Incisivii maxilari permanenti PDF

Incisivii maxilari permanenti La nivelul arcadei maxilare sunt în numar de patru, câte doi în fiecare cadran(drept și stang). De o parte și alta a liniei mediane se află incisivii centrali, distal de acestia fiind poziționați incisivii laterali. Ca urmare a acestei poziționari, putem constata ca...

Incisivii maxilari permanenti La nivelul arcadei maxilare sunt în numar de patru, câte doi în fiecare cadran(drept și stang). De o parte și alta a liniei mediane se află incisivii centrali, distal de acestia fiind poziționați incisivii laterali. Ca urmare a acestei poziționari, putem constata ca singurul dinte care vine contact cu vecinul lui la nivelul feței meziale este incisivul central superior, restul dinților având contact la nivelul feței meziale cu fața distală a precedentului și vice versa. La nivelul arcadei maxilare, dimensiunea incisivului central superior este mai mare față de cea a vecinului sau, incisivul lateral superior, ceea ce la nivelul arcadei mandibulare nu se întâmplă (lateralul inferior fiind mai mare decât centralul inferior). Toti incisivii prezintă o singura rădăcină. Funcțiile incisivilor - Incisivii sunt folositi în mușcarea, incizia și taierea alimentelor în timpul procesului masticator - Actionează ca niste lame taietoare - Prezintă o importanță deosebită estetică și în fonatie. Carcateristicile comune incisivilor (superiori și inferiori) - Toți se dezvolta din patru lobi, trei lobi vestibulari și unul oral pentru cingulum. - Prezintă o singura radăcină, de formă conică - Aspectul vestibular și oral este de trapez, iar cel proximal (mezial și distal) este triunghiular. - porțiunea incizală are un design asemanator muchiilor unei lame - in momentul erupției, marginea incizală este dantelată, crenelată, prezentând trei mameloane ce corespund celor trei lobi de creștere de pe vestibular. Marginea incizală crenelată dispare repede după erupție, datorită procelor masticatorii la care participă incisivii. - Toti incisivii prezintă cingulum în porțiunea cervicală a feței orale 1  - Aria de contact este relativ redusa, poziționată la același nivel, în special la nivel mandibular. - Suprafața vestibulară este convexa, iar cea orală este concav- convexă - Fiind poziționați central la nivelul celor două arcade, prezintă importanță în estetică și fonație INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR PERMANENT Incisivii centrali superiori sunt situaţi la nivelul arcadei superioare, fiecare pe câte o hemiarcadă, de o parte și alta a liniei mediane. Aparțin grupului frontal superior. Din punct de vedere estetic sunt dinții cei mai proeminenți din cavitatea orală. Un zâmbet ideal nu poate fi conceput fără prezența incisivilor centrali superiori. Orice anomalie în ceea ce privește forma și poziția lor în cadrul arcadei maxilare este ușor de sesizat, afectând aspectul facial normal. Prezintă cel mai mare diametru mezio-distal din cadrul dinților frontali superiori și inferiori. Morfologic prezintă două forme de bază: pătrat și trapez. Potrivit sistemului internaţional de notare (F.D.I.), notarea acestor doi dinţi se realizează astfel: 1.1- incisivul central superior drept 2.1- incisivul central superior stâng. Incisivii centrali superiori erup pe arcada dentară în jurul vârstei de 7-8 ani, dar rădăcina lor va fi complet edificată la 10 ani. Dimensiunile medii ale incisivilor centrali superiori sunt următoarele: Înălțimea totală a dintelui: 23,5 mm înălţimea coronară: 10,5 mm lungimea rădăcinii : 13 mm Numărul lobilor de dezvoltare: trei lobuli de creştere pe faţa vestibulară și un lob de creştere pe faţa palatinală care va forma cingulumul. Prezintă o coroană vizibilă la nivelul cavității orale și o rădăcină în alveola procesului alveolar maxilar. 