FIM-2024 RO, Brosura.pdf
Document Details
Uploaded by SlickAmethyst9900
2024
Tags
Full Transcript
Căruțașu George Crișan Daniela-Alexandra Garais Gabriel Iacob Ionel Coordonator: Tăbușcă Alexandru L I C E N Ţ Ă 2024 TESTE-GRILĂ (ORIENTATIVE) Pentru absolvenţii anului III învăţământ cu frecvenţă...
Căruțașu George Crișan Daniela-Alexandra Garais Gabriel Iacob Ionel Coordonator: Tăbușcă Alexandru L I C E N Ţ Ă 2024 TESTE-GRILĂ (ORIENTATIVE) Pentru absolvenţii anului III învăţământ cu frecvenţă București, 2024 Titlu: Licență 2024 - Teste grilă (orientative): Pentru absolvenții anului III – învățământ cu frecvență Coordonator lucrare: Alexandru Tăbușcă, conf.univ.dr. Decan, Facultatea de Informatică Managerială La elaborarea grilelor au participat: Gabriel Garais, lect.univ.dr. Baze de date MS Access Ionel Iacob, lect.univ.dr. Proiectarea sistemelor informatice, Baze de date Oracle SQL George Căruţaşu, prof.univ.dr.habil. Arhitectura calculatoarelor, sisteme de operare şi reţele de calculatoare Daniela Alexandra Crişan, conf.univ.dr. Programare C# L I C E N Ţ Ă 2024 TESTE-GRILĂ (ORIENTATIVE) Pentru absolvenţii anului III învăţământ cu frecvenţă Notă din partea autorilor: Testele grilă prezentate în această carte sunt destinate exclusiv pregătirii studenţilor prin verificarea individuală a cunoştinţelor. În acest scop, pentru stimularea consultării materialelor bibliografice indicate în materialul suport al fiecărei discipline de studiu în parte, răspunsurile sunt oferite doar pentru o parte dintre întrebări. Pag. 1 din 72 CONȚINUT CAP.1 TESTE GRILĂ --------------------------------------------------------------------------------------------------- 3 1.1 Realizarea aplicațiilor cu baze de date MS ACCESS – Teste grilă rezolvate ----------------------------------------------------- 3 1.2 Realizarea aplicațiilor cu baze de date MS ACCESS – Teste grilă propuse spre rezolvare ---------------------------------- 9 1.3 Realizarea aplicațiilor cu baze de date ORACLE SQL – Teste grilă rezolvate ---------------------------------------------------15 1.4 Realizarea aplicațiilor cu baze de date ORACLE SQL – Teste grilă propuse spre rezolvare --------------------------------21 1.5 Proiectarea sistemelor informatice – Teste grilă rezolvate-------------------------------------------------------------------------28 1.6 Proiectarea sistemelor informatice – Teste grilă propuse spre rezolvare ------------------------------------------------------35 1.7 Arhitectura calculatoarelor, sisteme de operare și rețele de calculatoare – Teste grilă rezolvate ---------------------41 1.8 Arhitectura calculatoarelor, sisteme de operare și rețele de calculatoare – Teste grilă propuse spre rezolvare --47 1.9 Programare C# – Teste grilă rezolvate ----------------------------------------------------------------------------------------------------53 1.10 Programare C# – Teste grilă propuse spre rezolvare -------------------------------------------------------------------------------62 CAP.2 RĂSPUNSURI TESTE GRILĂ (PARȚIAL) ------------------------------------------------------------------- 70 2.1 Realizarea aplicațiilor cu baze de date ACCESS – Răspunsuri teste grilă rezolvate ------------------------------------------70 2.2 Realizarea aplicațiilor cu baze de date ORACLE SQL – Răspunsuri teste grilă rezolvate -----------------------------------70 2.3 Proiectarea sistemelor informatice – Răspunsuri teste grilă rezolvate ---------------------------------------------------------70 2.4 Arhitectura calculatoarelor, sisteme de operare și rețele de calculatoare – Răspunsuri teste grilă rezolvate ------71 2.5 Programare C# – Răspunsuri teste grilă rezolvate ------------------------------------------------------------------------------------71 CAP 3. SPRE VIITOR------------------------------------------------------------------------------------------------- 72 Pag. 2 din 72 Cap.1 TESTE GRILĂ 1.1 Realizarea aplicațiilor cu baze de date MS ACCESS – Teste grilă rezolvate 1001. Într-un raport realizat cu MS Access funcţia de „Sorting & Grouping” are ca rol: a) actualizarea înregistrărilor unei tabele b) exportarea datelor într-o bază de date externă c) gruparea informaţiilor pe un câmp identificator definit d) MS Access nu conţine aceasta funcţie 1002. In MS Access operaţia de filtrare a înregistrărilor se poate realiza: a) din interfaţa de datasheet view a unei tabele b) dintr-o interogare c) dintr-un formular sau raport d) utilizând toate variantele de mai sus 1003. In MS Access alinierea înregistrărilor returnate se poate realiza: a) doar la nivelul structurii definite a unui tabel b) doar la nivelul înregistrărilor returnate de o interogare / query c) la nivelul unui raport si a unui formular d) doar la nivelul formularelor 1004. Proiectarea structurii unei baze de date la nivelul SGBD-ului MS Access a) este posibila doar pe baza unor exemple predefinite b) este posibilă împreună cu specificarea restricţiilor specifice c) doar daca se utilizează un utilitar separat d) doar daca structura bazei de date conţine minim 5 tabele definite 1005. Definirea restricţiilor specifice unei baze de date pot fi definite in MS Access: a) la nivelul restricţiilor asupra domeniului b) la nivelul restricţiilor de integritate referenţială c) la nivelul restricţiilor asupra cheii primare d) utilizând toate celelalte variante 1006. O bază de date MS Access poate fi rulată şi utilizată minimal doar dacă: a) este instalată integral aplicaţia MS Access b) dacă este instalată cel puţin aplicaţia „Runtime for Access” c) dacă este instalat integral pachetul pe programe MS Office d) este instalată integral aplicaţia MS Access sau dacă este instalată cel puţin aplicaţia „Runtime for Access” 1007. Câmpul de date attachement este specific: a) doar în SQL Server b) MsAccess începând cu varianta Ms Access 2007 c) doar in SQL/PLUS Oracle Pag. 3 din 72 d) niciuna dintre celelalte variante 1008. Într-o interogare, in zona specifica criteriului, un string poate fi specificat: a) doar intre ghilimele b) doar intre caracterele „/” şi „\” c) nu poate fi definit d) poate fi definit şi fără ghilimele pentru ca MS Access le va adăuga în mod automat daca acestea lipsesc 1009. SGBD-ul MS Access poate funcţiona la nivelul tabelelor: a) doar cu tabele definite in interiorul MS Access b) doar cu tabele cu care s-a realizat un link exterior c) atât cu tabele interne cat si cu cele cu care este in conexiune funcţională externă d) doar cu tabele importate ce au fost create in prealabil intr-un SGBD extern 1010. Schimbarea proprietăţilor de relaţionare are ca efect: a) modificarea numărului de rezultate obţinut din rularea interogării b) modificarea prioritizării direcţiei de relaţionare c) modifică formatarea rapoartelor d) se poate realiza doar din interiorul formularelor 1011. O listă formatată care este afişată pe ecran sau apare la imprimantă şi conţine date din una sau mai multe tabele ale bazei de date este: a) un formular b) un raport c) o interogare d) o tabelă 1012. În SGBD Access, o cerere CrossTab este o cerere de: a) acţiune b) agregare c) sortare d) selecţie 1013. Restricţia de integritate referenţială se refera la: a) eliminarea dependentelor parţiale b) impunerea obligativităţii de inserare a unor înregistrări pereche în tabele relaţionate c) respectarea apartenentei la un domeniu definit d) eliminarea dependentelor transitive 1014. La proiectarea unei baze de date Access, forma normală 3 (FN3) presupune eliminarea: a) dependenţelor tranzitive b) dependenţelor multivaloare c) dependentelor parţiale d) dependenţelor de joncţiune 1015. Ce criteriu vom utiliza pentru afişarea numelor ce conţin iniţiale urmate de semnul punct: Pag. 4 din 72 a) adresa = “.” b) adresa = “,?” c) adresa = “*.*” d) adresa = “.#” 1016. În ce zona a MS Access se poate introduce operaţia [produse]![valoare]*1.3: a) în zona de subsol a unui raport b) în zona de completare a unui câmp de interogare, ca expresie c) ca sursă pentru un câmp Access de tip calculated d) în zona de subsol a unui raport sau în zona de completare a unui câmp de interogare ca şi expresie 1017. Ce tip de interogare vom utiliza pentru a răspunde la întrebarea “Care sunt angajaţii care au salariul mai mare de 2000 Lei”: a) Update Query b) Select Query c) Make Table Query d) Delete Query 1018. Care dintre următoarele criterii NU returnează poziţia “analist”: a) poziţia = “*al” b) poziţia = “lis*” c) poziţia = “li#t” d) poziţia = “al??t” 1019. Care dintre următoarele criterii returnează numele “Grigorescu”: a) oraş = “#Grigore” b) oraş = “Grigore*” c) oraş = “??Grig” d) oraş = “escu??” 1020. Ce este în MS Access un câmp de tip calculated: a) un câmp ce memorează un şir de caractere b) un câmp de tip data calendaristică c) un câmp ce memorează rezultatul unui calcul cu o regulă prestabilită d) în Access nu există un astfel de câmp 1021. O interogare (query) Access întoarce datele din: a) o singură tabelă a unei baze de date, pe baza unor criterii şi a unor funcţii impuse de programator b) una sau mai multe tabele ale unei baze de date pe baza unor criterii specificate de programator c) o singură tabelă a unei baze de date, în urma utilizării unor funcţii specifice, care se regăsesc şi în Excel d) cel puţin două tabele de date ale unei baze de date, fără a fi necesară folosirea unor funcţii precum MIN, MAX, COUNT; acestea pot fi folosite numai în rapoarte 1022. Pentru proiectarea corectă a unei baze de date Access este necesar: a) să înţelegem dependenţele funcţionale ale tuturor atributelor b) să recunoaştem anomaliile cauzate de datele redundante, dependenţele parţiale şi dependenţele tranzitive şi să cunoaştem modul în care se elimină aceste anomalii (normalizarea bazei de date) Pag. 5 din 72 c) să înţelegem regulile de gestiune care derivă din problema de rezolvat d) toate variantele sunt corecte 1023. În SGBD Access, macro-comenzile permit: a) extragerea datelor din una sau mai multe tabele şi realizarea unor informaţii sintetice b) filtrarea înregistrărilor care îndeplinesc anumite criterii de selecţie c) automatizarea activităţilor de rutină d) extragerea din tabele numai a câmpurilor relevante, cu specificaţie pentru aplicaţia utilizatorului 1024. Care dintre următoarele criterii nu returnează poziția “respins”: a) pozitia = “r#spins” b) pozitia = “*spins” c) pozitia = “res*” d) pozitia = “r??pins” 1025. În proiectarea unei baze de date Access, Forma Normală 2 presupune: a) eliminarea dependențelor parțiale b) eliminarea dependențelor tranzitive c) eliminarea dependențelor multi-valoare d) in priectarea unei baze de date nu exista noțiunea de formă normală 1026. În proiectarea unei baze de date Access, Forma Normală 1 presupune: a) eliminarea dependențelor parțiale b) eliminarea dependențelor tranzitive c) eliminarea grupurilor repetitive d) in priectarea unei baze de date nu exista noțiunea de formă normală 1027. Într-o tabelă Access numărul maxim de câmpuri posibile este de: a) 305 b) 249 c) 255 d) 10 1028. Pentru numele unei tabele, cât și pentru denumirea unui câmp în MS Access, numărul maxim de caractere posibile este de: a) 255 b) 64 c) 99 d) 1005 