CURS 9 – PROFESIONIȘTII PDF

CURS 9 – PROFESIONIȘTII. PROFESIONIȘTII PERSOANE FIZICE. PROFESIONIȘTII PERSOANE JURIDICE. SOCIETĂȚILE. CLASIFICARE. CARACTERISTICI Profesionistul ❑ sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere [art. 3 alin. (2) C.civ.]; constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ [art. 3 alin. (3) C.civ.]. ❑ Noțiunea de „profesionist" include categoriile de [art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011]: comerciant; întreprinzător; operator economic; orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil; Caractere juridice - profesionistul este o persoană care: ❑ exercită o activitate organizată, în mod continuu, asumându-și un risc; ❑ este supusă obligației de înmatriculare, autorizare, înscriere în registre publice; ❑ are un patrimoniu afectat exercițiului întreprinderii; în ceea ce privește distincția dintre profesioniști și neprofesioniști, numai profesioniștii pot exploata o întreprindere, ceea ce implică, printre altele: obținerea unei autorizări prealabile, respectarea regulilor prevăzute de lege pentru desfășurarea respectivei activități, posibilitatea pentru profesioniștii persoane ﬁzice de a avea un patrimoniu profesional individual (afectat exercitării unei profesii autorizate - art. 33 C.civ.) și un domiciliu profesional (art. 96 C.civ.). Categorii de profesioniști: ❑ persoanele ﬁzice (persoanele ﬁzice autorizate, întreprinzătorii individuali, persoanele care exercită profesii liberale); ❑ persoanele juridice; Întreprinderea = o activitate sistematic organizată, autonomă, realizată de una sau mai multe persoane, pe riscul lor, constând în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu scop lucrativ [art. 3 alin. (3) C. civ.]. Caractere: ❑ reprezintă o activitate sistematic organizată, adică o activitate permanentă, supusă unor reguli proprii; ❑ organizarea activității are caracter autonom, deci cel care organizează activitatea este independent în luarea deciziilor; ❑ activitatea este realizată pe riscul unei persoane sau al mai multor persoane, ce au calitatea de profesionist; riscul presupune șansa obținerii unui câștig sau posibilitatea suportării unei pierderi; ❑ obiectul activității constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii; ❑ scopul activității poate ﬁ lucrativ ori nelucrativ; cu alte cuvinte, exploatarea unei întreprinderi presupune desfășurarea ﬁzică a unei activități (realizarea unor operațiuni materiale și juridice ce reprezintă conți-nutul constitutiv al activității), asumată din punct de vedere juridic (acceptarea tuturor consecințelor desfășurării ﬁzice a activității), care trebuie să se realizeze în mod repetat, astfel încât să creeze aparența de continuitate a desfășurării sale, având un caracter organizat și autonom. Formele întreprinderii: ❑ economică (comercială), dacă are ca scop obținerea unui proﬁt; Persoanele ﬁzice în calitate de profesioniști Sediul materiei: ❑ Ordonanță de urgență 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele ﬁzice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modiﬁcările și actualizările ulterioare. Domeniu de aplicare: ❑ Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează accesul la activităţile economice din economia naţională astfel cum sunt prevăzute în Codul CAEN, procedura de înregistrare în registrul comerţului, de autorizare a funcţionării şi regimul juridic al persoanelor ﬁzice autorizate să desfăşoare activităţi economice, precum şi al întreprinderilor individuale şi familiale. ❑ Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică profesiilor liberale, precum şi acelor activităţi economice a căror desfăşurare este organizată şi reglementată prin legi speciale. Ex. notari, avocați etc ❑ Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică acelor activităţi economice pentru care, prin lege, sunt instituite anumite restricţii de desfăşurare ori alte interdicţii şi acelor activităţi interzise expres prin lege pentru libera iniţiativă. ❑ În temeiul dreptului la liberă iniţiativă, al dreptului la liberă asociere şi al dreptului de stabilire, orice persoană ﬁzică, cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European, poate desfăşura activităţi economice pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege. ❑ Activităţile economice pot ﬁ desfăşurate în toate domeniile, meseriile, ocupaţiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera iniţiativă. Conform actului normativ persoanele ﬁzice pot desfăşura activităţile economice după cum urmează: Persoană ﬁzică autorizată (PFA) = întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de o persoană ﬁzică ce foloseşte, în principal, forţa sa de muncă; Regimul juridic al PFA Obiect de activitate: ❑ PFA poate avea în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN. ❑ În scopul exercitării activităţii/activităţilor pentru care a fost autorizată, PFA poate stabili relaţii contractuale, în condiţiile legii, cu orice persoane ﬁzice şi juridice, cu alte PFA, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secţiuni. Activitatea