbţie; e\) chemiosorbţie. **122. Fenomenul în care particulele adsorbite sau absorbite părăsesc faza solidă, se numeşte:** a\) adsorbţie; b\) absorbţie; c\) sorbţie; d\) desorbţie; e\) chemiosorbţie. **123. Fenomenul care însumează absorbţia şi adsorbţia, se numeşte:** a\) adsorbţie; b\) absorbţie; c\) sorbţie; d\) desorbţie; e\) chemiosorbţie. **124. Fenomenul care are ca efect pătrunderea şi repartizarea unei anumite substanţe în toata masa altei substante, se numeşte:** a\) adsorbţie; b\) absorbţie; c\) sorbţie; d\) desorbţie; e\) chemiosorbţie. **125. Fenomenul în urma căruia, ala limita de separaţie se formează un stat monomolecular de particule, se numeşte:** a\) adsorbţie; b\) absorbţie; c\) sorbţie; d\) desorbţie; e\) chemiosorbţie. **126. Alegeţi definiţia corectã pentru minerale:** =================================================== a. compuşi chimici sub formă de roci cu structurã cristalinã ; b. compuşi chimici sub formã de aglomerãri cu structurã cristalinã , foarte rar amorfã ; c. mase minerale ce conţin unul sau mai multe minerale ; d. substanţe chimice cu compoziţie bine definitã e. materiale de construcţii care se gãsesc în naturã sub formã de roci. **127. Cum se numeşte partea din scoarţa terestrã din care se exploateazã rocile naturale care stau la baza materialelor de construcţie sub formã de piatră naturală ?** a\) atmosferă; b\) biosferă; c\) litosferă; d\) stratosferă; e\) rockosferă **128. Rocile care iau naştere ca urmare a solidificãrii topiturii silicioase în drumul ei spre suprafaţa pãmântului se numesc :** a. roci sedimentare ; b. roci organogene ; c. roci detritice ; d. roci metamorfice ; e. roci magmatice. **129. În construcţii rocile se folosesc ca :** a. produse brute ; b. produse prelucrate mecanic , fãrã a li se modifica proprietãţile chimice ; c. materie primã la fabricarea unor noi materiale de construcţii cu acelea şi proprietãţi fizice şi chimice ; d. materie primã la obţinerea de noi materiale de construcţii cu proprietãţi fizice şi chimice modificate ; e. produse tratate chimic fãrã a li se schimba proprietãţile chimice. **130. Rocile alcãtuite din minerale cristalizate complect se numesc :** a. roci cu texturã stratificatã ; b. roci cu texturã neorientalã (masivã) ; c. roci cu structurã holocristalinã ; d. roci cu structurã hemiocristalinã ; e. roci cu texturã sistoasã. **131. Rocile formate prin rãcirea magmei şi întãrirea ei la adâncime se numesc :** a. roci granitice ; b. roci bazaltice ; c. roci efuzive ; d. roci intrusive ; e. roci filoniene. **132. Rocile alcãtuite din minerale cristaline amestecate cu minerale amorfe se numesc:** a. roci cu texturã stratificatã ; b. roci cu texturã neosientalã (masivã) ; c. roci cu structurã holocristalinã ; d. roci cu structurã hemicristalinã ; e. roci cu texturã sistoasã. **133. Rocile alcãtuite din minerale nearanjate ordonat în spaţiu se numesc :** a. roci cu texturã stratificatã ; b. roci cu texturã neorientatã (masivã) ; c. roci cu structurã holocristalinã ; d. roci cu structurã hemicristalinã ; e. roci cu texturã sistoasã. **134. Rocile care iau naştere ca urmare a depunerilor succesive a produselor de eroziune se numesc :** a. roci sedimentare ; b. roci holocristaline ; c. roci eruptice ; d. roci metamorfice ; e. roci magmatice **135. Rocile care iau naştere ca urmare a acţiunii presiunilor şi temperaturilor ridicate asupra rocilor