1029. Dimensiunea maximă a unui fișier *.accdb aferent unei BD de tip MS Access este de: a) 1 Tb b) 10 Gb c) 2 Gb d) 100 Mb 1030. Numărul maxim de câmpuri pentru formarea unei chei primare compuse în MS Access este de: a) 20 b) 30 Pag. 6 din 72 c) 10 d) 5 1031. În MS Access numărul maxim de câmpuri sau expresii pe care le puteți sorta sau grupa într-un raport este: a) 99 b) 30 c) 10 d) Nu exista 1032. În MS Access numărul maxim de niveluri de formulare sau rapoarte imbricate este: a) 90 b) 7 c) 100 d) 200 1033. În MS Access numărul maxim de anteturi și subsoluri dintr-un raport este: a) 10 antet/subsol de raport; 10 antet/subsol de pagină; 10 anteturi/subsoluri de grup b) 1 antet/subsol de raport; 1 antet/subsol de pagină; 10 anteturi/subsoluri de grup c) 20 antet/subsol de raport; 10 antet/subsol de pagină; 10 anteturi/subsoluri de grup d) 25 antet/subsol de raport; 25 antet/subsol de pagină; 10 anteturi/subsoluri de grup 1034. În MS Access numărul maxim de pagini tipărite într-un raport este: a) 64 b) 2000 c) 900 d) 65536 1035. În MS Access numărul maxim de caractere dintr-o etichetă de formular sau raport este: a) 512 b) 3500 c) 2048 d) 65536 1036. În MS Access _______ permite utilizatorului să insereze automat numere într-un număr secvenţial sau aleator: a) Auto Number b) Look up Wizard c) Hyperlink d) Ole object 1037. Un fișier MS Access care conține date relativ permanente este: a) Fișier secvenţial b) Fișierul tranzacțional c) Fisierul principal sau master d) Fisierul aleator 1038. Care dintre următoarele obiecte ale unei baze de date solicită informații dintr-o bază de date și apoi afișează rezultatul? Pag. 7 din 72 a) Forms b) Reports c) Tables d) Queries 1039. În MS Access operația de verificare efectuată asupra datelor de intrare se numește: a) Controlul datelor b) Validarea datelor c) Verificare încrucișată d) Verificarea datelor 1040. În MS Access o valoare de căutare poate fi o valoare exactă sau poate fi: a) Metacaracter b) Operație de comparație c) Relaţie d) Operator logic Pag. 8 din 72 1.2 Realizarea aplicațiilor cu baze de date MS ACCESS – Teste grilă propuse spre rezolvare 2001. Ce este un câmp de tip LOOKUP? a) un câmp ce permite utilizatorului să selecteze o valoare dintr-o listă de valori posibile b) un câmp ce permite alegerea cheii candidat c) un câmp ce permite realizarea unei cereri folosind două sau mai multe tabele d) un câmp ce permite respectarea integrităţii referenţiale dintre tabele 2002. În ce situaţii se utilizează proprietatea de câmp numită Reguli de Validare (Validation Rules)? a) pentru a preveni accesul neautorizat al unui utilizator la introducerea datelor în baza de date b) pentru a preveni accesul neautorizat al unui utilizator la modificarea structurii bazei de date c) pentru a preveni un utilizator să introducă o valoare incorectă într-un câmp d) nici o variantă nu este corectă. 2003. În cazul în care un formular principal conţine un subformular, precizaţi care sunt datele afişate în fomularul principal şi care sunt datele afişate în subformular? a) formularul principal conţine datele din primul tabel, iar subformularul conţine datele din al doilea tabel, cele două tabele fiind legate printr-o relaţie de tip “one to many” b) formularul principal conţine datele din primul tabel, iar subformularul conţine datele din al doilea tabel, cele două tabele fiind legate printr-o relaţie de tip “many to many” c) formularul principal conţine datele din primul tabel, iar subformularul conţine datele din al doilea tabel, cele două tabele fiind legate printr-o relaţie de tip “one to one” d) nici o variantă nu este corectă. 2004. Ce reprezintă coloanele, respectiv liniile într-o tabelă? a) coloanele reprezintă câmpurile, iar liniile reprezintă înregistrările dintr-o tabelă b) coloanele reprezintă tipurile de date care sunt introduse în celulele corespunzătoare coloanei, iar liniile reprezintă înregistrările dintr-o tabelă c) coloanele reprezintă înregistrările, iar liniile reprezintă câmpurile dintr-o tabelă d) coloanele reprezintă câmpurile, iar liniile reprezintă valoarea unei entităţi pentru un singur câmp dintr-o tabelă. 2005. În MS Access compactarea are rolul de a: a) compacta fişierul prin arhivare intr-unul de tip “zip” b) elimină redundantele c) elimina spatiile libere ramase după rularea şi ştergerea anumitor informaţii din baza de date d) sincroniza cu diferite replici ale bazei de date 2006. În MS Access noţiunea de QBE provine de la: a) Query Bind Export b) Query By Example c) Query By Emulation d) Query Binary Execution 2007. O interogare de tip Crosstab Query are la baza noţiunea de: Pag. 9 din 72 a) Pivotare b) Exportare c) Importare d) Replicare 2008. Afirmaţia cea mai completă privind funcţiile agregate dintr-o interogare specifică faptul ca acestea: a) returnează rezultate multiple b) returnează rezultate totalizatoare multiple c) returnează rezultate totalizatoare multiple doar dacă se grupează elementele de baza si sub elementele după care se pot efectua subgrupări d) returnează rezultate incomplete 2009. Inserarea unui parametru într-o interogare în MS Access va genera la rularea acesteia: a) afişarea unei ferestre in care se va putea introduce valoarea parametrului b) o eroare de execuţie c) închiderea formularului deschis anterior d) preluarea valorii parametrului doar cu valori strict numerice 2010. În cadrul unui raport MS Access poate fi introdus un calcul cu o totalizare în zona: a) de subsol a unui grup, subsol a unei pagini şi în antetul unei pagini b) de subsol a grupurilor şi subgrupurilor c) de subsol a unei pagini d) de subsol a raportului 2011. În MS Access utilizarea “Expression Builder”: a) generează automat calculul de totalizare a valorilor unui câmp b) facilitează construirea unei expresii de calcul in cadrul interogărilor c) deschide zona de Help a sistemului Access d) sortează rezultatul unei interogări 2012. Zonele de antet și de subsol pot fi întâlnite într-o bază de date MS Access în: a) formulare b) rapoarte c) interogări d) formulare şi rapoarte 2013. Care dintre următoarele nu este un stil de formular disponibil în caseta de dialog Form Wizard? a) Stone b) Standard c) Highlights d) Blends 2014. Ce tip de data este cel mai indicat pentru stocarea următorului CNP “1790624412562”: a) Autonumber b) Number c) Double d) Text Pag. 10 din 72 2015. Care dintre următoarele este un tip de dată corect pentru un câmp în MS Access: a) Text b) Currency c) Number d) oricare dintre cele de mai sus 2016. Care este scopul utilizării indexului: a) reducerea dimensiunii tabelelor b) creşterea vitezei de regăsire a datelor c) ambele de mai sus d) niciuna dintre variantele anterioare 2017. Care dintre următoarele explicaţii se adaptează barei de stare din MS Access: a) afişează erori b) afişează mesaje scurte descriptive c) afişează bara de instrument d) afişează mesaje împreună cu opţiuni 2018. Care dintre următoarele permite cu uşurinţă regăsirea şi introducerea de valori în tabele: a) Rapoarte b) Interogările c) Formularele d) Macrourile 2019. ______ sunt funcţii şi proceduri ce pot fi programate prin VBA: a) Tabele b) Module c) Macrouri d) Formulare 2020. Incrementarea valorilor unui câmp de tip număr în mod automat se poate realiza cel mai facil prin: a) realizarea unui algoritm VBA b) definirea unui câmp de tip AutoIncrement c) definirea unui câmp de tip timestamp d) definirea unui câmp Autonumber 2021. În MS Access tipul de formular care afișează mai multe înregistrări, una pe rând, în fereastra formularului, se numește: a) Justified b) Columnar c) Tabular d) Datasheet 2022. Într-un tabel de bază de date, categoria de informații se numește: a) Tuplu b) Câmp Pag. 11 din 72 c) Înregistrare d) Toate celelalte răspunsuri cumulate 2023. Coloanele dintr-un tabel MS Access sunt numite ____ a) Câmpuri b) Macro c) Coloane d) Înregistrări 2024. Într-un tabel MS Acces, coloana este cunoscută și sub denumirea de ____ a) Tip b) Date c) Record d) Câmp 2025. Care dintre următoarele nu este un tip de date valid în MS Access? a) Număr automat b) Valută c) Imagine d) Memo 2026. Care este funcția principală a opțiunii "Split Form" în MS Access? a) Să divizeze datele între două baze de date diferite. b) Să afișeze o înregistrare în două moduri vizuale diferite simultan. c) Să permită utilizatorilor să introducă comenzi SQL direct. d) Să combine o vedere formular cu o vedere tabelară a datelor, permitând editarea. 2027. În MS Access, un "Attachment Field" poate fi folosit pentru a: a) Stoca link-uri către alte tabele. b) Stoca fișiere, cum ar fi documente sau imagini, direct în baza de date. c) Implementa formule complexe de calcul. d) Crearea unui index automat. 2028. Ce reprezintă "Data Macro" în MS Access? a) O macroinstrucțiune care formatează date. b) O funcție pentru importul datelor din Excel. c) Un proces automat care rulează în fundal la modificarea datelor din tabel. d) Un tool pentru crearea rapoartelor complexe. 2029. Care este limita maximă pentru lungimea unui câmp "Text" în MS Access? a) 64 caractere b) 128 caractere c) 255 caractere d) 512 caractere 2030. Cum se numește procesul prin care MS Access înlătură datele redundante dintr-o bază de date pentru a o normaliza? Pag. 12 din 72 a) Data Scrubbing b) Data Merging c) Data Cleansing d) Data Filtering 2031. Care dintre următoarele tipuri de date este specific pentru stocarea valorilor monetare în MS Access? a) Integer b) String c) Date/Time d) Currency 2032. Ce instrument folosește MS Access pentru a crea rapid un set de tabele care sunt legate între ele? a) Database Wizard b) Table Templates c) Data Analyzer d) Form Generator 2033. Care dintre următoarele este un avantaj al utilizării formelor subordonate (subforms) în MS Access? a) Îmbunătățirea securității datelor b) Vizualizarea și manipularea datelor relaționate din mai multe tabele c) Reducerea spațiului de stocare necesar d) Accelerarea procesului de backup 2034. În ce context se utilizează expresia "Cascade Delete" în MS Access? a) Când se actualizează structura unei tabele b) Când se filtrează datele dintr-o interogare c) Când ștergerea unui record dintr-un tabel duce la ștergerea automată a recordurilor asociate din alte tabele d) Când se îmbunătățește performanța interogărilor 2035. Ce tip de cheie este creat automat de MS Access când se setează proprietatea "Primary Key" pentru un câmp? a) Foreign Key b) Secondary Key c) AutoNumber d) Unique Key 2036. Care este rolul opțiunii "Record Locks" în MS Access? a) Previne accesul la înregistrările bazei de date b) Previne modificarea concurentă a datelor de către mai mulți utilizatori c) Blochează accesul la modificarea structurii tabelelor d) Încuie formularul pentru editare 2037. În ce caz se folosește o interogare de tip "Union Query" în MS Access? a) Pentru a combina rezultate din două tabele bazate pe un câmp comun Pag. 13 din 72 b) Pentru a combina rezultatele a două interogări distincte care au număr egal de câmpuri cu tipuri de date compatibile c) Pentru a crea o relație între două tabele d) Pentru a actualiza înregistrările din mai multe tabele 2038. Ce definește o "Relație Many-to-Many" într-o bază de date MS Access? a) O singură înregistrare dintr-un tabel este asociată cu multiple înregistrări din alt tabel b) Mai multe înregistrări dintr-un tabel sunt asociate cu mai multe înregistrări din altul, necesitând un tabel intermediar c) O înregistrare dintr-un tabel poate exista fără o înregistrare corespondentă în alt tabel d) O înregistrare dintr-un tabel este direct legată de o singură înregistrare din alt tabel 2039. Care dintre următoarele nu este o funcție validă în construirea expresiilor în MS Access? a) DSum b) DMax c) DSort d) DAvg 2040. Ce tip de vizualizare permite utilizatorului să modifice structura tabelului în MS Access? a) DataSheet View b) Design View c) Layout View d) PivotTable View Pag. 14 din 72 1.3 Realizarea aplicațiilor cu baze de date ORACLE SQL – Teste grilă rezolvate 3001. În Oracle SQL*PLUS, comanda CREATE TABLE permite: a) crearea unei tabele b) crearea unei secvenţe c) crearea unui index d) crearea unui tip de dată 3002. În Oracle SQL*PLUS, comanda CREATE SEQUENCE permite: a) crearea unei tabele b) crearea unei secvenţe c) crearea unui index d) crearea unui tip de dată 3003. În Oracle SQL*PLUS, tipul de dată corespunzător strict definirii valorilor numerice este: a) DATE b) BINARY c) NUMBER d) VARCHAR 3004. În Oracle SQL*PLUS, opţiunea START WITH din cadrul comenzii CREATE SEQUENCE identifică: a) pasul de incrementare b) primul număr din secvenţă c) valoarea maximă a secvenţei d) nu există această opţiune în cadrul unei secvenţe Oracle. 