desfășurată: ❑ PFA poate desfăşura activităţile pentru care este autorizată, singură sau împreună cu cel mult 3 persoane, angajate de aceasta, în calitate de angajator, cu contract individual de muncă, încheiat şi înregistrat în condiţiile legii. ❑ O persoană titulară a PFA poate cumula calitatea de persoană ﬁzică autorizată cu cea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel pentru care PFA este autorizată. ❑ PFA nu va ﬁ considerată un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează potrivit art. 16, chiar dacă colaborarea este exclusivă. ❑ Persoana ﬁzică ce desfăşoară activităţi economice ca PFA este asigurată în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a ﬁ asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege. Perioada în care o persoană ﬁzică autorizată desfăşoară activităţi economice în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă constituie vechime în specialitate ❑ PFA vor ţine contabilitatea în partidă simplă, potrivit reglementărilor privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele ﬁzice care au calitatea de contribuabil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul ﬁscal, Regimul juridic al PFA Activitatea desfășurată: ❑ PFA îşi desfăşoară activitatea folosind în principal forţa de muncă şi aptitudinile sale profesionale. Ea nu poate cumula şi calitatea de întreprinzător persoană ﬁzică titular al unei întreprinderi individuale. ❑ Persoana ﬁzică autorizată să desfăşoare activităţi economice ca PFA poate cere schimbarea statutului juridic dobândit şi autorizarea ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale, cu respectarea dispoziţiilor legii. Răspunderea PFA: ❑ Titularul PFA răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă acestea nu sunt suﬁciente pentru satisfacerea creanţelor, pot ﬁ urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului. Dispoziţiile art. 31, 32 şi ale art. 2.324 alin. (3) din Codul civil sunt aplicabile. Art. 31: Patrimoniul. Mase patrimoniale şi patrimonii de afectaţiune (1)Orice persoană ﬁzică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu care include toate drepturile şi datoriile ce pot ﬁ evaluate în bani şi aparţin acesteia. (2)Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaţiuni numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. (3)Patrimoniile de afectaţiune sunt masele patrimoniale ﬁduciare, constituite potrivit dispoziţiilor titlului IV al cărţii a III-a, cele afectate exercitării unei profesii autorizate, precum şi alte patrimonii determinate potrivit legii. Art. 32: Transferul intrapatrimonial (1)În caz de diviziune sau afectaţiune, transferul drepturilor şi obligaţiilor dintr-o masă patrimonială în alta, în cadrul aceluiaşi patrimoniu, se face cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege şi fără a prejudicia drepturile creditorilor asupra ﬁecărei mase patrimoniale. (2)În toate cazurile prevăzute la alin. (1), transferul drepturilor şi obligaţiilor dintr-o masă patrimonială în alta nu constituie o înstrăinare. Art. 2324: Garanţia comună a creditorilor (3)Creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu o anumită diviziune a patrimoniului, autorizată de lege, trebuie să urmărească mai întâi bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Dacă acestea nu sunt suﬁciente pentru satisfacerea creanţelor, pot ﬁ urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului. ❑ În caz de insolvenţă, PFA va ﬁ supusă procedurii simpliﬁcate prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modiﬁcările şi completările ulterioare. ❑ Orice persoană interesată poate face dovada calităţii de profesionist în cadrul procedurii insolvenţei sau separat, prin acţiune în constatare, dacă justiﬁcă un interes legitim. PFA îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în următoarele cazuri: ❑ prin decesul titularului PFA; ❑ prin voinţa titularului PFA; ❑ Cererea de radiere, însoţită de copia certiﬁcată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la oﬁciul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are sediul profesional, de către orice persoană interesată. Întreprindere individuală – (I.I.) ❑ întreprinzător - persoana ﬁzică care organizează o întreprindere economică; ❑ întreprindere individuală - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană ﬁzică; Regimul juridic al întreprinzătorului persoană ﬁzică titular al întreprinderii individuale ❑ Întreprinderea individuală nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerţului. ❑ Întreprinzătorul persoană ﬁzică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană ﬁzică de la data înregistrării sale în registrul comerţului. Domeniu de activitate: ❑ Întreprinderea individuală poate avea în obiectul de activitate cel mult 10 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN. ❑ Întreprinderea individuală poate angaja cel mult 8 salariaţi, terţe persoane, cu contract individual de muncă încheiat şi înregistrat în condiţiile legii şi poate stabili relaţii contractuale, în condiţiile legii, cu orice