2  Coroana anatomică are o formă de lopată. Perimetrul său este mai apropiat de forma unui pătrat decât de cea a unui dreptunghi. Poate prezenta și o formă de trapez cu baza mare incizal. Coroana prezintă patru feţe laterale (mezială, distală, vestibulară și palatinală) asemănătoare două câte două (vestibulara cu palatinala și mezială cu distală) şi o muchie incizală. Aplatizarea la nivel coronar este vestibulo-palatinală. Faţa vestibulară este cea mai mare faţă a incisivului central superior. Formă geometrică – patrulater (pătrat, dreptunghi, trapez). Prezintă patru laturi (margini): cervicală, incizală, mezială şi distală. a) marginea cervicală: are forma unui arc de cerc (semicerc) cu concavitatea spre marginea incizală, reprezintă linia cervicală (colet). b) marginea incizală - opusă marginii cervicale este o linie dreaptă, având un traiect uşor înclinat (oblic) în sens mezio-distal și spre colet. Împreună cu marginea mezială formează un unghi de 80-90°, unghiul mezio-incizal, iar cu marginea distală un unghi obtuz, rotunjit, unghiul disto-incizal. La dinţii cu morfologie primară, marginea incizală are un aspect uşor crenelat dat de forma celor trei lobi de creştere de pe faţa vestibulară. Lobul distal este cel mai mare, urmat de cel mezial, cel central fiind cel mai mic. c) marginea mezială - este mai mare decât marginea distală, ușor convexă şi convergentă spre colet. Formează cu marginea incizală un unghi drept, bine exprimat, unghiul mezio - incizal. d) marginea distală - este mai scurtă decât marginea mezială. Acest lucru face ca ea să fie mai convexă şi mai convergentă spre colet decât marginea mezială. Unghiul format de marginile distală şi incizală este un unghi obtuz, ușor rotunjit, unghiul disto – incizal. Comparând cele două margini, mezială și distală, putem spune că marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai convergentă decât marginea mezială. Relieful feței vestibulare este convex, prezentând o dublă convexitate în sens cervico-incizal și mezio – distal. Imediat după erupția dintelui, la nivelul acestei fețe se întâlnesc două şanţuri care o împart în 3 lobi : mezial, distal, central. Lobul distal este cel mai mare, urmat de cel mezial, iar cel central este cel mai mic. Cele două şanţuri care separă lobulii sunt mai accentuate în zona marginii incizale şi ele se pierd treptat spre jumătatea înălţimii feţei vestibulare. 3  În urma uzurii provocate de contactul cu diverse alimente, părțile moi învecinate sau ca urmare a efectuării tehnicilor de periaj, elementele de relief de la nivelul feței vestibulare, se vor atenua cu timpul. Convexitatea maximă în sens mezio - distal este situată în 1/3 mezială, iar în sens cervico-incizal în 1/3 cervicală. Faţa palatinală: Dimensiunile sunt puţin mai reduse decât cele ale feţei vestibulare în ambele sensuri. Formă geometrică – patrulater ( pătrat, dreptungi, trapez). Prezintă patru laturi (margini): cervicală, incizală, mezială şi distală. a) marginea cervicală are forma unui arc de cerc cu concavitatea spre marginea incizală. b) marginea incizală - opusă marginii cervicale este rectilinie, uşor înclinată (oblic) în sens mezio-distal și spre colet. c) marginea mezială este mai mare decât marginea distală, ușor convexă şi convergentă spre colet. Formează cu marginea incizală un unghi drept, bine exprimat, unghiul mezio - incizal. d) marginea distală este mai scurtă decât marginea mezială. Acest lucru face ca ea să fie mai convexă şi mai convergentă spre colet decât marginea mezială. Unghiul format de marginile distală şi incizală este un unghi obtuz, ușor rotunjit, unghiul disto – incizal. Relieful feței palatinale este concav în 2/3 incizale şi convex în 1/3 cervicală. Spre deosebire de fața vestibulară care este aproximativ netedă, fața palatinală prezintă neregularități cu zone concave și convexe. a) zona concavă este delimitată de trei creste marginale de smalţ și se mai numește și fosa linguală(orală) Crestele marginale mezială și distală sunt mai proeminente şi mai puternice în 1/3 cervicală a feţei palatinale unde se întâlnesc cu cingulumul. Creasta marginală distală este mai puternică și ajunge până la marginea liberă, iar creasta marginală mezială se pierde treptat spre incizal. În zona concavă a feţei palatinale pot să mai apară două depresiuni longitudinale mai mult sau mai puţin vizibile. 