3005. În Oracle SQL*PLUS, pasul de incrementare al unei secvenţe corespunde opţiunii: a) MAXVALUE b) MINVALUE c) INCREMENT BY d) NEXT 3006. Care dintre următoarele comenzi nu există definită în SQL*PLUS? a) DROP VIEW b) DROP TABLE c) DROP SECVENTA d) DROP INDEX 3007. În Oracle SQL*PLUS, selectarea înregistrărilor tabelei „PRODUSE” se realizează prin comanda: a) SELECT * FROM PRODUSE b) DISPLAY * FROM PRODUSE c) LIST ALL FROM PRODUSE d) SELECT ALL FROM PRODUSE 3008. Actualizarea datelor dintr-o tabelă, se poate realiza în SQL*PLUS, prin comanda: a) APPEND Pag. 15 din 72 b) MODIFY c) DELETE d) UPDATE 3009. În Oracle SQL*PLUS, opţiunea NOMAXVALUE din cadrul comenzii CREATE SEQUENCE stabileşte că: a) nu există definită o valoare maximă pentru secvenţă b) există o valoare maximă predefinită pentru secvenţă c) nu există o valoare de start pentru secvenţă d) valoarea maximă a secvenţei este definită implicit şi este 10 3010. În Oracle SQL*PLUS , comenzile: „SELECT*from PRoduSE;” şi „select*FrOm produse;” sunt: a) ambele greşite b) prima greşită şi a doua corectă c) prima corectă şi a doua greşită d) ambele corecte 3011. În Oracle SQL*PLUS, nu există definit următorul tip de dată: a) NUMBER b) VARCHAR2 c) CHAR d) AUTOINCREMENT 3012. În Oracle SQL*PLUS , comanda: “INSERT INTO PRODUSE (codp, denp) VALUES (secventa.NEXTVAL, ‘P1’)” este: a) corectă, introduce o valoare consecutivă pentru atributul „codp” b) greşită, deoarece nu există opţiunea NEXTVAL c) greşită, deoarece nu se poate introduce opţiunea unei secvenţe în clauza INSERT d) corectă, introduce o valoare aleatoare pentru oricare dintre atributele tabelei „Produse” 3013. În Oracle SQL*PLUS, operatorul: “BETWEEN… AND…” permite: a) specificarea domeniului limitat de două valori între care trebuie să se afle valoarea introdusă b) inserarea de valori într-o tabelă c) specificarea unei liste de valori ca urmare a implementării unei secvenţe d) stabilirea numărului de câmpuri dintr-o tabelă, în funcţie de o valoare minimă şi maximă 3014. În Oracle SQL*PLUS, opţiunea CURRVAL, utilizată pentru definirea caracteristicilor unei secvenţe, stabileşte: a) valoarea următoare a secvenţei b) valoarea curentă a secvenţei c) valoarea de început a secvenţei d) valoarea de final a secvenţei 3015. În Oracle SQL*PLUS, inserarea înregistrărilor într-o tabelă se realizează cu comanda: a) INSERT INTO…VALUES… b) ADD…VALUES… c) APPEND…VALUES… Pag. 16 din 72 d) ADAUGA….VALORI… 3016. În SQL*PLUS, dacă datele dintr-o coloană de tip caracter, variază ca lungime, care va fi tipul de date ales corect? a) VARCHAR2 b) CHAR c) NUMBER d) LONG 3017. Pentru a se afişa structura unei tabele, în SQL*PLUS, se poate utiliza comanda: a) LIST STRUCTURE b) ALTER TABLE c) DESCRIBE d) DISPLAY STRUCTURE 3018. În SQL*PLUS, următoarea secvenţă de instrucţiuni „ALTER TABLE Vanzari ADD (DenC Varchar2(15));” produce ca efect: a) adăugarea unui nou câmp în tabelă b) adăugarea unui nou tuplu în tabelă c) adăugarea unui nou tuplu în tabelă, după înregistrarea curentă d) adăugarea unui nou tuplu, la începutul tabelei 3019. În SQL*PLUS se presupune definită următoarea structură a tabelei „MATERII_PRIME”: CodM Number(3), DenM Varchar2(20), UnitMasura Varchar2(3); Comanda următoare: SELECT DISTINCT CodM, DenM FROM MATERII_PRIME WHERE CodM > 100 ORDER BY DenM; simulează implementarea operatorilor relaţionali de: a) proiecţie şi selecţie b) selecţie şi produs cartezian c) selecţie şi reuniune d) intersecţie şi selecţie 3020. Referitor la integritatea datelor, constrângerea de integritate care nu este suportată de Oracle SQL*PLUS, este: a) EXTERNAL KEY b) PRIMARY KEY c) NOT NULL d) CHECK 3021. În SQL*PLUS, clauza ORDER BY se defineşte în comanda SELECT: a) la începutul comenzii SELECT b) imediat după clauza FROM din comanda SELECT c) la sfârşitul comenzii SELECT d) nu există definită în SQL*PLUS; corect este SORT ON 3022. Opţiunea NOCACHE dintr-o secvenţă SQL*PLUS impune: Pag. 17 din 72 a) returnarea ultimei valori generate de secvenţă b) alocarea implicită în memorie a primelor 10 valori ale secvenţei c) nealocarea în memorie a unor valori ale secvenţei d) nu este definită în SQL*PLUS; corect este NOCYCLE 3023. Generarea de numere unice în SQL*PLUS se realizează prin: a) utilizarea operatorilor UNION si INTERSECT b) utilizare AUTOINCREMENT c) definirea unei secvenţe d) utilizarea funcţiei COUNT 3024. Utilizarea clauzei PROMPT în sintaxa comenzii ACCEPT semnifică: a) afişarea unui text, dacă acesta este specificat b) evitarea unor comentarii c) stabilirea tipului de dată al variabilei de intrare d) clauza PROMPT se foloseşte exclusiv singură, fără comanda ACCEPT 3025. Stabiliţi care dintre afirmaţiile următoare nu corespunde termenului „VIEW” din SQL*PLUS: a) tabelă virtuală b) vedere c) viziune d) videoformat 3026. Operatorul de concatenare „||” permite: a) coloanelor să fie legate cu alte coloane sau expresiilor aritmetice să creeze, prin concatenare, o expresie de caractere b) implicit, substituţia de caractere prin concatenarea unor expresii c) translatarea unor caractere dintr-o valoare implicită în cea specificată, prin concatenarea unor valori constante d) forţarea unor şiruri de caractere, prin concatenare, pentru a ajunge la o lungime specificată 3027. Un „literal” este: a) orice caracter, expresie sau număr inclus în lista clauzei SELECT, care nu este un număr de coloană sau un alias de coloană b) orice funcţie care forţează caracterele numerice în litere c) orice funcţie care forţează caracterele alfanumerice în litere d) orice funcţie care forţează caracterele alfanumerice, care sunt scrise cu litere mici, în litere mari 3028. În SQL*PLUS, funcţia INITCAP permite: a) transformarea oricărei litere a unui cuvânt, în literă mare b) transformarea primei litere a fiecărui cuvânt/coloană, în literă mare c) transformarea unei litere specificate a unui cuvânt, într-o literă mare specificată d) este o similitudine cu alte SGBD şi nu există specificată în SQL*PLUS 3029. Modificarea structurii unei tabele, în SQL*PLUS, se realizează prin comanda: a) DESCRIBE TABLE b) MODIFY TABLE Pag. 18 din 72 c) UPDATE TABLE d) ALTER TABLE 3030. Se poate şterge o coloană a unei tabele utilizând sintaxa SQL*PLUS? a) da, prin comanda ALTER TABLE tabela DELETE COLUMN coloana b) da, prin comanda ALTER TABLE tabela DROP COLUMN coloana c) da, prin comanda directă DROP COLUMN coloana d) nu 3031. În Oracle SQL, tipurile de date stabilite pentru identificarea coloanelor tabelelor trebuie: a) să corespundă tipurilor de date predefinite, proprii SGBD Oracle b) obligatoriu, să fie compatibile cu alte limbaje de programare c) să nu permită modificarea lor ulterioară d) să fie declarate implicit de Oracle, fără a mai fi definite de către utilizator 3032. În Oracle SQL, denumirea unei tabele nu trebuie: a) obligatoriu să înceapă cu o literă mare sau mică b) să poată fi de maximum 30 de caractere c) să poată conţine litere, numere şi caractere speciale (_, $ sau #) d) să conţină cuvinte rezervate limbajului SQL*PLUS (ex. CREATE, SELECT, DELETE) 3033. În Oracle SQL, constrângerea NOT NULL pentru o coloană semnifică faptul că: a) valorile de tip NULL nu sunt permise acestei coloane b) valorile de tip NULL sunt permise doar pentru coloanele unei tabelele virtuale c) valorile de tip NULL sunt permise coloanei doar în cazul inserării de valori de tip caracter d) valorile de tip NULL sunt permise coloanei doar în cazul inserării de valori de tip dată şi numeric 3034. Opţiunea CASCADE CONSTRAINTS din Oracle SQL, poate fi asociată comenzii: a) CHECK () b) DROP TABLE c) PRIMARY KEY d) FOREIGN KEY 3035. În Oracle SQL, constrângerea DEFAULT nu poate include ca „default” pentru o coloană: a) litere b) cifre c) valori ale funcţiei de dată curentă d) denumirile altor coloane sau cuvinte rezervate 3036. În Oracle SQL, comanda ALTER TABLE nu permite: a) actualizarea constrângerilor de integritate la nivel de tabelă b) adăugarea de noi constrângeri sau modificarea celor deja existente c) ştergerea unor restricţii deja definite d) schimbarea valorilor unei coloane definite, din opţiunea NULL în NOT NULL 3037. În Oracle SQL, comanda „ALTER TABLE...RENAME TO...” permite: a) modificarea doar a denumirii unei tabele, fără a modifica valorile stocate în tabelă Pag. 19 din 72 b) modificarea denumirii tabelei şi a valorilor stocate în tabelă c) modificarea doar a denumirii coloanelor unei tabele existente d) opţiunea RENAME TO... nu există definită pentru comanda ALTER TABLE 3038. În Oracle SQL, o secvenţă nu poate fi: a) incrementată sau decrementată de către o rutină internă Oracle b) utilizată pentru mai multe tabele c) utilizată pentru generarea de numere unice pentru o cheie primară a unei tabele d) utilizată pentru definirea structurii unei tabele 3039. În Oracle SQL, următoarea comandă SELECT SUBSTR (‘Ionescu’, 2, 4) AS Extragere FROM Dual; produce ca efect: a) extragerea a patru caractere dintr-un literal, începînd cu poziţia a 2-a b) extragerea a două caractere dintr-un literal, începînd cu poziţia a 4-a c) extragerea a patru caractere din denumirea unei coloane a tabelei, începînd cu poziţia a 2-a d) extragerea a două caractere din denumirea unei coloane a tabelei, începînd cu poziţia a 4-a 3040. În Oracle SQL, următoarea secvenţă de instrucţiuni SELECT DenFz, SUBSTR (DenFz, 2) AS Extragere FROM Furnizori; are ca efect: a) afişarea valorilor unei coloane şi extragerea unui subşir din valorile coloanei, începând cu al doilea caracter b) afişarea valorilor unei coloane şi extragerea unui subşir de două caractere din denumirea coloanei c) afişarea valorilor unei coloane şi extragerea unui subşir dintr-un