persoane ﬁzice şi juridice, cu alte întreprinderi individuale, cu PFA sau întreprinderi familiale, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secţiuni. Regimul juridic al întreprinzătorului persoană ﬁzică titular al întreprinderii individuale ❑ întreprinzătorul persoană ﬁzică titular al unei întreprinderi individuale nu va ﬁ considerat un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează, chiar dacă colaborarea este exclusivă. ❑ Întreprinzătorul persoană ﬁzică titular al unei întreprinderi individuale poate cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care şi-a organizat întreprinderea individuală. ❑ Întreprinzătorul persoană ﬁzică titular al unei întreprinderi individuale este asigurat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a ﬁ asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege. Răspunderea II: ❑ Persoana ﬁzică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă acestea nu sunt suﬁciente pentru satisfacerea creanţelor, pot ﬁ urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului. Întreprinzătorul persoană ﬁzică titular al unei întreprinderi individuale îşi încetează activitatea şi este radiat din registrul comerţului în următoarele cazuri: ❑ prin deces; ❑ prin voinţa acestuia; ❑ Cererea de radiere, însoţită de copia certiﬁcată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la oﬁciul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are sediul profesional, de către orice persoană interesată. ❑ În cazul decesului - moştenitorii pot continua întreprinderea, dacă îşi manifestă voinţa, printr-o declaraţie autentică, în Întreprindere familială (I.F.) ❑ întreprindere familială - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de membrii unei familii; ❑ familia - soţul, soţia, copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani la data autorizării. Regimul juridic al întreprinderii familiale ❑ Întreprinderea familială este constituită din 2 sau mai mulţi membri ai unei familii. ❑ Membrii unei întreprinderi familiale pot ﬁ simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi individuale. ❑ De asemenea, aceştia pot cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care şi-au organizat întreprinderea familială. ❑ Membrii unei întreprinderi familiale sunt asiguraţi în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi au dreptul de a ﬁ asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege. Modalitatea de constituire: ❑ Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de membrii familiei în formă scrisă, ca o condiţie de validitate. Acordul de constituire va stipula, sub sancţiunea nulităţii, datele de identiﬁcare ale membrilor familiei şi ale reprezentantului desemnat din rândul acestora, condiţiile participării, cota procentuală a ﬁecărui membru la beneﬁcii şi la pierderi, raporturile dintre membrii întreprinderii familiale, condiţiile de retragere şi data întocmirii. ❑ Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele întreprinderii familiale în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată. Procura specială se semnează de către toţi membrii întreprinderii care au capacitate de exerciţiu deplină şi reprezentanţii legali ai celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Desfășurarea activității: ❑ În scopul exercitării activităţii pentru care a fost autorizată, întreprinderea familială poate stabili relaţii contractuale, în condiţiile legii, cu orice persoane ﬁzice şi juridice, cu alte întreprinderi familiale, cu întreprinderi individuale sau cu PFA, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit prezentei secţiuni. Regimul juridic al întreprinderii familiale ❑ Întreprinderea familială nu are patrimoniu propriu şi nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerţului. ❑ Prin acordul de constituire a întreprinderii familiale, ﬁecare membru al acesteia poate stipula constituirea, în cadrul patrimoniului său, a unui patrimoniu de afectaţiune, pentru exercitarea activităţii economice a întreprinderii familiale. prin acordul de constituire sau printr-un act adiţional la acesta se vor stabili cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectaţiune. Dacă membrii întreprinderii convin în unanimitate, cotele de participare pot ﬁ diferite de cele prevăzute pentru participarea la beneﬁciile sau la pierderile întreprinderii. patrimoniul de afectaţiune - masă patrimonială în cadrul patrimoniului întreprinzătorului, reprezentând totalitatea drepturilor şi obligaţiilor afectate, prin declaraţie scrisă ori, după caz, prin acordul de constituire sau printr-un un act adiţional la acesta, exercitării unei activităţi economice; Răspunderea membrilor întreprinderii: ❑ Membrii întreprinderii familiale răspund solidar şi indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectaţiune şi, în completare, cu întreg patrimoniul acestora, corespunzător cotelor de participare prevăzute de lege. Reprezentarea și actele întreprinderii: ❑ Deciziile privind gestiunea curentă a întreprinderii familiale se iau de către reprezentantul desemnat în condiţiile