4  Fosa orală este o concavitate situată în centrul feței orale, prezentă la toți dinții anteriori, delimitată cervical de cingulum, mezial de creasta marginală, distal de creasta distală și incizal de creasta incizală. b) zona convexă se găseşte în apropierea liniei cervicale şi este reprezentată de cingulum. Cingulumul este o proeminenţă de smalţ emisferică, prezent la nivelul dinților anteriori. El se dezvoltă din cel de-al patrulea lobul de creştere al incisivului central superior. Poate avea o formă bilobată sau trilobată. Ocupă 1/3 cervicală de pe fața orală a dinților anteriori. Foramen caecum (gaura oarbă) este o fosetă situată la baza cingulumului şi care apare ca o discontinuitate a stratului de smalţ. Este locul de elecție pentru formarea cariei dentare. Convexitatea maximă : 1/3 cervicală, la nivelul cingulumului Faţa mezială Formă geometrică - triunghi cu vârful spre incizal și baza reprezentată de marginea cervicală. Cele trei margini sunt reprezentate de marginea palatinală, marginea vestibulară și marginea cervicală. a) marginea cervicală (linia de colet) este o linie convexă spre incizal care se apropie de 1/3 mijlocie și are forma unui “V” deschis spre rădăcină cu vârful uşor rotunjit. b) marginea vestibulară corespunde feței vestibulare având forma plan convexă în 2/3 incizale și convexă în 1/3 cervicală. c) marginea palatinală corespunde feței palatinale are forma unei linii curbe, convexă în 1/3 cervicală şi concavă în 2/3 incizale. Relieful este ușor convex în dublu sens vestibulo – oral și cervico – incizal. În zona cervicală există o ușoară aplatizare. Convexitatea maximă : 1/3 incizală spre vestibular, unde realizează aria de contact cu dintele vecin (incisivul central superior) Faţa distală Forma geometrică - triunghi, de dimensiuni mai reduse decât cele ale feţei meziale. 5  Conturul este format din trei margini: palatinală, vestibulară şi cervicală. a) marginea cervicală are forma unui arc de cerc cu concavitatea apical. Poare fi asemănat cu litera C. Este baza triunghiului format de laturile feţei distale. b) marginea vestibulară corespunde feței vestibulare având conturul plan convex în 2/3 incizale și uşor convex în 1/3 cervicală. c) marginea palatinală corespunde feței palatinale are forma unei linii curbe care este convexă în 1/3 cervicală şi concavă în 2/3 incizale. Relieful este convex în dublu sens cervico-incizal și mezio-distal. Convexitatea maximă este situată în 1/3 incizală spre vestibular, unde realizează aria de contact cu dintele vecin (incisivul lateral superior) În general, fața distală este mai mică, mai convexă și mai convergentă decât fața mezială. Rădăcină anatomică este unică, puternică, având formă cilindro-conică. Secţiunea transversală la nivelul coletului este de formă triunghiulară cu unghiurile rotunjite. Rădăcina este în general dreaptă, fără curburi. Camera pulpară: are un volum de 3 - 4 ori mai mic decât cel al coroanei forma este asemănătoare cu cea a coroanei, turtită vestibulo-palatinal pe peretele incizal sunt prezente 3 coarne pulpare corespunzătoare celor 3 lobi de creştere Canalul radicular se află în interiorul rădăcinii, fiind asemănător ca formă şi traiect cu aceasta. La nivel apical prezintă numeroase ramificaţii care formează “delta apicală”. CRITERII DE IDENTIFICARE 1. dinte cu o coroana mare, voluminoasă, rădăcină dreaptă 2. unghiul mezio – incizal este de aproximativ 90 de grade, iar cel disto-incizal este obtuz şi rotunjit. 3. faţa mezială este mai înaltă decât faţa distală. 4. faţa palatinală prezintă un relief bine exprimat cu cingulum, foramen caecum şi creste marginale de smalţ, fosa orală. 5. creastă (margine) incizală dreaptă. 