literal, începând cu al doilea caracter d) afişarea valorilor unei coloane şi extragerea unui subşir de maxim două caractere dintr-un literal Pag. 20 din 72 1.4 Realizarea aplicațiilor cu baze de date ORACLE SQL – Teste grilă propuse spre rezolvare 4001. În SQL*PLUS, în cadrul comenzii CREATE TABLE, coloanele/atributele unei tabele sunt delimitate prin: a) „punct şi virgulă” (;) b) „virgulă” (,) c) „spaţiu” d) „două puncte” (:) 4002. În SQL*PLUS, în cadrul comenzii CREATE TABLE, definiţia unei coloane nu poate include: a) o clauză DEFAULT b) o clauză NULL c) numele tabelei d) numele coloanei 4003. Sintaxa corectă pentru o restricţie NOT NULL este: a) nume_coloana REFERENCES NOT NULL b) nume_coloana tip_de_DATA IS NOT NULL c) nume_coloana tip_de_DATA NOT NULL d) DEFAULT [NULL/NOT NULL] 4004. Sintaxa corectă pentru o restricţie UNIQUE este: a) [CONSTRAINT nume_restrictie] UNIQUE [nume_coloana] b) [CONSTRAINT nume_restrictie] UNIQUE (nume_tabela) c) nume_coloana REFERENCES nume_tabela d) [DEFAULT] UNIQUE 4005. În SQL*PLUS, comanda ALTER TABLE nu permite: a) adăugarea unei noi coloane b) crearea unei noi tabele c) ştergerea unei restricţii d) adăugarea unei chei primare 4006. În SQL*PLUS, comanda COMMIT permite: a) memorarea actualizărilor tranzacţiei b) revocarea actualizărilor tranzacţiei c) modificarea valorilor unei coloane d) selecţia valorilor unei coloane 4007. În SQL*PLUS, clauza GROUP BY permite: a) inserarea de valori grupate într-o coloană b) divizarea liniilor unei tabele în grupuri c) ştergerea grupată a valorilor unei coloane d) înlocuirea clauzei HAVING Pag. 21 din 72 4008. Opţiunea CASCADE CONSTRAINTS asociată comenzii DROP TABLE din SQL*PLUS permite: a) eliminarea unei coloane care referă o altă coloană b) eliminarea tuturor înregistrărilor dintr-o tabelă referită c) eliminarea oricărei constrângeri dependentă de tabela care se doreşte a se şterge d) actualizarea constrângerilor la nivelul unei tabele 4009. Comanda SET LINESIZE n din SQL*PLUS permite: a) setarea numărului de linii n ce vor putea fi afişate pe o pagină b) setarea numărului de caractere n ce vor putea fi afişate pe un rând c) modificarea lungimii primelor n coloane d) modificarea aspectului la n caractere a coloanelor tabelei 4010. Comanda SET PAGESIZE n din SQL*PLUS permite: a) setarea numărului de caractere n ce vor putea fi afişate pe un rând b) setarea datei şi a numărului de pagină dintr-un raport c) setarea numărului de linii n ce vor putea fi afişate pe o pagină d) setarea afişării în pagnă a primelor n coloane ale unei tabele 4011. Clauza INCREMENT BY -n dintr-o secvenţă Oracle returnează: a) pasul de incrementare al secvenţei b) pasul de decrementare al secvenţei c) valoarea maximă care se poate obţine prin generarea secvenţei d) nu există posibilitatea definirii unei valori negative pentru generarea de numere unice 4012. În cadrul arhitecturii Oracle, componenta SQL*PLUS aparţine: a) nucleului Oracle b) interfeţelor de dezvoltare Oracle c) instrumentelor de întreţinere Oracle d) este o componentă distinctă faţă de arhitectura Oracle 4013. Următoare sintaxă: ACCEPT nume_variabila PROMPT text – produce ca efect: a) crearea automată de către sistem a unei variabile iniţializate cu 1 b) crearea unei variabile prin citirea unei valori introduse de la tastatură c) afişarea unui text de comentariu d) este greşit definită, clauza PROMPT trebuind să fie definită distinct 4014. În cadrul sintaxei Oracle: ACCEPT nume_variabila PROMPT text – clauza PROMPT permite: a) specificarea textului afişat ca prompter, înaintea citirii valorilor de la tastatură b) specificarea textului afişat ca prompter, imediat după citirea valorilor de la tastatură c) specificarea unui mesaj de avertizare pentru comanda ACCEPT d) nu se utilizează în cadrul comenzii ACCEPT 4015. Accesul la baza de date Oracle se face: a) implicit, o dată cu deschiderea sistemului b) sub control, utilizând un nume de utilizator şi o parolă c) sub control, utilizând comanda de iniţiere START d) prin execuţia comenzii RUN Pag. 22 din 72 4016. În SQL*PLUS, viziunea este: a) o formă de prezentare a datelor pentru utilizator, din una sau mai multe tabele de bază sau tabele virtuale, obţinută prin executarea unei cereri b) o formă implicită de vizualizare a datelor, oferită standard de Oracle pentru executarea unor interogări c) este diferită de o tabelă virtuală sau o vedere şi permite strict actualizarea datelor unor cereri formulate de utilizator d) nu este o tabelă definită de utilizator şi permite memorarea datelor selectate dintr-o tabelă într-un buffer de memorie 4017. În SQL*PLUS, un sinonim Oracle este: a) un alias pentru o tabelă, viziune sau secvenţă b) o variabilă definită explicit de utilizator c) un atribut definit de utilizator pentru a înlocui o variabilă anterior definită d) nu există definite sinonime, întrucât în Oracle există clauza implicită DISTINCT 4018. Operaţiile de calcul cu data calendaristică, sunt posibile în SQL*PLUS, în cadrul unei comenzi SELECT? a) da b) nu, deoarece nu sunt expresii aritmetice c) nu, deoarece comanda SELECT nu permite operaţii asupra datelor calendaristice d) nu, deoarece există mai multe formate de afişare a datelor şi se creează ambiguitate 4019. În SQL*PLUS, cu comanda CREATE TABLE: a) nu se poate defini restricţia referenţială b) nu se poate defini restricţia entităţii c) se poate defini restricţia refenţială d) nu se pot defini nici un tip de restricţii de integritate 4020. Pentru a adăuga o tabelă la o bază de date, în SQL*PLUS se foloseşte comanda: a) CREATE DATABASE b) CREATE TABLE c) ALTER TABLE d) ADD TABLE 4021. În SQL*PLUS, următoarea secvenţă de instrucţiuni, este corectă? CREATE TABLE Tabela (CODD Number (3), CAMP1 NUMBER (3), CAMP2 Number (3), CODD Number (3)); a) nu, deoarece atributul CODD se repetă b) nu, deoarece toate atributele au acelaşi tip de dată c) nu, deoarece toate atributele au acelaşi tip de dată şi lungime d) da 4022. În SQL*PLUS, este corect următorul exemplu? UPDATE FACULTATI Pag. 23 din 72 SET DENFACULTATE=’Informatica’ WHERE CODFACULTATE=’FIM’; a) da b) nu, deoarece comanda UPDATE nu se foloseşte cu clauza SET c) nu, deoarece comanda UPDATE nu se foloseşte cu clauza WHERE d) nu, deoarece denumirea ‘Informatica’ este diferită de ‘FIM’ 4023. Este corectă următoarea instrucţiune SQL*PLUS? DELETE * FROM Tabela; a) da, sintaxa e corectă şi permite strict doar ştergerea tabelei b) nu, sintaxa e greşită nu se pune semnul ; la sfârşitul comenzii c) da, sintaxa e corectă şi permite ştergerea tabelei şi a tuturor indecşilor d) nu, sintaxa e greşită, nu se pune semnul * 4024. În SQL*PLUS, când o tabelă este creată, cine este proprietarul ei? a) toţi utilizatorii care au drept de SELECT pe această tabelă b) utilizatorul SYS c) utilizatorul SYSTEM d) cel care o crează 4025. În SQL*PLUS, pentru generarea de valori unice pentru o cheie primară, nu se foloseşte în comanda CREATE SEQUENCE opţiunea: a) CYCLE b) INCREMENT BY n c) MAXVALUE n d) START WITH n 4026. Următoarea comandă afișează: SELECT CONSTRAINT_NAME, COLUMN_NAME FROM USER_CONS_COLUMNS WHERE table_name='BUNURI'; a) structura tabelei Bunuri; b) doar coloanele menționate în clauza Select din tabela Bunuri; c) este eronată, întrucât nu există tabela User_Cons_columnsș d) constrângerile definite la nivelul tabelei Bunuri; 4027. Următoarea comandă: CREATE TABLE Polite (NrPolita Number(3), TipPolita Varchar2 (20) CONSTRAINT ck_tippol CHECK (TipPolita IN ('Asig', 'Reasig')), DataPolita Date DEFAULT SysDate, CONSTRAINT pk_nrpol PRIMARY KEY(NrPolita) ); a) afișează structura tabelei Polite; b) crează tabela Polite doar cu constrângerea pentru cheia primară, fără alte restricții; c) crează tabela Polite doar cu constrângerea pentru cheia primară și restricția pentru TipPolita, întrucât nu se poate utiliza o clauza Default pentru un atribut; Pag. 24 din 72 d) crează tabela Polite cu restricțiile definite pentru atributele TipPolita și DataPolita și cheia primară; 4028. Selectați varianta corectă privind următaorele două instrucțiuni: DROP TABLE Bunuri CASCADE CONSTRAINTS; DROP TABLE Polite PURGE; a) se efectuează doar ștergerea tabelei Bunuri, opțiunea PURGE fiind incorect definită în instrucțiune; b) se efectuează doar ștergerea tabelei Polite, opțiunea CASCADE_CONSTRAINTS fiind incorect definită în instrucțiune; c) ambele instrucțiuni sunt incorecte întrucât nu exista definite clauzele specificate pentru instructiunea DROP TABLE; d) se efectuează ștergerea ambelor tabele; 4029. Următoarea instrucțiune produce ca efect: ALTER TABLE Clienti ADD CONSTRAINT ck_loc CHECK ( Localitate IN ('Cluj', 'Iasi') ); a) eroare, întrucât nu se poate defini o constrângere în instrucțiunea ALTER TABLE; b) este corectă și afișează valorile 'Cluj' și 'Iasi' pentru atributul Localitate; c) eroare, întrucât în instrucțiunea ALTER TABLE nu se poate utiliza CHECK; d) este corectă și adaugă la tabela Clienti o restricție de validitate pentru atributul Localitate; 4030. Următoarea instrucțiune produce ca efect: ALTER TABLE Clienti ADD (Str_nr Varchar2 (30), EMAIL Varchar2 (20) CONSTRAINT nn_emai NOT NULL); a) eroare, întrucât nu se poate defini o constrângere NOT NULL în instrucțiunea ALTER TABLE; b) este corectă și afișează valorile de tip NOT NULL pentru adesa de e-mail; c) eroare, întucât nu se pot adăugă mai multe atribute în instrucțiunea ALTER TABLE; d) este corectă și adaugă la tabela Clienți două noi atribute, cu restricția specificată; 4031. Următoarea instrucțiune produce ca efect: ALTER TABLE Clienti_lucru DROP PRIMARY KEY; a) eroare, întrucât nu există definită opțiunea DROP PRIMARY KEY; b) este corectă și șterge definitiv atributul cheie primară din tabela de lucru Clienti; c) este incorectă, întrucât constrângerea PRIMARY KEY nu se poate utiliza decât în structura CREATE TABLE; d) este corectă și realizează eliminarea restricției pentru cheia primară din tabela de Clienti_lucru; 4032. Următoarea instrucțiune produce ca efect: SELECT CodBun, ValBun FROM Bunuri WHERE CodBun IN ('B1','B3') AND ValBun > 300; Pag. 25 din 72 a) eroare, întrucât în clauza WHERE nu se poate folosi operatorul IN; b) este corectă și afișează toate bunurile din tabelă, indiferent de valoarea acestora; c) eroare, întrucât nu se pot defini doi operatori IN și AND într-o clauză WHERE; d) este corectă și afișează pentru bunurile selectate doar pe cele a căror valoare depășește o limită stabilită; 4033. Următoarea instrucțiune produce ca efect: DELETE FROM Bunuri WHERE Descriere IS NULL; a) eroare, întrucât în instrucțiunea DELETE nu se poate utiliza clauza WHERE; b) este corectă și șterge bunurile din tabelă care nu sunt de tip NULL; c) eroare, întrucât nu există operatorul IS NULL; d) este corectă și șterge toate înregistrările din tabela Bunuri pentru care nu există definite valori pentru atributul 'Descriere'; 4034. Următoarea instrucțiune produce ca efect: SELECT TO_DATE ('10/07/24', 'DD-MM-YY') FROM Dual; a) eroare, întrucât nu se poate utiliza funcția TO_DATE pentru tabela Dual; b) este corectă și afișează în formatul specificat data curentă a sistemului preluată din tabela Dual; c) eroare, întrucât nu se poate