Globalizare - PDF

GLE CURSURI GLOBALIZARE DEFINITIE: procesul deosebit de dinamic al creșterii interdependentelor dintre statele naționale, ca urmare a extinderii si adâncirii legăturilor transnaționale în sfere tot mai largi si variate ale vietii: ►​ economice, ►​ politice,...

GLE CURSURI GLOBALIZARE DEFINITIE: procesul deosebit de dinamic al creșterii interdependentelor dintre statele naționale, ca urmare a extinderii si adâncirii legăturilor transnaționale în sfere tot mai largi si variate ale vietii: ►​ economice, ►​ politice, ►​ sociale ►​ culturale Caracteristici principale care pot explica originile globalizarii : ►​ integrarea în piețele mondiale ale economiilor naționale, ►​ tranzitia de la economia ,,high volume" la cea „high value" care rezulta din cunoasterea tot mai buna a produselor si serviciilor folosite pe piata, ►​ configurarea noilor blocuri economice. Factori determinanti ai globalizarii Efectele globalizarii + vs. – GLE CURSURI Piata bunurilor si serviciilor – producatori consumatori Piata financiara— Piata fortei de munca – Rolul companiilor transnationale in procesul globalizarii Definitie—o societate transnationala este o companie care produce bunuir sau ofera servicii in mai multe tari Viziunea UNTCAD – este una foarte karga, ea definindu-se ca o entitate economica formata dintr-o companie-mama si din filialele ei in strainatate Factorii principali care au favorizat aparitia si dezvoltarea CTN -​ Liberalizarea politiciilor economice -​ Deschiderea granitelor nationale -​ Liberalizarea fluxurilor de investitii straine directe si de portofoliu -​ Alte acorduri investitionale si de cooperare -​ Accentuarea progresului tehnologic -​ Cresterea concurentei Principalele trasaturi distinctive ale societatilor transnationale ( d.pd.v economic si juridic) -​ Capitalul lor este strain sau multinational -​ Au o structura internationala distincta, care le deosebeste de vechile monopoluri -​ Isi extend activitatile de productie si comercializare pe mai multe piete, printr-o strategie globala , bazata pe studii aprofundate -​ Nu se afla sub incidenta unor anumite legi nationale, datorita structurarii si functionarii concomitente in mai multe tari -​ Litigiile care pot sa apara nu sunt in competenta instantelor nationale ci a unor instante speciale Valorile societatilor transnationale -​ Sistemul de management -​ Grija fata de mediu -​ Implicarea ij viata comunitatii -​ Marca sau brand-ul -​ Sistemul de productie -​ Inovarea GLE CURSURI -​ Angajatii -​ Traditia -​ Adaptarea la cultura locala -​ Sistemul de distributie -​ Campaniile publicitare ETAPELE DEZVOLTARII COMPANIILOR TRANSNATIONALE Pana la 1945- Proliferarea companiilor moderne 1945-1959- patrunderea companiilor americane in Europa 1969-1974- Perioada dezvoltarii CTN Europne 1975-1989- Extinderea companiilor transnationale europene 1990- prezent- perioada fuziunilor si a achizitiilor CTN SI DOMINAtIA GLOBALĂ- STATISTICI ◻​ de 50 de societăţi transnaţionale controlează peste 40% din comerţul mondial ◻​ două treimi din comerţul mondial se derulează prin intermediul primelor 500 de CTN-un; ◻​ 40% din comerţul mondial pe care îl controlează CTN-urile reprezintă, de fapt, comerţ intra-firmă; ◻​ veniturile realizate de primele 200 de corporaţii din lume echivalează cu 31,2% din PIB-ul mondial; ◻​ CTN-urile deţin 90% din licenţele tehnologice la scară mondială; ◻​ din primele 100 de economii ale lumii, 51 sunt corporaţii transnaţionale; ◻​ veniturile cumulate ale lui General