6  INCISIVUL LATERAL SUPERIOR Potrivit sistemului internaţional de notare (F.D.I.), notarea se face astfel: 1.2- incisivul lateral superior drept 2.2- incisivul lateral superior stâng. Incisivii laterali superiori erup pe arcada dentară în jurul vârstei de 8-9 ani, dar rădăcina lor va fi complet edificată la 11 ani. Debutul calcificării începe în primul an de la naştere. Este mai redus ca dimensiune numai la nivel coronar în toate sensurile față de incisivul central superior. Dimensiunile medii: ◦ Lungime totală: 21- 22 mm ◦ Coroana: 8 - 9 mm ◦ Lungimea rădăcinii – 13 mm Sunt situaţi lateral de incisivii centrali, ocupând locul al doilea, de o parte şi cealaltă a liniei mediene între incisivul central superior și caninul superior. Este cel mai mic dinte maxilar, dar cu un relief morfologic accenntuat. Coroana are o formă asemanatoare cu a incisivului central superior, dar de dimensiuni mai reduse. Aceasta prezintă 4 feţe laterale, vestibulară, palatinală, mezială, distală asemănătoare două câte două, vestibulara cu palatinala și meziala cu distala şi o muchie incizală, fiind aplatizată vestibulo – palatinal. Aparținând grupului frontal superior, diferența dintre înălțimea coroanei și lățimea ei este mică,dar mai mare decât la incisivul central superior. Fața vestibulară Este cea mai mare dintre cele patru fețe, aproximativ 9 mm, având diametrul maxim în zona incizală 6,5 mm şi diametrul minim la nivelul coletului 5 mm. Are o formă de patrulater (trapez), alungită, între înălţime şi laţime fiind o diferenţă mai mare decat la incisivii centrali. Prezintă patru margini: incizală;cervicală;mezială;distală ▪ Marginea incizală este formată din creasta incizală, mult mai oblică dinspre mezial spre distal şi dinspre incizal spre colet. Formează la întâlnirea cu marginea mezială un unghi mezio - incizal aproape de 90 °, mai mic decât la incisivul central. La întâlnirea cu marginea distală se formează un unghi obtuz, mai rotunjit disto-incizal. 7  ▪ Marginea cervicală se prezintă sub forma unui arc de cerc cu concavitatea spre marginea incizală, mult mai accentuată decât la incisivul central superior. ▪ Marginea mezială are forma unei linii uşor curbe în treimea cervicală. ▪ Marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai convergentă decât marginea mezială. În anumite cazuri poate fi o prelungire a marginii cervicale, care cu centrul cercului in mijlocul feței vestibulare. Traiectul celor două margini mezială și distală este convergent dinspre incizal spre colet. Relieful feţei vestibulare este plan-convex, având o dublă convexitate mezio -distal şi cervico-incizal. Convexitatea maximă în sens mezio- distal este în treimea mezială. Convexitatea maximă în sens cervico-incizal este în treimea cervicală spre mezial. După erupția dintelui și la tineri, în 1/3 incizală a faţei vestibulare se observa trei proeminențe numite lobi de creștere dintre care lobul central este cel mai mic. Cu timpul aceste proeminențe se abrazează și nu mai sunt vizibile. Faţa palatinală Prezintă un contur asemănător cu cea a incisivului central superior, dar de dimensiuni mai mici, elementele morfologice fiind mai accentuate și mai evidente. 1. Forma geometrică - patrulater 2. Margini (laturi): - incizală -cervicală - mezială - distală ▪ Marginea incizală este mult mai oblică dinspre mezial spre distal şi dinspre incizal spre colet.Formează la întâlnirea cu marginea mezială un unghi mezio - incizal, mai mic decât la incisivul central. La întâlnirea cu marginea distală se formează un unghi mai rotunjit disto-incizal. ▪ Marginea cervicală se prezintă sub forma unei linii curbe cu concavitatea spre marginea incizală. ▪ Marginea mezială are forma unei linii uşor curbate cu maxim de convexitate în 1/3 incizală. ▪ Marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai convergentă decât marginea mezială. Relieful feţei palatinale este concav în 2/3 incizale şi convex în 1/3 cervicală.De la cingulum pornesc divergent spre unghiurile incizale ( mezial și distal) două proeminențe 8 de smalț numite creste marginale de smalț. Ele sunt bine exprimate la desprinderea din cingulum, relieful lor aplatizându-se la nivelul unghiurilor incizale. Supracingular se află foramen caecum, care apare mai frecvent decât la incisivul central superior. Convexitatea maximă în sens cervico – incizal este în 1/3 cervicală unde se află o proeminență de smalt (cingulum). Faţa mezială 1. Formă geometrică - triunghi cu baza la nivelul marginii cervicale și vârful incizal. 