preexistente , schimbându-**le **structura şi compoziţia chimicã se numesc:** a. roci sedimentare ; b. roci holocristaline ; c. roci efuzive ; d. roci metamorfice ; e. roci magmatice. **136. Rocile formate prin rãcirea bruscã a magmei şi întãrirea ei la suprafaţa scoarţei terestre se numesc :** a. roci detritice ; b. roci de precipitatie ; c. roci efuzive ; d. roci intrusive ; e. roci filoviene. **137. Rocile alcãtuite din straturi succesive de minerale , toate stratele fiind alcãtuite dintr-un singur mineral se numesc :** a. roci cu texturã stratificatã ; b. roci cu texturã neorientatã (masivã) ; c. roci cu structurã holocristalinã ; d. roci cu structurã hemicristalinã ; e. roci cu texturã sistoasã **138. Rocile alcãtuite din straturi succesive de minerale , fiecare strat fiind alcãtuit din alt mineral se numesc :** a. roci cu texturã stratificatã ; b. roci cu texturã neorientatã (masivã) ; c. roci cu structurã holocristalinã ; d. roci cu structurã hemicristalinã ; e. roci cu texturã sistoasã. **139. Rocile formate prin rãcirea şi întãrirea magmei în apropierea scoarţei terestre se numesc :** a. roci granitice ; b. roci bazaltice ; c. roci efuzive ; d. roci intrusive ; e. roci filoviene. **140. Diatomitul şi calcarul cochilifer sunt roci :** a. sedimentare detritice ; b. metamorfice ; c. sedimentare de precipitaţie ; d. magmatice filoviene ; e. sedimentare organogene. **141. Prelucrarea pietrei naturale se face prin :** a. tãiere ; b. cioplire ; c. şlefuire şi lustruire ; d. buciardare ; e. concasare. **142. Bazaltul , andezitul şi trahitul sunt roci :** a. magmatice intrusive ; b. magmatice filoviene ; c. magmatice efuzive ; d. sedimentare detritice ; e. sedimentare de precipitaţie. **143. Piatra ponce , scoria bazalticã şi tufurile vulcanice sunt roci :** a. magmatice intrusive ; b. magmatice filoviene ; c. magmatice efuzive ; d. sedimentare detritice ; e. sedimentare de precipitaţie. **144. Grohotişurile , prundişurile , nisipurile , conglomeratele şi gresiile sunt roci :** a. magmatice intrusive ; b. magmatice filoviene ; c. magmatice efuzive ; d. sedimentare detritice ; e. sedimentare de precipitaţie **145. Ghipsul , tuful calcaros şi travertinul sunt roci :** a. magmatice intrusive ; b. magmatice filoviene ; c. magmatice efuzive ; d. sedimentare detritice ; e. sedimentare de precipitaţie. **146. Rocile magmatice pot fi:** a\) sedimentare detritice cimentate; b\) sedimenatre detrictice necimentate; c\) sedimenatre organogene; d\) granitice, porfirice, bazaltice, cu structura vitroasa; e\) sedimentare de precipitatie. **147. Extragerea pietrei naturale se face :** a. pe cale manualã cu sapa şi lopata ; b. pe cale naturalã cu pârghii , fierãstrae , ciocane de abataj ; c. pe cale mecanizatã cu dispozitive de tãiat cu discuri ; d. pe cale mecanizatã cu excavatoare şi dragline ; e. cu explozibili de micã , mijlocie şi mare putere. **148. Produsele de concasare sunt :** a. filer , ghips , nisip de concasare şi split ; b. filer , nisip de concasare , calcar , savurã , split şi criblurã ; c. filer , nisip de concasare , savurã , split , argilã , criblurã , piatrã spartã ; d. filer , nisip de concasare , savurã , split, ghips , calcar , argilã şi macadam; e\) filer , nisip de concasare , savurã , split , criblurã obţinutã prin dublã concasare şi piatrã spartã ; **149. Produsele de balastierã sunt :** a. piatra brutã ; b. piatra