Motors şi Ford depăşesc PIB-ul agregat al tuturor ţărilor din Africa subsahariană; ◻​ veniturile primelor 6 corporaţii japoneze egalează PIB-ul cumulat al Americii Latine; GLE CURSURI ◻​ primele 10 corporaţii din lume au venituri mai mari decât PIB-ul celor mai puţin dezvoltate 100 de ţări. Dunning distinge între globalizare, piaţă globală şi capitalism global -​ globalizare: conectivitatea dintre indivizi şi instituţii, la nivel global. În acest sens restrîns, Dunning observă că globalizarea este neutră moral (ea nu este în sine nici bună, nici rea); -​ piaţă globală: fluxul global de bunuri, servicii şi active care se tranzacţionează pe piaţă şi la preţurile pieţei; -​ capitalism global: un sistem de guvernanţă globală pentru piaţa globală. Impactul negativ al companiilor transnationale -​ exploatarea resurselor naturale -​ conditii de munca precare -​ evitarea taxelor si paradisuri fiscal -​ dominarea pietelor locale -​ impact negative asupra culturii locale -​ poluarea si deseurile industriale -​ influenta politica excesiva CONCLUZII ◻​ societăţile transnaţionale sunt produsul direct al liberalizării economiei mondiale; ◻​ societăţile transnaţionale, sunt centre de forţă economică, în lumea contemporană, principalii operatori ai comerţului internaţional; GLE CURSURI ◻​ societăţile transnaţionale reglează cvasitotalitatea investiţiilor internaţionale şi se află la originea principalelor fluxuri financiar-monetare internaţionale; ◻​ societăţile transnaţionale au influenţat decisiv diviziunea internaţională a muncii prin: delocalizare si multinationalizare ◻​ în prezent, societăţile transnationale constituie principalii subiecţi ai procesului de globalizare economică. MEDIUL CONCURENTIAL INTERNATIONAL ►​ Pricipalele tendinte la nivel international ►​ Factori care se suprapun ►​ Anticiparea tendintelor Aspecte marcante ale conjuncturii economice internationale in contextul globalizarii ►​ Ascensiunea Japoniei ►​ Cresterea economiilor emergente ►​ Tranzitia tarilor din Europa Centrala si de Est GLE CURSURI ►​ Cresterea rolului Chinei in economia mondiala ►​ Evolutia demografica a planetei ►​ Dezvoltarea economica in conditiile de protectie a mediului/dezvoltare durabila ►​ Epuizarea resurselor naturale. ►​ Impactul conflictelor militare asupra colaborarii economice dintre tari ►​ Crizele economice si financiare la nivel international ►​ Criza energetica actuala Elemente de politica industriala Politica industriala este incercarea unui stat de a dezvolta un anumit sector prin mijloace specifice cum ar fi : -​ Subventii -​ Facilitati financiare, fiscal -​ Pregatirea resurselor umane -​ Impunerea de bariere protectioniste care vizeaza domeniul respectiv -​ Dezvoltarea unor centre de cercetare pentru domeniul respectiv Elemente de politica industriala-JAPONIA ►​ Anii ’50-’70- agentiile guvernamentale detineau un control strict asupra alocarii resurselor putand directiona astfel mersul economiei pe diferite sectoare. JAPONIA – in aceasta perioada economica japoneza a avut un ritm de crestere consistent caracterizat prin: GLE CURSURI -​ Ritm foarte ridicat de economisire a banilor -​ Cultura orientata spre afaceri -​ Motivatie foarte buna in munca -​ Relatie patronat- sindicat armonioase -​ Un sistem educational efficient Japonia- anii ’70- prezent. ►​ Politica industriala a devenit mai subtila, iar rolul guvernului mai ambiguu. S-a trecut de asemenea la incurajarea industriei sofisticate (high –tech) si din nou electronicele si automobilelele