2. Margini – trei – cervicală, vestibulară, palatinală  Marginea cervicală este o linie curba cu concavitatea spre rădăcină, dar mai puţin accentuată. Se apropie de forma literei V cu vârful rotunjit orientat incizal, apropiindu-se de treimea mijlocie a feței.  Marginea vestibulară este o linie curbă, cu maximum de convexitate în treimea cervicală după care devine uşor rectilinie şi uşor convergentă spre incizal.  Marginea palatinală este o linie curbă. În treimea cervicală este covexă, iar în doua treimi incizale uşor concavă. Relieful este ușor convex atât în sens cervico – incizal cât și vestibulo – palatinal, având dublă convexitate. Convexitatea maximă: 1/3 incizală spre vestibular. Faţa distală  Contur este asemănător cu cel al feţei meziale, dar de dimensiuni mai reduse  Releful este convex, mai accentuat decât al feţei meziale.  Linia de colet are concavitatea spre rădăcină, dar mai puţin accentuată. Fața distală este mai mică, mai convexă și mai convergentă decât fața mezială. Dimensiunea mezio – distală a coroanei, în treimea incizală este mai mare decât dimensiunea mezio – distală, la nivelul coletului. De aceea fețele proximale (mezială și distală) sunt convergente spre colet. Deoarece fața palatinală este mai mică decât fața vestibulară cele două fețe proximale sunt convergente și spre palatinal. Concluzia este că cele două fețe mezială și distală au dublă convergență spre colet și spre palatinal. Rădăcina este mai subţire decât a incisivului central. În sens axial are formă de con efilat, iar în zona apicală este angulat spre distal. În secţiune orizontală are contur ovalar, aplatizat mezio - distal, cu patru feţe: -vestibulară, palatinală, mezială- cea mai mare și distală. Pe feţele proximale poate să apară un şanţ longitudinal în special în treimea mijlocie. Camera pulpară are formă asemanătoare coroanei, cu un volum de 3 - 4 ori mai redus. Prezintă trei prelungiri, coarne pulpare. 9  Canalul radicular are formă asemănătoare rădăcinii, dar mai îngust, fiind greu abordabil până la apex atât datorită dimensiunilor reduse cât mai ales datorită angulației apexului spre distal. Caracteristici tehnico - terapeutice Volumul rădăcinii face ca implantarea sa să fie cea mai redusă de pe întreaga arcada maxilară. Coloristic are trei zone de repartiție a culorii. Zonele sunt inegale fiind redusă zona de galben a coletului și crescută zona incizală de transparent. Volumul redus al coroanei accentuează dificultățile tratamentului protetic; incisivului lateral revenindu-i un rol secundar pe scena surâsului comparativ cu incisivul central superior. În afara modificărilor de formă, frecvent (mai frecvent decât la incisivul central superior) apar și modificări ale poziției la nivelul arcadei dentare – vestibularizare, rotație în ax. Morfotipuri coronare  Formă asemănătoare cu a caninului, cu marginea incizală unghiulară şi faţa vestibulară prezintă cresta de smalţ.  Aspect cuneiform (cilindro-conică) - cu dimensiunile coroanei M-D reduse.  