utiliza funcția TO_DATE într-o instrucțiune SELECT; d) este corectă și afișează data introdusă ca parametru în funcția TO_DATE; 4035. Următoarea instrucțiune produce ca efect: SELECT * FROM Polite WHERE DataPolita >TO_DATE ('10/07/24', 'DD/MM/YY'); a) eroare, întrucât nu se poate utiliza funcția TO_DATE în clauza WHERE; b) este corectă și afișează în formatul de dată specificat toate valorile atributului DataPolita; c) eroare, întrucât nu se poate folosi un operator de comparație pentru funcția TO_DATE; d) este corectă și afișează în formatul de dată specificat, toate valorile atributetelor din tabelă care respectă condiția specificată pentru dată; 4036. Următoarea instrucțiune produce ca efect: ALTER TABLE Polite ADD CONSTRAINT fk_codcl FOREIGN KEY (CodCl) REFERENCES Clienti (CodCl); a) eroare, întrucât nu se poate utiliza funcția ALTER TABLE pentru actualizări la nivelul atributelor cheie; b) este corectă și afișează valorile atributului CodCl din tabela Clienti; c) eroare, întrucât nu se poate folosi constrângerea FOREIGN KEY în instrucțiunea ALTER TABLE; Pag. 26 din 72 d) este corectă și adaugă în structura tabelei Polite constrângerea pentru atributul cheie externă CodCl; 4037. Următoarea instrucțiune produce ca efect: SELECT ALL FROM Clienti, Polite; a) joncțiunea dintre tabelele Clienti și Polite; b) intersecția dintre două tabele; c) produsul cartezian dintre tabelele Clienti si Polite; d) eroare; 4038. Următoarea instrucțiune produce ca efect: SELECT ALL FROM Clienti cl, Polite pol WHERE cl.CodCl=pol.CodCl; a) afișarea datelor tuturor clienților din tabela Clienti; b) afișarea datelor pentru toate polițele din tabela Polițe; c) afișarea datelor clienților și ale polițelor pentru toți clienții solicitanți de polițe; d) eroare; 4039. Următoarea instrucțiune produce ca efect: SELECT pol.CodCL, NumeCl, NrPolita, TipPolita FROM Clienti cl, Polite pol WHERE TipPolita='Reasigurare' AND NrPolita>102; a) eroare, întrucât nu se poate asocia un alias de tabela cu denumirea unei coloane; b) selectează datele de identificare ale clienților care au încheiat polițe al căror TipPolita este 'Reasigurare'; c) selectează datele de identificare ale clienților care au încheiat polițe de Reasigurare și al căror NrPolita depășește o limită definită; d) returnează produsul cartezian a două tabele, doar pentru tuplurile care îndeplinesc condițiile specificate; 4040. Următoarea instrucțiune produce ca efect: SELECT NumeCl AS NumeClient, Loc AS Localitate FROM Clienti WHERE Loc!=’Cluj’ ORDER BY NumeCl; a) eroare, întrucât nu se pot defini alias-uri de coloană pentru atributele unei tabele; b) eroare, întrucât nu exisă definit operatorul “!=”; c) afișează descrescător Numele și Localitatea clienților care nu sunt din ‘Cluj’; a) afișează ascendent după Nume, Numele și Localitatea clienților care nu sunt din ‘Cluj’, având ca denumiri de coloană alias-urile specificate; Pag. 27 din 72 1.5 Proiectarea sistemelor informatice – Teste grilă rezolvate 5001. Prin structurarea sistemului informatic nu se vor evidenţia: a) subsistemele componente b) legăturile dintre acestea c) programele corespunzătoare d) conexiunile exterioare ale sistemului cu alte sisteme, pe verticală şi pe orizontală 5002. Obiectivul principal al unui sistem informatic pentru management este: a) Optimizarea activităţilor economice ale organizaţiei b) Creşterea vitezei de răspuns a sistemului informaţional c) Asigurarea selectivă şi în timp util a tuturor nivelelor de conducere cu informaţii necesare şi reale pentru fundamentarea şi elaborarea deciziilor d) Creşterea calităţii informaţiilor 5003. Care din afirmaţiile următoare, referitoare la modelul entitate asociere nu este adevărată? a) Entitatea este reprezentarea unui obiect relevant pentru problema de rezolvat b) O entitate se reprezintă printr-un ansamblu de atribute c) O asociere poate avea atribute proprii d) Un atribut poate apărea în una sau mai multe entităţi 5004. Interfaţa grafică a unei aplicaţii informatice trebuie să satisfacă anumite cerinţe. Care afirmaţie nu este corectă? a) Consistentă b) Intuitivă c) Extensibilă d) În mod comandă 5005. Descompunerea sistemelor se face, în principal, după: a) datele de intrare şi datele de ieşire b) modul de organizare a datelor c) funcţiunile sistemului d) hardware-ul utilizat 5006. Participarea nemijlocită a conducerii unităţii la realizarea sistemului informatic este necesară pentru: a) Stabilirea corectă şi completă a cerinţelor informaţionale b) Asigurarea resurselor necesare realizării, implementării şi exploatării sistemului informatic c) Asigurarea conducerii lucrărilor de realizare a sistemului informatic d) Stabilirea corectă şi completă a cerinţelor informaţionale şi asigurarea resurselor necesare realizării, implementării şi exploatării sistemului informatic 5007. Specificaţiile tehnice de ieşire ale unui sistem informatic sunt necesare pentru: a) conducerea societăţii comerciale utilizând mijloace moderne b) administrarea sistemului informatic de către compartimentul de informatică c) proiectarea documentelor şi videoformatelor de intrare Pag. 28 din 72 d) scrierea programelor pentru obţinerea situaţiilor finale, într-o formă pe care utilizatorii trebuie să o înţeleagă şi să-şi regăsească cerinţele lor 5008. Validarea unui Model Conceptual al Datelor impune respectarea următoarelor cerinţe. Care dintre ele nu este corecta? a) unicitatea numelor b) unicitatea asocierilor c) unicitatea valorilor pentru toate atributele d) minimalitatea identificatorilor 5009. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la integritatea datelor este incorectă? a) Restricţiile de integritate asigură apartenenţa la o listă de valori sau la un interval b) Restricţiile de integritate asigură apartenenţa la un anumit format c) Restricţiile de integritate definesc reguli de coerenţă cu alte date d) Asigură memorarea datelor pe suportul extern de date 5010. Activităţile specifice etapei de studiu şi analiza sistemului existent sunt: a) Studiul sistemului de conducere, analiza critică a sistemului de conducere, definirea obiectivului sistemului informatic b) Studiul sistemului existent, analiza şi evaluarea sistemului existent, definirea direcţiilor de perfecţionare a actualului sistem c) Studiul sistemului operaţional, analiza critică a sistemului operaţional, definirea direcţiilor de îmbunătăţire a producţiei d) Studiul sistemului de conducere, analiza şi evaluarea sistemului, definirea direcţiilor de perfecţionare 5011. Specific sistemelor informatice pentru conducerea activităţilor economice este faptul că: a) datele de intrare şi datele de ieşire sunt furnizate sub formă de coduri b) datele de intrare şi datele de ieşire sunt asigurate/furnizate prin dispozitive automate sub formă de impulsuri c) datele de intrare sunt preluate din documente şi datele de ieşire sunt de regulă furnizate sub formă de liste, rapoarte, grafice d) fişierele de date au organizare relativă 5012. Care dintre următoarele caracteristici nu se studiază în cadrul etapei “Studiul sistemului existent privind caracteristicile generale ale unităţii economice”? a) profilul unităţii economice b) specificul activităţii c) nomenclatorul de produse/servicii prestate d) aplicaţii informatice în exploatare curentă 5013. Codurile compuse nu pot fi: a) ierarhizate b) juxtapuse c) matriceale d) descriptive Pag. 29 din 72 5014. In metodologia SSADM catalogul cerinţelor pentru noul sistem se realizează pe baza analizei modelului logic al sistemului existent şi cuprinde cele de mai jos. Care dintre aceste afirmaţii nu este corectă? a) Cerinţa b) Sursa c) Soluţia d) Destinaţia 5015. Pentru construirea modelului fizic al datelor se parcurg următorii paşi. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu este corectă? a) identificarea entităţilor b) specificarea cerinţelor pentru sistemul cerut c) identificarea relaţiilor dintre entităţi d) întocmirea modelului entitate – asociere 5016. Grila informaţională sau de decizie reflectă o problemă şi nu conţine: a) informaţiile de intrare b) informaţiile de ieşire c) modul de obţinere a informaţiilor de ieşire din cele de intrare d) regulile de validare a datelor 5017. Pentru sistematizarea informaţiilor în urma studiului şi analizei sistemului existent se utilizează tehnicile de reprezentare de mai jos. Care dintre aceste afirmaţii nu este corectă? a) scheme organizatorice b) scheme conceptuale c) scheme logice d) scheme de sistem 5018. Atunci când se stabileşte ordinea de prioritate în abordarea componentelor unui sistem informatic sunt luate in considerare o serie de criterii. Care dintre cele menţionate mai jos nu este corect? a) Prioritatea obiectivelor componente b) Alegerea tehnologiilor informatice c) Asigurarea legăturilor dintre componente d) Disponibilitatea resurselor 5019. Ce criterii se au în vedere în etapizarea activităţilor de realizare a sistemelor informatice: a) diferitele categorii de personal antrenate în activitatea de realizare a sistemelor informatice precum şi omogenitatea activităţilor de realizat b) diferitele categorii de personal antrenate în activitatea de realizare a sistemelor informatice c) omogenitatea activităţilor de realizat d) omogenitatea activităţilor şi fluxul tehnologic de prelucrare a datelor 5020. Documentaţia corespunzătoare fiecărei etape de realizare a sistemului este necesară pentru: a) Asigurarea comunicării între proiectant şi beneficiar b) Descrierea actualului sistem, proiectarea noului sistem şi implementarea acestuia c) Asigurarea interfeţei între diferitele categorii de personal implicate în realizarea şi utilizarea sistemului proiectat Pag. 30 din 72 d) Decontarea lucrărilor realizate 5021. Precizaţi care din următoarele secvenţe reprezintă succesiunea logică a procesului de derivare a modelului: 1. identificarea stocurilor logice de date 2. înlăturarea referinţelor fizice şi temporare 3. derivarea proceselor logice 4. derivarea fluxurilor logice 5. gruparea proceselor elementare a) 3, 2, 1, 4, 5 b) 2, 1, 5, 3, 4 c) 3, 1, 5, 4, 2 d) 1, 2, 3, 4, 5 5022. În momentul elaborării unui nomenclator de coduri se determină, pentru fiecare cod, o cifră de control corespunzătoare. Acest lucru se realizează pe baza unui algoritm dintre cei menţionaţi mai jos. Care afirmaţie nu este corectă? a) Media aritmetică ponderată b) Media geometrică ponderată c) Nu există nici un algoritm pentru calculul cifrei de control d) Conversia restului împărţirii într-un caracter alfabetic 5023. Proiectarea bazei de date înseamnă proiectarea acesteia sub cele 3 forme. Care afirmaţie nu este corectă? a) Proiectarea schemei conceptuale a bazei de date b) Proiectarea schemei externe c) Proiectarea schemei fizice a bazei de date d) Proiectarea sistemului de codificare a datelor 5024. Ce este un sistem informaţional? a) Un ansamblu de documente şi date destinate să furnizeze informaţii sistemului decizional b) O parte oarecare a sistemului informatic c) Un ansamblu de oameni, echipamente, software, procese şi date destinate să furnizeze informaţii active sistemului decizional d) Un ansamblu de oameni si procese destinate să furnizeze informaţii sistemului decizional 5025. Instrumentele CASE sunt specifice diverselor domenii ale activităţii de proiectare si realizare a sistemelor informatice, cum sunt cele specificate mai jos. Care afirmaţie nu este corectă? a) proiectarea si modelarea funcţională şi procedurală b) modelarea datelor si proiectarea bazei de date c) generarea codurilor d) stabilirea algoritmilor de prelucrare a datelor 5026. Dacă “locul de muncă” este codificat cu structura: x xx xxx ||| loc de muncă || atelier Pag. 31 din 72 | ____ ___secţie Atunci codul va fi: a) secvenţial b) secvenţial cu formare de grupe c) ierarhic d) juxtapus 5027. Precizaţi care dintre următoarele activităţi sunt parcurse pentru realizarea unui nomenclator de coduri: 1. Identificarea mulţimii elementelor ce urmează a fi codificate. 