au fost excluse din aceste eferturi de cercetare –dezvoltare sustinute de guvern. UE si industriile vest europene ​ Initial, in anii ’50, aceste industrii s-au orientat spre aeronautica, fara prea mare succes. ​ Anii ‘60- proiect de anvergura aglo-fracez (Concorde) ​ Ulterior s-a creat o alta companie Airbus (colaborare intre Marea Britanie, Franta, Germania), in principal pentru a contracara suprematia americana in domeniul aeronautic (A380 este cel mai mare avion de transport persoane produs pana acum). ​ Airbus a reusit sa creeze avioane viabile d.p.d.v. economic, dar cu subventii masive acordate de gurvern ani la rand. SUA. ►​ Strategia lor economica care se bazeaza pe o libertate a pietei, a impiedicat in timp o interventie explicita din partea guvernului pentru a privilegia anumite sectoare, exceptand anumite sectoare (agricultura, armata) GLE CURSURI Importanta competitivitatii la nivel global PERFORMANTA ECONOMICA – PERFORMANTA GUVERNAMENTALA- EFICIENTA IN AFACERI- INFRASTRUCTURA Competitivitatea internationala Raport 2019-2020 Raport 2021-2022 1.Singapore 1.Danemarca 2. SUA (locul 1. 1993-2010)​​ ​ ​ ​ ​ 2.Elvetia 3. Hong Kong SAR ​ ​ ​ ​ ​ 3. Singapore 4. Olanda 4. Suedia 5. Elvetia​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ 5. Honk Kong 6. Japonia (Locul 1 1984-1993)​ ​ ​ ​ ​ 6. Olanda 7. Germania​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ ​ 7. Taiwan 8. Suedia 8. Finlanda 9. Marea Britanie 9. Norvegia 10. Danemarca 10. SUA …… ​ ​ ​ ​ ………… 21. Austria ​ ​ ​ ​ 20. Austria 22. Belgia 21. Belgia 23. Spania 22. UK ……… …………… 47. Ungaria 39. Ungaria GLE CURSURI 49. Bulgaria 41. Italia 51. Romania 51. Romania 59. Grecia 53.Bulgaria Trasaturi comune ale tarilor care conduc clasamentul: ►​ investitii in tehnologie tot mai avansate ►​ atentie puternica acordata infrastructurii ►​ mediul socio-politic stabil ►​ orientare internationala ►​ un sistem educational performant ►​ un sistem de valori bazat pe munca 1984-1993 –locul I- Japonia-motive:/ -​ Excelenta in fabricatie si tehnologie -​ Implementarea cu success a robotizarii -​ Un sistem educational efficient -​ Motivatie buna in munca -​ Transformarea rapida a inovatiilor in produse comercializate cu success 1994- 2010–locul I SUA –motive: -​ Productivitatea muncii este mai mare ( cea a UE este la 73% fata de SUA si Japonia la 67% din productivitatea muncii fata de SUA ) -​ Automatizare rapida -​ Management mai efficient GLE CURSURI -​ Personal mai pregatit -​ Piata muncii mult mai flexibila – utilizeaza politica hire and fire -​ Concurenta mai acerba pe piata interna Teoria avantajului competitiv (M. Porter) Desprinsa din practica ,studiu pe tari (10) ​ Danemarca ​ Germania ​ Italia ​ Japonia ​ Coreea de Sud ​ Singapore ​ Suedia ​ Elvetia ​ Marea Britanie ​ SUA Tarile alese realizau 50% din exportul mondial. Masurarea avantajului competitiv-cauzele obtinerii lui ca tara: -​ Teoria a negat urmatoarele cause -​ Deficit bugetar -​ Curs de schimb favorabil -​ Rata dobanzii mica -​ Forta de munca ieftina si abundenta -​ Resurse naturale importante -​ Relatie patronat sindicat armonioase -​ Politica guvernului Masurarea avantajului competitiv-cauzele obtinerii lui ca tara -​ Teoria a sustinut urmatoarele cauze: -​ Productivitatea nationala sustine comertul internationalsi ISD (competitivitatea trebuie cautata la nivel de industrii si apoi chiar la nivel de segment ) GLE CURSURI -​ Concluzie a teoriei lui Porter: prosperitatea nationala nu se mosteneste ci se creeaza: avantajul competitiv nu apare din inzestrarea cu factori sau din elemente macroeconomice asa cu era raspandita opinia anterior,ci depinde de capacitatea industriilor unei tari de a inova si de a perfectiona. DIAMANTUL LUI PORTER 1.