Formă globuloasă, asemănător cu o sferă- coroana în sens vertical mai redusă, iar în sens orizontal mult mărită  Incisiv nanic- dimensiuni reduse în ambele sensuri. Caractere morfologice coronare frontalilor inferiori Sunt cei mai mici dinţi de pe arcada mandibulară, prezentând aplatizare vestibulo- orală în 1/3 incizală, mezio - distal în jumătatea cervicală. Cingulumul și crestele de smalț sunt slab reprezentate. Fețele vestibulare și orale sunt mai înguste decât înalte. Unghiurile incizale mezial și distal sunt bine exprimate. Fețele vestibulare prezintă marginile proximale, aproximativ paralele în 2/3 incizal, iar în 1/3 de colet, convergente. Conturul liniei de colet pe fețele vestibulară și linguală are forma accentuat curbă. Caractere morfologice radiculare  Rădăcina este aplatizat mezio- distal, la nivelul fețelor proximale prezentând șanțuri longitutinale.  Canalele radiuclare prezintă dimensiuni reduse.  Au rezistență parodontală redusă, datorită dimensiunii mici a rădăcinii. 10   Implantarea în alveolă este aproape verticală.  Implantarea grupului frontal inferior este pe un arc de cerc cu o curbură mai mică decât a frontalilor superiori. INCISIVUL CENTRAL MANDIBULAR (INFERIOR) Este situat de o parte și alta a liniei mediane la nivelul arcadei inferioare.  Sistem de notare potrivit F.D.I. 4.1/ 3.1  Cronologie: ◦ Debutul calcificării: în primul an de la naştere ◦ Erupe: în jurul vârstei de 7 ani ◦ Rădăcina complet calcificată: 9 ani  Dimensiuni: ◦ Lungime totală: 20-21 mm ◦ Coroană: 7-8 mm ◦ Lungimea rădăcinii: 12.5 mm Coroana are formă dreptunghiulară (de daltă), alungită, aplatizată vestibulo – lingual.Prezintă patru feţe laterale, asemănătoare două câte două: vestibulară – în contact cu mucoasa buzei inferioare, linguală – în contact cu mucoasa linguală, mezială, distală și o muchie incizală. Faţa vestibulară Forma geometrică - dreptunghi cu latura mare cervico-incizală (CI). Raportul între diametrul cervico-incizal și diametrul mezio-distal este aproximativ 2, înălțimea coroanei în sens cervico- incizal este de 2 ori mai mare decât lățimea coroanei în sens mezio – distal la nivelul treimii incizale. Prezintă patru margini : incizală, cervicală, mezială și distală Marginea incizală are aspect de linie dreaptă, orizontală, realizând cu marginile proximale, mezială și distală, două unghiuri bine exprimate, egale cu 90° și egale între ele, unghiul mezio-incizal și unghiul disto-incizal. Marginea cervicală este o linie curbă cu concavitatea spre marginea incizală. 11  Marginile proximale mezială şi distală ale feței vestibulare sunt paralele în 2/3 incizale și sunt convergente doar în 1/3 cervicală, unde se unesc printr-o margine cervicală de aspectul unui arc de cerc cu rază mică. Relieful feței vestibulare este plan în 2/3 incizale și convex în 1/3 cervicală, având dublă convexitate cervico – incizal și mezio – distal. În 1/3 incizală două șanțuri interlobulare cu orientare incizo-cervicală evidențiază trei lobi egali ca mărime, șanțurile dispărând la scurt timp prin acțiunea musculaturii labiale. Convexitatea maximă: 1/3 cervicală spre mezial Faţa linguală Are aceeași formă geometrică ca și fața vestibulară, dreptunghiulară, fiind discret mai mică decât aceasta, putându-se înscrie în conturul ei. Înălţimea este egală cu a feţei vestibulare, iar diametrul mezio - distal este mai mic. Prezintă patru margini (laturi) –incizală, cervicală,mezială, distală. Aceste margini sunt asemănătoare celor de pe fața vestibulară, dar de dimensiuni mai reduse. Relieful feței linguale este plan-concav în 2/3 incizale și convex în 1/3 cervicală. Elementele morfologice, reprezentate de crestele marginale și cingulum sunt şterse, abia perceptibile. Supracingular nu există foramen caecum. Fețele proximale Forma geometrică a acestor fețe este de triunghi, marginile și relieful lor fiind asemănătoare, de aceea sunt greu de diferențiat.  Marginea vestibulară este plană în 2/3 incizale și convexă în 1/3 cervicală.  Marginea linguală este plan-concavă în 2/3 incizale și convexă în 1/3 cervicală.  