2. Identificarea cerinţelor utilizatorilor. 3. Uniformizarea terminologiei. 4. Specificarea intrărilor sistemului 5. Identificarea corelaţiilor logice sau relaţiilor de ierarhizare / subordonare dintre caracteristicile elementelor ce urmează a fi codificate. 6. Specificarea ieşirilor sistemului. 7. Alegerea tipului de cod. 8. Alegerea limbajului de codificare a datelor. 9. Estimarea capacităţii codurilor. 10. Determinarea cifrei de control a codurilor. 11. Atribuirea codurilor elementelor mulţimii de codificat. 12. Întreţinerea nomenclatorului de coduri. a) 1,2,3,5,7,11 b) 1,3,4,7,10,11 c) 1,3,5,7,10,11 d) 1,3,5,8,10,12 5028. Un sistem cibernetic: a) este un sistem care conţine calculatoare b) transmite decizii de la sistemul de conducere la sistemul condus c) este un sistem cu autoreglare d) este un sistem de relaţii comerciale 5029. “Producţie/servicii“, “Resurse umane“, “Financiar contabilitate“, “Comercială (Aprovizionare-Desfacere)“, “Cercetare-Dezvoltare“, “Marketing“ sunt: a) Niveluri de decizie b) Elemente de buget ce trebuiesc introduse în sistemul informaţional c) Funcţii de bază ale unei societăţi comerciale d) Atribute ale conducerii societăţii 5030. Tehnicile complexe de analiza a sistemului informaţional-decizional utilizează, pentru sistematizarea şi sintetizarea informaţiilor mai multe tehnici de reprezentare. Care dintre cele enunţate mai jos nu fac parte dintre acestea: a) tehnica programării structurate b) tehnica grilelor c) tehnica tabelelor de decizie d) tehnica diagramelor Pag. 32 din 72 5031. Depanarea unui program presupune mai multe acţiuni. Care dintre acţiunile specificate nu este corecta? a) localizarea erorii b) determinarea naturii erorii c) eliminarea secvenţei de program corespunzătoare d) corectarea erorii 5032. Care dintre afirmaţiile de mai jos, privind definirea dependenţei funcţionale nu este corectă? a) o relaţie între două atribute b) dintre cele două atribute unul este determinant c) celălalt atribut este determinat d) cele două atribute aparţin la entităţi diferite 5033. Care dintre criteriile enunţate nu este corect, atunci când se stabileşte ordinea de prioritate in abordarea componentelor sistemului informatic: a) prioritatea obiectivelor componente b) asigurarea legăturilor dintre componente c) SGBD-ul utilizat d) disponibilitatea resurselor 5034. Operaţia reprezintă o succesiune de acţiuni elementare care generează evenimente interne, împreună cu regulile de producere a acestora. La un moment dat ea poate fi în una din stările de mai jos. Care afirmaţie nu este corecta? a) în aşteptarea execuţiei b) terminată c) în curs de execuţie d) eronată 5035. Care dintre tehnicile de mai jos nu fac parte din grupa tehnicilor elementare de analiză: a) observarea directă b) interviul c) analiza concordanţei dintre intrări şi ieşiri d) studiul documentelor din sistem 5036. Ce este un sistem informatic? a) O parte a sistemului informaţional în care procesul de culegere, stocare, prelucrare a datelor se realizează utilizând componente ale tehnologiei informaţiei b) O parte a sistemului informaţional în care procesul prelucrare a datelor se realizează utilizând componente ale tehnologiei informaţiei c) Sistemul care asigură introducerea unică a datelor şi prelucrarea multiplă a acestora în funcţie de cele mai diverse cerinţe ale utilizatorilor d) Sistemul care utilizează numai echipamente de calcul, software şi reţele de transmitere a datelor 5037. După natura caracterelor ce intră în componenţa codurilor, acestea pot fi de mai multe feluri. Care dintre aceste afirmaţii nu este corectă? a) coduri numerice - formate din secvenţe de numere naturale Pag. 33 din 72 b) coduri alfabetice - formate din caractere alfabetice c) coduri binare - formate din cifre binare d) coduri alfanumerice - formate din caractere alfabetice şi numerice 5038. Ce este un sistem informatic de conducere? a) Un sistem de aplicaţii informatice care permit culegerea, stocarea şi prelucrarea zilnică a datelor rezultate din desfăşurarea tranzacţiilor, asigurând actualizarea bazei de date b) Un sistem de aplicaţii informatice care se ocupă cu elaborarea de rapoarte sub un format standard necesar organizării şi conducerii operative a unităţii economico-sociale c) Un sistem de aplicaţii informatice care asigură pe utilizatori cu informaţii necesare luării deciziilor d) Un sistem de aplicaţii informatice special proiectate pentru decidenţii de nivel înalt 5039. Care din elementele următoare nu constituie obiective ale unei baze de date? a) centralizarea datelor b) independenta intre date şi prelucrări c) integritatea d) gestiunea directoarelor şi fişierelor 5040. Un model entitate asociere poate fi dezvoltat ulterior, funcţie de condiţiile concrete ale problemei date, printr-o serie de activităţi. Care dintre aceste activităţi, prezentate mai jos, nu este corectă? a) generalizare sau definire de supertipuri b) încapsulare c) specializare sau definire de subtipuri d) introducerea timpului şi crearea unui model temporal Pag. 34 din 72 1.6 Proiectarea sistemelor informatice – Teste grilă propuse spre rezolvare 6001. Sistemul informatic are ca obiectiv principal: a) reducerea costului informaţiei b) creşterea exactităţii şi preciziei informaţiei c) creşterea gradului de încărcare a capacităţilor de producţie d) asigurarea conducerii cu informaţii reale şi în timp util, necesare fundamentării şi elaborării operative a deciziilor 6002. Care din următoarele afirmaţii nu este corectă? a) diagrama contextuală este primul nivel al DFD b) diagrama contextuală defineşte aria de întindere a sistemului analizat c) diagrama contextuală stabileşte graniţele sistemului analizat d) diagrama contextuală este ultimul nivel de rafinare a DFD 6003. După frecvenţa de generare, rapoartele proiectate în cadrul unui sistem informatic pot fi de mai multe tipuri. Care afirmaţie nu este corecta cu privire la aceste tipuri? a) rapoarte periodice b) rapoarte de excepţie c) rapoarte la cerere d) rapoarte de uz intern 6004. Precizaţi care din operaţiile specificate mai jos nu este adevărată. Un model entitate-asociere poate fi dezvoltat ulterior, funcţie de condiţiile concrete ale problemei date, prin operaţii de : a) Generalizare sau definire de supertipuri b) Specializare sau definire de subtipuri c) Stabilirea restricţiilor de integritate a bazei de date d) Introducerea timpului si crearea unui model temporal 6005. Elementele unui model de date pentru baze de date sunt: a) expresiile, restricţiile, legăturile b) operatorii, operanzii, expresiile c) operanzii, structura, metodologia d) structura, operatorii, restricţiile 6006. Tuplul reprezintă o linie din cadrul tabelei, numita si: a) înregistrare b) baza de date c) câmp de date d) caracteristică 6007. O diagramă de flux a datelor poate fi realizată la nivelul unei componente funcţionale sau organizatorice şi trebuie să identifice aspectele precizate mai jos. Care dintre aspectele menţionate nu este corect? a) sursa datelor Pag. 35 din 72 b) circuitul datelor c) prelucrările ce au loc asupra lor în cadrul circuitului d) SGBD-ul ales 6008. Care dintre următoarele tehnici complexe de analiza a sistemului informaţional nu este o afirmaţie corectă? a) analiza-diagnostic b) analiza concordantei dintre intrări şi ieşiri c) analiza sistemului de prelucrare a datelor d) analiza prin decompoziţie functională 6009. Prezentarea sistemului informaţional-decizional descrie următoarele aspecte ale acestuia. Care dintre afirmaţii nu este corectă? a) componentele sistemului si structura sa b) procesul de decizie si principalele decizii, pe nivele c) procedurile de prelucrare a datelor d) modificări organizatorice impuse de introducerea noului sistem 6010. Proiectarea structurii fizice a bazei de date cuprinde activităţile de mai jos. Care afirmaţie nu este corectă? a) proiectarea structurii logice a tabelelor b) proiectare machetelor de stocare a datelor c) definirea caracteristicilor fizice la nivelul fişierelor bazei de date d) calculul necesarului de suport tehnic de date 6011. Documentaţia unui proiect sau produs program asigură cele de mai jos. Care afirmaţie nu este corectă? a) comunicarea între etapele şi activităţile de realizare b) instrucţiuni complete pentru utilizarea, exploatarea curentă, întreţinerea şi dezvoltarea sistemului c) calitatea informaţiilor prelucrate d) controlul lucrărilor realizate, inclusiv a calităţii acestora 6012. Scopul chestionarului utilizat in activitatea de analiza a sistemului informaţional nu priveşte: a) verificarea informaţiilor culese prin interviuri b) cunoaşterea personalităţii celui chestionat c) sondarea opiniilor diferitelor categorii de beneficiar privind unele aspecte ale prelucrării datelor d) detalierea informaţiilor culese anterior prin interviuri cu privire la o anumita problema 6013. Activitatea de proiectare a interfeţei utilizator trebuie să aibă în centrul ei: a) calculatorul b) utilizatorul c) SGBD-ul folosit d) echipa de programare 6014. Schematizarea informaţiilor culese în etapa de analiză se face prin diverse tehnici de reprezentare. Care dintre cele menţionate mai jos nu este corectă? a) scheme organizatorice Pag. 36 din 72 b) scheme de sistem c) scheme logice d) structura conceptuala a bazei de date 6015. Care din următoarele grupe de activităţi nu se realizează în cadrul etapei de “Studiul şi analiza sistemului existent”? a) proiectarea machetelor situaţiilor de informare / raportare b) studiul sistemului condus c) studiul sistemului de conducere d) definirea caracteristicilor generale ale societăţii comerciale analizate 6016. Un sistem informatic dat în exploatare curentă trebuie să fie permanent supus unor operaţii dintre cele menţionate mai jos. Care dintre acestea nu este corectă? a) îmbunătăţit b) întreţinut c) testat d) dezvoltat 6017. În etapa de analiză a sistemului, structurarea cerinţelor sistemului înseamnă realizarea unor activităţi proprii analistului. Care dintre următoarele activităţi nu corespunde acestei etape? a) modelarea proceselor de prelucrare a datelor b) modelarea logicii proceselor definite c) modelarea conceptuala a datelor d) proiectarea de ansamblu a noului sistem 6018. Diagnosticarea sistemului informaţional-decizional existent constă în evidenţierea următoarelor aspecte. Care dintre cele menţionate mai jos nu corespunde etapei? a) paralelisme în prelucrări