​ Structura factorilor de productie 2.​ Structura cererii 3.​ Industriile conexe (relationate) 4.​ Strategia si structura firmei si nivelul de rivalitate FACTORII DETERMINANTI AL LUI PORTER Mediul de afaceri conduce spre competitivitate internationala daca: -​ Permite o buna circulatie a informatiei -​ Permite firmelor acumularea rapida de active si de abilitati specializate -​ Impinge firmele spre inovare si perfectionare 1.Structura factorilor de productie Clasificarea factorilor Dezavantaje selective in materie de factori: 2. Structura cererii: Trei mari atribute ale cererii sunt relevante: ►​ compozitia cererii locale( natura preferintelor consumatorilor); ►​ dimensiunea si modul de crestere al cererii locale; ►​ mecanismele prin care preferintele consumatorilor locali sunt transmise pe pietele straine. 3. Industriile conexe (relationate) GLE CURSURI ​ furnizori, ​ distribuitori, ​ producatori de accesorii si bunuri complementare 4.Strategia si structura firmei + nivelul de rivalitate ​ Structura firmei ​ Strategia firmei ​ Nivelul de rivalitate Factorii secundari 1.​ Sansa – factori aleatorii aflati dincolo de puterea de influenta a firmei 2.​ Spiritul antreprenorial – poate fi localizat oriunde in lume 3.​ Guvernul – In teorie penduleaza intre 2 extreme: rol essential de sustinere penrtru industrie – directioneaza resursele si rolul zero : masea invizibila Recomandarile lui Porter pentru guvern -​ Sa se concentreze pe crearea de factori specializati (universitati) scoli de perfectionare, institute de cercetare specializate -​ Sa evite interventia prea frecventa pe poiata monetara sau pe pietele factorilor -​ Sa impuna standarde stricte privind calitatea, siguranta produselor, protectia mediului, corelate cu un sistem efficient de penalizare -​ Sa limiteze strict cooperarea intre concurentii directi dintr o industrie -​ Sa limiteze puterea firmelor dominante cu politici anti-monopol , anti-fuziuni -​ Sa dea prioritate investitiilor pe termen lung -​ Sa foloseasca cat mai putine bariere comerciale ETAPELE DEZVOLTARII NATIONALE COMPETITIVE 1.​ Dezvvoltare bazata pe factori 2.​ Dezvoltare bazata pe investitii GLE CURSURI 3.​ Dezvoltare bazata pe inovatie 4.​ Dezvoltare bazata pe avere Exemple : Singapore, Koreea de Sud, Italia, Suedia , Danemarca, Japonia , Elvetia, Germania, SUA Concluzie ! ​ In general cel mai bun ritm de dezvoltare l-au avut tarile care s-au confruntat cu mari adversari: Germania , Italia , Japonia, si asta pe baza a trei elemente si anume: ​ Resurse umane calificate ​ Baza stiintifica care a stimulat perfectionarea ​ Manageri orientati spre investitii MATRICEA STRUCTURILOR PE PIATA LA NIVEL GLOBAL Pentru a intelege concurenta la nivel mondial este necesara studierea a 4 factori: ​ Structura industriala la nivel global ​ Caracteristicile companiilor transnationale ( CTN ) ​ Interventia guvernelor ​ Factorii istorici Matricea lui Yoffie GLE CURSURI Avantajul comparativ -​ piete cu putine imperfectiuni -​ rol scazut al guvernului -​ un numar relativ mare de firme fara ca vreuna dintre ele sa detina pozitie de lider detasat sa fie dominate in industrie -​ castigatorii si perdantii intr-o asemenea industrie se stabilesc in functie de o forma sau alta a avantajului comparativ (inzestrarea cu