prelucratã sub formã de moloane , piatrã de talie ; c. pavele , calupuri , borduri ; d. nisip , pietriş , bolovani şi balast ; e. treaptã , contratreaptã , solbanc , glaf , plintã , dale etc. **150. Piatra naturalã, dupa prelucrare mecanica se utilizeazã ca:** a. piatra brutã ; b. moloane , piatrã de talie ; c. pavele , calupuri , borduri ; d. nisip , pietriş , bolovani şi balast ; e. treaptã , contratreaptã , solbanc , glaf , plintã , dale etc **151. În costrucţia de drumuri se utilizeazã :** a. piatra brutã ; b. piatra prelucratã sub formã de moloane , piatrã de talie ; c. pavele , calâpuri , borduri ; d. brîul, glaful, solbancul, ; e. treaptã , contratreaptã , plintã , dale etc. **152. Ghipsul poate fi folosit in constructii la:** a\) fabricarea ipsosului; b\) fabricarea cimentului, pentru reglarea timpului de priza; c\) obtinerea moloanelor; d\) obtinerea varului e\) obtinerea produselor ceramice. **153. Rocile sedimentare pot fi:** a\) detritice cimentate b\) detritice necimentate c\) granitice, bazaltice d\) organogene e\) intrusive si filoniene. **154. Agentii agresivi de natura chimica ce acţionează asupra pietrei naturale sunt:** a\) microorganismele; b\) bioxidul de carbon, bioxidul de sulf; c\) apa, aerul; d\) vantul, curenţii turbionari; e\) temperatura **155. Protecţia elementelor din piatrã naturalã împotriva agenţilor agresivi se face prin:** a. stropirea lor cu apã tot timpul ; b. utilizarea de roci cu caracteristici corespunzãtoare ; c. evitarea suprafeţelor orizontale ; d. vopsirea suprafeţelor elementelor cu miniu de plumb ; e. tratarea suprafeţelor elementelor cu compuşi chimici , cu o soluţie de sare sau cu uleiuri sicative. **156. Cum se numeşte partea din scoarţa terestrã din care se exploateazã rocile naturale care stau la baza materialelor de construcţie sub formã de piatră naturală ?** a\) atmosferă; b\) biosferă; c\) litosferă; d\) stratosferă; e\) rockosferă. **157. Ghipsul , tuful calcaros şi travertinul sunt roci :** a. magmatice intrusive ; b. magmatice filoviene ; c. magmatice efuzive ; d. sedimentare detritice ; e. sedimentare de precipitaţie. **158. Rocile formate prin rãcirea bruscã a magmei şi întãrirea ei la suprafaţa scoarţei terestre se numesc :** a. roci detritice ; b. roci de precipitatie ; c. roci efuzive ; d. roci intrusive ; e. roci filoviene. **159. Agentii agresivi de natura fizica ce acţionează asupra pietrei naturale sunt:** a\) microorganismele; b\) bioxidul de carbon, bioxidul de sulf; c\) apa, aerul; d\) vantul, curenţii turbionari; e\) temperatura. **160. Prelucrarea mecanica a rocilor se realizeaza prin;** a\) ardere in cuptoare la temperatura de 1200ºC; b\) concasare, sortare; c\) spalare, cioplire, slefuire; d\) acoperire cu pelicule protectoare; e\) buciardare; **161. Rocile magmatice intrusive sunt roci:** a\) cu structura hemicristalina si textura neorientata; b\) cu structura holocristalina si textura neorientata; c\) cu structura holocristalina si textura sistoasa d\) cu structura holocristalina si textura stratificata e\) cu structura amorfa. **162. Rocile alcãtuite din straturi succesive de minerale , toate stratele fiind alcãtuite dintr-un singur mineral se numesc :** a. roci cu texturã stratificatã ; b. roci cu texturã neorientatã (masivã) ; c. roci cu structurã holocristalinã ; d. roci cu structurã hemicristalinã ; e. roci cu texturã sistoasã **163. Rocile