b) sarcini neconcretizate în proceduri c) informaţii neutilizate în proceduri d) soluţii de structurare a datelor 6019. Investigarea sistemului existent, o activitate deosebit de laborioasă, care înseamnă practic cunoaşterea şi studiul sistemului obiect, cuprinde o serie de acţiuni dintre care: a) culegerea de informaţii, documentarea b) codificarea datelor c) structurarea datelor d) proiectarea interfeţei 6020. Pentru validarea unui model conceptual al datelor din punctul de vedere al construcţiei se impune respectarea unui set de reguli, dintre care mai importante sunt cele de mai jos. Care dintre aceste afirmaţii nu este corectă? a) Unicitatea numelor b) Atribute derivabile c) Atribute numerice d) Valoarea NULL Pag. 37 din 72 6021. Un atribut poate fi analizat din punctul de vedere al realizărilor pe care le reprezintă şi poate fi de mai multe feluri. Care dintre următoarele afirmaţii nu este corectă? a) obligatoriu, ceea ce înseamnă că trebuie să prezinte cel puţin o realizare, deci să aibă o valoare Not Null b) reflexiv, dacă leagă 2 realizări ale aceleiaşi entităţi c) monovaloare, atunci când pentru o entitate sau o asociere poate lua o singură valoare d) opţional, dacă nu este obligatoriu să prezinte o valoare 6022. Fiind date două relaţii R1 şi R2, indicaţi care este operaţia ce permite realizarea unei noi relaţii R3 ce conţine tuplurile comune lui R1 şi R2, ţinând seama de faptul ca cele două relaţii sunt compatibile: a) Joncţiunea b) Proiecţia c) Reuniunea d) Intersecţia 6023. O proprietate a dependenţelor funcţionale spune că dacă: X→Y şi X→Z atunci X→Y,Z. Denumiţi această proprietate: a) Aditivitatea b) Dezvoltarea c) Tranzitivitatea d) Proiecţia 6024. În funcţie de posibilităţile de prelucrare existente, codurile pot fi de mai multe tipuri. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu este corecta? a) elementare b) scrise c) compuse d) binare 6025. Implementarea unor modele matematice în cadrul sistemelor informatice: a) este o cale de respectare a cadrului legislativ b) este un principiu al selecţiei şi informării prin excepţie c) asigură unicitatea datelor de intrare şi prelucrarea corectă a acestora d) este un principiu de realizare a sistemelor informatice 6026. Selectați varianta incorectă de răspuns privind Interfața unei aplicații: a) reprezintă posibilitatea utilizatorului de a “comunica” direct cu aplicația; b) reprezintă posibilitatea utilizatorului de a înțelege în orice moment cerințele aplicației; c) se reuşita acestui dialog permanent depinde în mare măsură succesul execuţiei aplicaţiei; d) reprezintă posibilitatea utilizatorului de a implementa noi situații de informare; 6027. Selectați varianta incorectă de răspuns privind Interfața unei aplicații cu utilizatorul: a) reprezintă modul în care comunică aplicaţia proiectată cu utilizatorul; b) trebuie să fie atractivă, prin crearea unui mediu de lucru plăcut pentru utilizator; c) pentru crearea unei intrefețe prietenoase, nimic din ceea ce poate contribui la sporirea caracteristicilor estetice nu trebuie neglijat; Pag. 38 din 72 d) prin intermediul interfeței se realizează adăugarea de noi module de programare în structura aplicației; 6028. Care dintre următoarele aspecte nu corespunde cerințelor de proiectare ale unei interfețe: a) activitatea de proiectare a intrefeței trebuie să aibă în centrul ei utilizatorul; b) pe toată durata proiectării, interfața trebuie gândită de pe poziția utilizatorului (și alături de acesta); c) o interfață proiectată eficient va prezenta de regulă informația într-o manieră ierarhică; d) în proiectarea interfeței trebuie ținut cont de principiul că: aplicația controlează utilizatorul; 6029. Selectați afirmația corectă privind Normalizarea unei baze de date relaționale: a) o bază de date este în FN2, dacă toate tabelele sale sunt în FN1; b) tabelă este în FN2 dacă toate atributele sale sunt elementare; c) bază de date este în FN2 dacă toate tabelele sale sunt în FN2 și nu există definite atribute noncheie în fiecare dintre tabele; d) tabelă de date este în FN2 dacă şi numai dacă este în FN1 şi fiecare câmp noncheie al tabelei este dependent funcţional direct şi complet de câmpul cheie al tabelei; 6030. Care dintre următoarele tipuri de anomalii de actualizare nu se pot elimina prin Normalizarea unei baze de date: a) anomalia de modificare; b) anomalia de adăugare; c) anomalia de ștergere; d) anomalia privind unicitatea cheii primare; 6031. Realizarea Diagramei Entitate-Asociere corespunde etapei de: a) proiectare de ansamblu a sistemului informatic; b) proiectare de detaliu a sistemului informatic; c) realizare a sistemului informatic; d) studiu și analiza sistemului existent; 6032. Corespunzător celor trei niveluri de organizare a datelor în baze de date, proiectarea structurii unei bazei de date se va face la: a) nivel structural, fizic și abstract; b) nivel abstract, virtual și conceptual; c) nivel elementar, conceptual și logic; d) nivel conceptual, logic și fizic; 6033. Selectați afirmația corectă privind Proiectarea structurii conceptuale a unei bazei de date: a) este opțională și depinde doar de alegerea utilizatorului; b) este obligatorie doar pentru programele complexe; c) are la bază testarea programelor cu datele inserate; d) are la bază o modelare a datelor independentă de instrumentul informatic de implementare (SGBD); 6034. Eliminarea dependențelor parțiale este o etapă din: a) procesul de realizare a Diagramei Entitate-Asociere; Pag. 39 din 72 b) procesul de realizare a produsului program; c) procesul de implementare al unei aplicații cu baze de date; d) procesul de normalizare; 6035. Procesul de Proiectare al unui sistem informatic nu include etapa de: a) studiu și analiza sistemului existent; b) proiectarea de ansamblu a sistemului informatic; c) proiectarea de detaliu a sistemului informatic; d) realizarea aplicației informatice; 6036. Identificatorul entității: a) are aceeași valoare pentru toate realizările entității; b) are aceeași valoare pentru toate tipurile de entități din sistemul analizat; c) este un atribut sau un grup de atribute care prezintă valori similare pentru un tip de entitate specificat; d) este un atribut sau un grup de atribute care prezintă valori unice pentru fiecare realizare a entităţii şi se poate utiliza pentru identificarea acestora; 6037. Diagrama fluxului de date fizice, ca reprezentare schematică a sistemului existent, prin entități interne și externe – nu corespunde definirii uneia dintre cerințele: a) Cine realizează prelucrarea; b) Unde se realizează prelucrarea; c) Cum se realizează prelucrarea; d) Care sunt limitele prelucrărilor; 6038. Proiectarea de detaliu a unui sistem informatic se concretizează în: a) Modelul de ansamblu al fiecărui subsistem; b) Modelul informațional corespunzător proiectării interfeței cu utilizatorul; c) Modelul prelucrărilor corespunzător definirii structurii organizatorice; d) Modelul datelor și modelul prelucrărilor; 6039. Selectați varianta corectă privind realizarea Diagramei Entitate-Asociere, conform notației lui PP Chenn: a) Entitățile se reprezintă prin verbe inserate într-un cerc; b) Atributele se reprezintă prin inserarea caracteristicilor într-un romb; c) Asocierile se reprezintă prin substantive inserate în dreptunghiuri; d) Atributele se reprezintă prin inserarea caracteristicilor într-un cerc; 6040. În cadrul etapei de realizare a unei Diagramei Entitate-Asociere – reprezentarea conexiunii dintre entități – care prezintă o semnificație pentru conexiunea modelată – corespunde conceptului de: a) Entitate; b) Tip de entitate; c) Atribut; a) Asociere; Pag. 40 din 72 1.7 Arhitectura calculatoarelor, sisteme de operare și rețele de calculatoare – Teste grilă rezolvate 7001. Un hub face filtrarea pachetelor de date după: a) adresa MAC al destinatarului b) adresa MAC a expeditorului c) atât adresa MAC a destinatarului cât şi cea a expeditorului d) un hub nu face filtrarea pachetelor de date 7002. Într-o adresă de clasa B a protocolului IP v.4, care din cei patru octeţi reprezintă porţiunea aferentă identificării echipamentului? a) primul octet b) al treilea şi al patrulea octet c) primul octet si al doilea octet d) primii trei octeţi 7003. Carei clase îi aparţine adresa 8.21.89.75 pentru adresarea cu clase in cadrul protocolului IP v.4? a) clasa A b) clasa B c) clasa C d) clasa D 7004. Care din următoarele metode de acces la mediu este asociată reţelei Ethernet: a) CSMA/CA b) CSMA/CD c) Token Passing d) CRC 7005. Care din următoarele tipuri de magistrale sunt utilizate pentru conectarea plăcii video la placa de bază? a) AMR b) USB c) RAID d) PCI-X 7006. În generația electronică a calculatoarelor, acestea foloseau pentru circuitele logice: a) tranzistori b) rezistori c) triode de comutație d) capacitori 7007. Înregistrarea informaţiilor la nivelul memoriei externe presupune: a) un sistem ASCII extins b) un sistem zecimal, cu baza 10 c) un sistem haxazecimal, cu baza 16 d) un sistem binar, în care este utilizata baza 2, fiind transpuse în 1 sau 0 logic Pag. 41 din 72 7008. Hardware Abstraction Layer (Hal.dll) din sistemul de operare MS Windows 11 are rolul de a: a) planifica, întrerupe şi excepta la iniţierea firelor de lucru b) izola kernelul, driverele şi executabilul de hardware şi de a ascunde diferenţele existente între diferite sisteme (plăci de bază, procesoare etc.) c) sincroniza proceselor d) furnizează un set de rutine şi obiecte elementare care sunt utilizate pentru realizarea structurilor la nivel superior 7009. Alocarea de memorie internă este realizată de: a) procese, la lansarea aplicaţiei în execuţie b) fire de lucru, fiind dependentă de numărul acestora lansat de proces c) procesor, în funcţie de numărul de operaţii d) nu depinde de sistemul de operare, fiind realizată de către utilizator 7010. Adresa IP este adăugată la nivelul (modelul OSI): a) fizic b) legături de date c) de reţea d) de transport 7011. “64 de biţi”, în cazul tipului unui sistem de operare se referă la: a) mărimea clusterului de memorie externă b) lungimea maximă a denumirii fişierelor c) numărul de locaţii de memorie internă (64) d) poate gestiona până la 264 locaţii de memorie internă 7012. NTOSKRNL.exe din sistemul de operare Windows 11 reprezintă? a) livrarea serviciilor către funcţiile executabile b) procesul de management al sesiunilor de lucru c) componentele USER şi GDI în kernel-mode d) nivelele executabil şi kernel ale sistemului de operare 7013. Svchost.exe în sistemul de operare MS Windows 11 reprezintă: a) proces pe care un sistem de operare îl găzduieşte şi poate conţine alte servicii individuale pe care Windows le utilizează pentru a efectua diferite funcţii b) proces de management al interfeţei grafice c) proces de management al întreruperilor d) proces de alocare dinamică a memoriei interne prin utilizarea magistrala de adrese 7014. În ce bază de numeraţie este reprezentată o adresă IP v.6? a) 2 b) 8 c) 10 d) 16 7015. Un switch face filtrarea pachetelor de date după: Pag. 42 din 72 a) adresa IP al destinatarului b) adresa IP a expeditorului c) atât adresa MAC a destinatarului cât şi cea a expeditorului d) un switch