factorii, costul factorior, structura cererii, productivitate etc.) -​ Costurile comparative s-au modificat in timp aceasta fiind si caracteristica de baza pe majoritatea pietelor fragmentate -​ Aceasta sugereaza caracterul temporar al avantajului si de aici recomandarea, ca firmele sa nu caute mereu doar locatii cu costurile cele mai scazute. GLE CURSURI -​ Incercarea guvernelor de a interveni pe asemenea piete nu a dat roade de regula, mai ales daca barierele erau scazute,capitalul fiind foarte mobil. -​ Niciun guvern nu poate contola preturile relative, pt ca pe masura ce o tara se dezvolta cresc si salarile comparativ cu alte locatii. EX: Confectii, mobila,incaltaminte,pc-uri, electocasnice, alimente, cosmetice Concurenta oligopolista - industrie concentrata global -​ un rol scazut al guvernului -​ interactiunea strategica permanenta dintre firme determina modelul exporturilor si al ISD. -​ Exista cateva firme care domina industria -​ Deciziile lor sunt puternic influentate de actiunile si contracararea concurentilor directi; -​ caracteristica lor este efectuarea de investitii incrucisate, adica investitii ale firmelor pe piata concurentilor indiferent de profitabilitatea acestor investitii. -​ Foarte puternic s-a manifestat dorinta de a demonstra superioritatea in fata concurentilor,de aceea si "razboiul promotional" este intens. -​ Acele cateva firme care domina industria opereaza in general la o scara mai mare si au profituri mai ridicate fata de firme care opereaza in industrii fragmentate;au si o pozitie mai buna pt. ca si-au permis sa cumpere instrumente de protectie. -​ Tendinta achizitiilor, furnizorilor, a formarii de aliante strategice au fost folosite pentru a facilita transferul de tehnologie, obtinerea de economii de scara, dezvoltarea unor produse inovatoare prin impartirea costurilor, accesul reciproc pe piete si dobandirea de resurse complementare. -​ In majoritatea acestor industrii, deciziile initiale au fost foarte importante, iar cei care au efectuat prima miscare au dobandit GLE CURSURI avantaje consistente, ce au impedicat cresterea altor concurenti in unele cazuri decalajul fiind imposibil de recuperat. -​ In unele cazuri si motivatia individuala a top-managementului este importanta (ex: microprocesoare Intel in Israel). Structura proprietatii are o influenta. Firmele preponderent private fiind de regula investitori mult mai agresivi decat firmele ce au in componenta actionariatului si statul. -​ Multi dintre liderii dintr-un oligopol au avut in perioada initiala o pozitie neatacata pe piata lor locala,pe baza careia au construit un cash-flow solid cu care si-au finantat extinderea pe pietele externe. -​ Industrii: echipamente de constructii,rulmentii,diverse piese auto, (Autoliv),racoritoare,bere. Concurenta reglementata -​ seamana cu cea de oligopol, in sensul ca are grad de concentrare mare, sunt cateva firme care domina industria, -​ insa in acest caz interventia guvernului este puternica, -​ comertul si concurenta internationala devin un joc strategic al relatiilor dintre firme si guverne, in care nici firmele separate, nici guvernele nu determina singure modelul exporturilor si al ISD. -​ Influenta semnificativa a guvernului a modelat si manipulat adesea ori indirect volumul si orientarea fluxurilor comerciale internationale si a avut efecte decisive in cazul inclinarii balantei intre 2 tari ca locatie pt investitie. EX. Industrii: telecomunicatii, industria auto. Concurenta politica - industrie fragmentata -​ cu interventie ridicata a guvernului fata de avantajul comparativ (ex:bariere comerciale,subventii,facilitate,politica fiscala-incurajand si dezcuraja.anumite firme) -​ Fata de concurenta reglementata, unde rolul statului este mai direct si mai decisiv, influentand direct, clar strategiile firmelor, in concurenta politica politica este mai fin, mai subtil, influentand doar GLE CURSURI marginal firmele (ex:la intrarea pe piata externa ,la sprijnul pe piata naionala.in vederea extinderii, la crearea de avantaje de pioneriat). -​ Guvernele trebuie sa priveasca dincolo de propriile granite pt a aprecia consecintele actinilor lor si pt bunastarea nationala, intrucat putem vorbi de o globalizare si a politicilor guvernamentale. -​ De cele mai multe ori, daca interventiile guvernelor au fost foarte puternice si cu influente opuse, cele mai bune sisteme de solutionare s-au dovedit a fi organismele multinat.(ex:OMC) pentru o emite niste reguli universale. EX.Industrii:agricultua, asigurari, masini, unelte, otel, companii aeriene MODUL DE ORGANIZARE AL ECONOMIILOR ​ Aspecte ale tranzitiei la economia de piata Strategii utilizate: ​ "terapia soc": pune economia din start pe baze solide. Ca si dezavantaj: se pot isca proteste /crize sociale (ex:Polonia-somaj ridicat;Cehia) ​ abordarea graduala: avantaj: evitarea unor crize majore. Ca si dezavantaj: amanarea reformei (ex:Romania) CEI 4 PILONI AI TRANZITIEI – -​ LIBERALIZAREA PRETURILOR -​ MACROSTABILIZAREA -​ PRIVATIZAREA -​ RESTRUCTURAREA Exista 3 aspecte economice importante ​ 1.Ce fel de bunuri si servicii sa producă? ​ 2.Cum sa le producă? ​ 3.Pentru cine sa le producă? Există două extreme teoretice: GLE CURSURI 100% Ec.centralizata........Ec. mixta........100% Ec.de piata CELE 5 DIMENSIUNI ALE ECONOMIILOR MODERNE 1.​ LOCALIZAREA DECIZIILOR 2.​ ORIENTAREA SAU FILOZOFIA ECONOMICA 3.​ MECANISMUL DE ALOCARE A RESURSELOR 4.​ PROPRIETATE ASUPRA RESURSELOR 5.​ STRUCTURA INDUSTRIALA CRIZELE FINANCIARE SI ECONOMICE LA NIVEL INTERNATIONAL Ce este o CRIZA ECONOMICA? Principalele cauze: ​ îndatorarea excesiva (tari, companii, consumatori) ​ Hiperinflatie ​ Supraoferta ​ Incertitudine( conflicte militare/crize medicale, etc) ​ Speculatii ​ Cresterea ratei dobanzii ​ Suprasaturare cu economisiri ​ Prabusirea pietei bursiere (Bubble) Efectele ale crizelor economice -​ Pe canalul commercial incetinirea cresterii exporturilor si chiar o reducere a lor -​ Pe canalul financiar limitarea accesul la finantare externa, si astfel s-a rastrange volumul creditarii, care genereaza dificultati in serviciul datoriei externe private -​ Pe canalul cursului de schimb, reducerea finantarilor externe se reflecta in deprecierea monedei nationale GLE CURSURI -​ Pe canalul increderii o retragere a investitiilor din tarile in curs de dezvoltare (inclusive din tarile est-europene, Romania. Manifestarea pe piata monetary-valutara a unor momente de panica si atacuri speculative. -​ Pe canalul efectelor de avutie si bilant are loc deteriorarea activului net al populaţiei si al companiilor, ca urmare a ponderii ridicate a creditelor in valuta si a scaderii preturilor activelor mobiliare si imobiliare de la valori speculative , nesustenabile (de tip bubble) Cele mai importante crize financiare la nivel international ​ Hiper- inflatia din Germania (1921-1923) ​ Marea depresiune (Joia neagra-1929-1939) ​ Criza petroliera (Socul petrolier-1973) ​ Criza asiatica (1997) ​ Marea recesiune (2008)- cea mai severa criza a ultimilor 50 de ani