care iau naştere ca urmare a depunerilor succesive a produselor de eroziune se numesc :** a. roci sedimentare ; b. roci holocristaline ; c. roci eruptice ; d. roci metamorfice ; e. roci magmatice **164. Agentii agresivi de natura fizica ce acţionează asupra pietrei naturale sunt:** a\) microorganismele; b\) bioxidul de carbon, bioxidul de sulf; c\) apa, aerul; d\) vantul, curenţii turbionari; e\) temperatura. **165. Rocile care iau naştere ca urmare a depunerilor succesive a produselor de eroziune se numesc :** a\) roci sedimentare ; b\) roci holocristaline ; c. roci eruptice ; d. roci metamorfice ; e. roci magmatice. **166. Ghipsul poate fi folosit in constructii la:** a\) fabricarea ipsosului; b\) fabricarea cimentului, pentru reglarea timpului de priza; c\) obtinerea moloanelor; d\) obtinerea varului e\) obtinerea produselor ceramice **167. Protecţia elementelor din piatrã naturalã împotriva agenţilor agresivi se face prin:** a. stropirea lor cu apã tot timpul ; b. utilizarea de roci cu caracteristici corespunzãtoare ; c. evitarea suprafeţelor orizontale ; d. vopsirea suprafeţelor elementelor cu miniu de plumb ; e. tratarea suprafeţelor elementelor cu compuşi chimici , cu o soluţie de sare sau cu uleiuri sicative. **168. Rocile sedimentare pot fi:** a\) detritice cimentate b\) detritice necimentate c\) granitice, bazaltice d\) organogene e\) intrusive si filoniene. **169. Piatra ponce , scoria bazalticã şi tufurile vulcanice sunt roci :** a. magmatice intrusive ; b. magmatice filoviene ; c. magmatice efuzive ; d. sedimentare detritice ; e. sedimentare de precipitaţie. **170. Alegeţi definiţia corectã pentru minerale:** =================================================== a. compuşi chimici sub formă de roci cu structurã cristalinã ; b. compuşi chimici sub formã de aglomerãri cu structurã cristalinã , foarte rar amorfã ; c. mase minerale ce conţin unul sau mai multe minerale ; d. substanţe chimice cu compoziţie bine definitã e. materiale de construcţii care se gãsesc în naturã sub formã de roci. **171. Bazaltul , andezitul şi trahitul sunt roci :** a. magmatice intrusive ; b. magmatice filoviene ; c. magmatice efuzive ; d. sedimentare detritice ; e. sedimentare de precipitaţie. **172. Piatra ponce , scoria bazalticã şi tufurile vulcanice sunt roci :** a. magmatice intrusive ; b. magmatice filoviene ; c. magmatice efuzive ; d. sedimentare detritice ; e. sedimentare de precipitaţie. **173. Agentii agresivi de natura fizica ce acţionează asupra pietrei naturale sunt:** a\) microorganismele; b\) bioxidul de carbon, bioxidul de sulf; c\) apa, aerul; d\) vantul, curenţii turbionari; e\) temperatura. **174. Ghipsul poate fi folosit in constructii la:** a\) fabricarea ipsosului; b\) fabricarea cimentului, pentru reglarea timpului de priza; c\) obtinerea moloanelor; d\) obtinerea varului e\) obtinerea produselor ceramice **175.** **Prelucrarea mecanica a rocilor se realizeaza prin;** a\) ardere in cuptoare la temperatura de 1200ºC; b\) concasare, sortare; c\) spalare, cioplire, slefuire; d\) acoperire cu pelicule protectoare; e\) buciardare. **176. Care este procentul aproximativ al agregatului în beton ?** a. 60-65 % b. 80-85 % c. 70-75 % d. 75-80 % e. 85-90 % **178. Dupã forma granulelor , agregatele pot fi :** a. anorganice şi organice ; b. naturale şi artificiale ; c. grele compacte ( ρ~ga~≥1200kg/m³ ) şi uşoare poroase ( ρ~ga~\