nu filtrează pachetele de date 7016. Care adresă MAC este validă? a) 00-63-H2-4A-E4-03 b) 192.168.1.1 c) 00-D0-56-F2-B4-34 d) 10.18.12.4 7017. Care din următoarele protocoale este aferent nivelului de transport din modelul OSI: a) TCP b) FTP c) IP d) CSMA/CD 7018. Identificatorul numeric numit port asociat serviciilor oferite unui server este adăugat la nivelul (modelul OSI) : a) internet b) legături de date c) de reţea d) de transport 7019. Câte echipamente pot fi identificate unic în cazul utilizării adresării folosind IP clasa B? a) 24 b) 28 c) 216-2 d) 224-2 7020. Pentru identificarea unică a 6 subreţele în cazul adresării IP clasa B se poate folosi masca de subreţea: a) 225.255.255.0 b) 255.255.0.0 c) 255.224.0.0 d) 255.255.224.0 7021. Interfața Thunderbolt nu asigură conectarea pentru: a) monitoare multiple b) unități de memorie externă SSD c) conectare la rețea d) unități de memorie RAM 7022. In era mini a calculatoarelor, elementul specific a fost: a) utilizarea circuitelor integrate b) introducerea releelor electromagnetice, ca și element de comutație c) cloud-computing, care a înlocuit memoria externă prin servicii file-sharing Pag. 43 din 72 d) utilizarea pe scară largă a diodelor 7023. Procesoarele au fost folosite pentru prima oara în construcția calculatoarelor personale: a) în era mecanică b) în era micro c) în era electronică d) în era mini 7024. Tehnologia Timesharing, dezvoltată de MIT a permis: a) conectarea mai multor utilizatori la un singur calculator b) identificarea dispozitivelor la o rețea c) transmiterea de mesaje criptate către server d) prezentarea datelor în format hexazecimal 7025. Care din următoarele organizații a adoptat TCP/IP ca protocol standard de comunicare în 1983: a) OSIM b) IEEE c) ARPANET d) IANA 7026. Procesorul Intel 8088, cu tehnologie pe 8 biți, a fost produs pentru prima oară în anul: a) 1986 b) 2014 c) 1952 d) 1972 7027. Magistralele pot fi de următoarele tipuri: a) de comunicații, transfer și prelucrare b) de date, de control și de adrese c) de prezentare, de sincronizare și de context d) de calcul, de organizare și fizice 7028. IEEE 1394 se referă la: a) standard de comunicare pentru rețele fără fir b) set de documente IEEE c) interfață de conectare pentru echipamente video d) structură de procesoare 7029. Interfețele USB 3.1 permit conectarea cu rate de transfer de până la: a) 12 KB b) 100 MB/s c) 12 To/s d) 10 Gb/s 7030. În arhitectura actuală a plăcilor de bază, conectarea memoriei RAM se realizează prin: a) Northbridge b) Southbridge Pag. 44 din 72 c) direct la procesor d) nu se mai folosesc memorii RAM fiind înlocuite cu ROM 7031. Administrarea domeniilor de internet în România se realizează de către: a) OSIM b) ICI c) ANCOM d) IEEE 7032. Administrarea adreselor de internet la nivel internațional se realizează de către: a) IANA b) ISO c) IEC d) IEEE 7033. Modelul OSI permite: a) interconectarea calculatoarelor cu sisteme de operare Linux b) interconectarea pentru diferite tipuri de calculatoare şi reţele este destinat unor reţele globale, caracterizate de un volum mare de tranzacţii c) etapele de adoptare ale unui standard de comunicații d) interconectarea echipamentelor de rețea, utilizate pentru rutarea cadrelor de date 7034. Modelul TCP/IP: a) folosește doar protocolul IP pentru identificarea echipamentelor la nivel de transport b) interconectarea pentru diferite tipuri de calculatoare şi reţele este destinat unor reţele globale, caracterizate de un volum mare de tranzacţii c) etapele de adoptare ale unui standard de comunicații d) interconectarea echipamentelor de rețea, utilizate pentru rutarea cadrelor de date 7035. Care din următoarele nu reprezintă o funcție a unui sistem de telecomunicații: a) transmiterea datelor şi realizarea unor interfeţe între emiţător şi receptor b) asigurarea integrităţii şi corectitudinii datelor transmise, prin detectarea şi corecţia erorilor de transmisie c) partajarea utilizatorilor către alte rețele de calculatoare d) gestionarea fluxului de date şi asigurarea prezentarii datelor în formatul necesar 7036. Cu care nivel al modelului TCP/IP este corespondent nivelul de rețea din modelul OSI: a) interfață de rețea b) transport c) aplicație d) internet 7037. Cu care nivel al modelului TCP/IP este corespondent nivelul de rețea din modelul OSI: a) interfață de rețea b) transport c) aplicație d) internet Pag. 45 din 72 7037. La ce nivel al modelului TCP/IP funcționează protocolul UDP (User Datagram Protocol) ? a) interfață de rețea b) transport c) aplicație d) internet 7038. Canalul de comunicații reprezintă: a) mijlocul prin care se realizează transmisia semnalelor între două locaţii folosind diferite suporturi media b) creează un tunel cu pachete RPC in interiorul pachetelor HTTP pentru a trece de firewall c) dispozitivul care asigură translatarea semnalelor digitale şi analogice d) protocolul orientat conexiune, confirmă prima dată dacă destinatarul este pregătit sa primească segmentul de date și după aceea este trimis propriu-zis 7039. Mediile de comunicații ghidate permit: a) realizarea rețelelor Wifi b) conectarea dispozitivelor prin conexiuni Bluetooth c) rețele Wifi6 AdHoc d) rețele locale cu infrastructură cablată 7040. Capacitatea benzii de transmisie se referă la: a) numărul de dispozitive conectate simultan b) raportul dintre cantitatea de date transmise și timpul de transmisie c) lungimea maximă fără amplificare a cablului d) posibilitatea de conectare la rețele eterogene Pag. 46 din 72 1.8 Arhitectura calculatoarelor, sisteme de operare și rețele de calculatoare – Teste grilă propuse spre rezolvare 8001. Un bit poate transmite: a) 8 valori distincte b) 16 valori distincte c) 2 valori distincte d) 256 valori distincte 8002. În cazul hard disk-ului, orientarea capetelor de citire/scriere faţă de platane, este asigurată prin: a) deplasarea simultană a capetelor de citire/scriere, prin rotaţia unui braţ articulat, pe care acestea sunt montate b) deplasare liniară individuală a acestora c) deplasare unghiulară independentă a capetelor de citire/scriere d) deplasarea liniară a tuturor capetelor de citire/scriere 8003. Un MB reprezintă: a) 106 B b) 103 B c) 210 B d) 220 B 8004. Lărgimea de bandă, în cazul unei magistrale, se măsoară în: a) Hz b) b/s c) B/s d) T/s 8005. În chip-ul NorthBridge al plăcii de bază se conectează la magistrala: a) arhitecturile actuale ale plăcilor de bază nu mai au circuitul integrat Northbridge, o mare parte din funcțiile acestuia fiind preluate de procesor b) RAID c) HDMI d) SCSI 8006. O societate are nevoie sa împartă reţeaua cu adresa 193.168.121.0 în 16 subreţele. Câte gazde disponibile va avea fiecare subreţea? a) 12 gazde b) 18 gazde c) 16 gazde d) 14 gazde 8007. În concordanţă cu RCF 1918, care este o adresa Internet privată pentru IP v.4? a) 8.215.34.124 b) 192.168.146.23 c) 121.34.221.18 Pag. 47 din 72 d) 119.12.73.215 8008. Care este ordinea de împachetare a informaţiei înainte de a fi transmisă într-un mediu care respectă modelul OSI? a) date, pachete, segmente, cadre, biţi b) biţi, cadre, segmente, pachete, date c) date, segmente, pachete, cadre, biţi d) biţi, cadre, pachete, segmente, date 8009. Care dintre următoarele afirmaţii privind modelul OSI este adevărată? a) modelul OSI nu este implementat în întregime de producători, nivelele fizic şi reţea putând să lipsească b) modelul OSI nu este implementat în întregime de producători, nivelele fizic,reţea,aplicaţie şi prezentare putând să lipsească c) modelul OSI nu este implementat în întregime de producători, nivelele fizic şi aplicaţie putând să lipsească d) modelul OSI nu este implementat în întregime de producători, nivelele sesiune şi prezentare putând să lipsească 8010. Care dintre următoarele afirmaţii privind modelul TCP/IP este adevărată? a) TCP/IP combină nivelele de sesiune şi legături de date ale modelului OSI în propriul său nivel de aplicaţie. b) TCP/IP combină nivelele de reţea şi de aplicaţie din modelul OSI într-un singur nivel de reţea. c) TCP/IP combină cele patru nivele fizic, legături de date, de sesiune şi prezentare ale modelului OSI într-un singur nivel Internet. d) TCP/IP combină nivelul de legături de date şi nivelul fizic al modelului OSI într-un singur nivel. 8011. Rutarea este procesul prin care: a) un echipament cu maxim două interfeţe de reţea, decide unde să trimită segmentele de date pe care le primeşte b) un echipament cu două interfeţe de reţea, face împărţirea în subreţele c) un echipament cu multiple interfeţe de reţea, decide la care dintre interfeţele sale să comute pachetele de date pe care le primeşte d) un echipament cu multiple interfeţe de reţea, decide să trimită pachetele de date înapoi către destinaţie 8012. Care va fi notaţia CIDR pentru masca de subreţea 255.255.0.0? a) /16 b) /8 c) /24 d) /17 8013. La nivel de transport (conform modelului OSI) informaţia este transmisă sub formă de: a) semnale b) cadre de date c) pachete de date d) segmente de date Pag. 48 din 72 8014. Arhitectura sistemului de operare Windows este modulară şi este construită pe două nivele. Un nivel se numeşte Modul Utilizator. Care este al doilea nivel? a) Hardware Abstraction Layer (HAL) b) Hyper-V c) Modul Kernel d) Executive Services 8015. Un driver are extensia: a).inf b).rdx c).xfd d).fix 8016. Care din următoarele reprezintă o magistrală? a) POS b) PIC c) PCI-X d) PIN 8017. Sloturile de extensie PCI sunt conectate direct la: a) Southbridge b) Northbridge c) procesor d) BIOS 8018. Dispozitive periferice de ieşire sunt următoarele: a) tastatură, scanner, imprimantă b) monitor, microfon, imprimantă c) imprimantă, boxe, monitor d) mouse, tabletă grafică, imprimantă 8019. Memoria virtuală este: a) o tehnică prin care sistemul de operare simulează existenţa unei memorii RAM de dimensiuni mai mari decât este fizic disponibil în sistem b) memoria pusă la dispoziţie procesorului de către sistemul de operare c) toată memoria ocupată cu date la un moment dat d) spaţiul din memoria RAM alocat unui anumit proces 8020. Gestionarea timpului de procesare alocat fiecărei aplicaţii revine în sarcina: a) procesorului b) plăcii de bază c) programatorului aplicaţiei d) sistemului de operare 8021. Memoria RAM (Random Access Memory) permite: a) realizarea asincronă a mai multor sarcini (multi-tasking) Pag. 49 din 72 b) identificarea noilor componente arhitecturale (plug and play) c) stocarea pe termen lung a fișierelor d) colectarea datelor primare necesare pornirii sistemului de operare 8022. Memoria EEPROM permite: a) scrierea de date în condiții speciale de laborator b) nu poate fi modificată c) EEPROM nu este un tip de memorie d) scrierea de date prin utilizarea unui semnal electric cu tensiune diferită față de citire 8023. Ce tip de componente se poate conecta prin interfețe RAID?: a) unități de memorie externă b) procesoare c) plăci video d) memorii RAM 8024. Interfața PCI-X nu permite conectarea: a) plăcilor video b) plăcilor de rețea c) plăcilor de sunet d) SSD-urilor 8025. Portul M.2 permite conectarea: a) plăcilor video b) SSD-urilor c) plăcilor de rețea d) plăcilor de sunet 8026. Un utilizator obține răspuns cu companda