Marginea cervicală are forma literei „V“ cu vârful orientat spre incizal (concavitatea spre apex); vârful „V“-ului fiind mai bine exprimat pe fața mezială şi mai rotunjit, mai aplatizat pe fața distală. Convexitatea maximă a fețelor proximale se află în 1/3 incizală spre vestibular, unde se realizează aria de contact cu dinții vecini. Rădăcina este unică, puternic aplatizată mezio-distal. Pe secțiune la colet are forma unui piscot sau de clepsidră ori reniformă, diametrul mare al dreptunghiului în care se înscriu aceste forme având orientarea vestibulo-linguală. Pe fețele proximale ale rădăcinii se schițează în sens cervico-apical un șanț; mai exprimat pe fața mezială. Vârful rădăcinii incisivului central inferior este orientat spre vestibul, ceea ce explică evoluția în acest sens (spre vestibular) a complicațiilor septice ce au punct de plecare acest dinte. 12  Camera pulpară este redusă de volum și este aplatizată vestibulo-lingual ca și coroana incisivului central inferior. Prezintă spre incizal trei coarne pulpare corespunzătoare celor trei lobuli vizibili pe fața vestibulară. Se continuă cu canalul radicular care este turtit în sens mezio-distal, asemănător feţei radiculare. Poate prezenta două canale radiculare, unul vestibular și unul lingual.  Caracteristici de identificare:  Cel mai mic dinte  Marginile incizale formează cu cele două feţe proximale unghiuri drepte  Rădăcina este unică, aplatizată MD  Prezintă pe faţa distală un şanţ longitudinal mai evident decât cel de pe faţa mezială  Culoarea feței vestibulare este uniformă, reprezentând un element favorabil refacerii protetice ca şi poziția ascunsă înapoia frontalilor superiori. INCISIVIUL LATERAL INFERIOR Sistem de notare (F.D.I.): 4.2 / 3.2 Cronologie: ◦ Debutul calcificării: în primul an de la naştere ◦ Erupe: 7-8 ani ◦ Rădăcina complet calcificată: 10 ani Dimensiuni medii: ◦ Lungime totală: 23,5 mm ◦ Coroană: 9,5 mm ◦ Lungimea rădăcinii: 14mm  Lungimea coroanei este mai mare decat a incisivului central inferior.  Prezintă 4 fețe laterale și o margine incizală.  Unghiul disto-incizal este uşor rotunjit comparativ cu cel mezio -incizal Fața vestibulară are formă trapezoidală cu 4 margini: 13  - incizală este ușor oblică mezio-distal - cervicală, arc de cerc cu covexitatea spre apex. - mezială - mai lungă și mai dreaptă - distală - mai scurtă si ușor convexă în 1/3 incizală. Marginile meziala și distală sunt convergente spre colet. Fața linguală are aspect trapezoidal, având conturul asemănător feței vestibulare, dar mai redus. Prezintă 4 margini: incizală, cervicală, mezială, distală. Cingulumul este de dimensiuni reduse. Crestele marginale sunt relativ bine dezvoltate. Fețele mezială și distală Au formă triungiulară având trei margini: V,L, C. Fața mezială este convexă având punctul de contact în 1/3 incizală. Faţa distală are dimensiuni mai reduse decât cea mezială.punctul de contact este situat mai spre cervical, iar linia cervicală este mai puțin curbată. Rădăcina este și ea mai voluminoasă decât a incisivului central inferior, având șanțurile de pe fețele proximale egale și nu atât de bine exprimate ca la incisivul central. Apexul este mai frecvent orientat spre distal. Camera pulpară este redusă ca volum şi prezintă trei coarne pulpare. Canalul radicular este îngust, aplatizat mezio-distal. Datorită contactului ocluzal cu doi dinți anatagonişti (incisivul central și lateral superior) uneori la nivelul marginii incizale incisivul lateral inferior prezintă o treaptă ca un segment mezial mai coborât față de panul ocluzal și un segment distal mai ridicat. Caracteristicile morfologice și implantarea asemănătoare cu cea a incisivului central inferior determină prezența aceloraşi caracteristici clinico-tehnice-terapeutice cu cele ale incisivului central inferior Caracteristici de identificare  Dimensiunile coronare şi radiculare sunt mai mari decât ale ICI.  Marginea incizală nu formează unghiuri drepte cu feţele proximale, unghiul DI fiind mai rotunjit.  Faţa mezială a coroanei este puţin mai înaltă decât cea distală (marginea incizală fiind descendentă spre distal).  Crestele marginale de pe faţa linguală sunt mai evidente decât ale ICI. 14 15