legii. ❑ Actele de dispoziţie asupra bunurilor afectate activităţii întreprinderii familiale se vor lua cu acceptul majorităţii simple a membrilor întreprinderii, cu condiţia ca această majoritate să includă şi acordul proprietarului bunului care va face obiectul actului. ❑ Actele prin care se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii familiale se încheie de reprezentant fără autorizarea prealabilă a membrilor, dacă valoarea bunului cu privire la care se încheie actul nu depăşeşte 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate exercitării activităţii economice a întreprinderii legii şi a sumelor de bani aﬂate la dispoziţia întreprinderii familiale la data actului. Bunurile dobândite sunt coproprietatea membrilor în cotele de participare la beneﬁcii, potrivit legii, ﬁind incluse în patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit. Întreprinderea familială îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în următoarele cazuri: ❑ mai mult de jumătate dintre membrii acesteia au decedat; Condițiile prevăzute pentru desfășurarea unei activității economice în cazul persoanelor ﬁzice ❑ au capacitate deplină de exerciţiu, cu excepţia membrilor întreprinderii familiale ce nu au calitatea de reprezentant, care trebuie să aibă vârsta de cel puţin 16 ani; ❑ nu au săvârşit fapte sancţionate de legile ﬁscale, contabile, vamale şi de cele care privesc disciplina ﬁnanciar-ﬁscală de natura celor care se înscriu în cazierul ﬁscal (art. 8 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 44/2008); ❑ au un sediu profesional declarat conform art. 9 din lege; sediul profesional - sediul principal/locaţia declarată la registrul comerţului, în vederea înregistrării şi autorizării funcţionării persoanei ﬁzice autorizate, întreprinderii individuale sau familiale, reprezentând elementul de identiﬁcare al acesteia în raporturile juridice la care participă; ❑ declară pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia speciﬁcă în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi al protecţiei muncii. ❑ au obligația să solicite oﬁciului registrului comerțului de pe lângă tribunal înregistrarea și autorizarea funcționării, înainte de începerea activității economice (art. 7 alin. (1) din OUG nr. 44/2008; ❑ În cazul în care, potrivit unor prevederi legale speciale, pentru anumite activităţi economice este necesară îndeplinirea unor condiţii de pregătire profesională şi/sau de atestare a pregătirii sau experienţei profesionale, persoanele prevăzute de lege trebuie să facă dovada îndeplinirii acestora. Incompatibilităţi ❑ Nu pot ﬁ comercianţi, ca urmare a funcţiei pe care o deţin: parlamentarii; funcţionarii publici, în condiţiile impuse de statutul propriu, potrivit OUG 57/2019 privind Codul admnistrativ, cu modiﬁcările şi completările ulterioare; magistraţii (judecătorii şi procurorii); militarii etc. ❑ Nu pot ﬁ comercianţi, ca urmare a profesiei, acele persoane care exercită profesiuni liberale: avocaţii, notarii, medicii etc. În acest sens, art. 1 alin. (2) din OUG nr. 44/2008 stabileşte expres că prevederile ordonanţei nu se aplică acestor categorii de persoane, precum şi activităților economice a căror desfășurare este organizată și reglementată prin legi speciale. Decăderi ❑ art. 8 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 44/2008 prevede că persoanele ﬁzice pot să desfăşoare activităţi economice – ca PFA, ca întreprinzători persoane ﬁzice titulari ai unei întreprinderi individuale sau ca reprezentanți, respectiv membri ai unei întreprinderi familiale – dacă „nu au săvârșit fapte sancționate de legile ﬁscale, contabile, vamale și de cele care privesc disciplina ﬁnanciar-ﬁscală”. Interdicţii ❑ Interdicţiile legale = se referă la anumite activităţi care nu pot face obiectul comerţului privat (particular) şi care sunt monopol de stat (prelucrarea tutunului, prospectarea şi extracţia cărbunelui, a minereurilor feroase) sau la activităţi care sunt considerate infracţiuni (fabricarea sau comercializarea unor droguri sau narcotice în alt scop decât de medicament). O interdicție legală în aceste sens este cea prin care se prevede expres că dispozițiile OUG nr. 44/2008 nu se aplică acelor activități economice pentru care, prin lege, sunt instituite anumite restricții de desfășurare ori alte interdicții și acelor activități interzise expres prin lege pentru libera inițiativă (art. 1 alin. (3). ❑ Interdicţiile convenţionale = sunt stabilite sub forma clauzelor inserate în con¬tract şi produc efecte numai între părţile contractante. clauze de exclusivitate, prin care un distribuitor se obligă faţă de producător să nu vândă decât anumite produse (în speţă, cele fabricate de producător); spre exemplu, agentul nu poate negocia şi nu poate încheia pe contul său, fără consimţământul expres al Procedura de înregistrare şi autorizare a funcţionării în cazul PFA, II, IF. ❑ Persoanele ﬁzice prevăzute de lege, au obligaţia să solicite oﬁciului registrului comerţului de pe lângă tribunal - înregistrarea şi autorizarea funcţionării, înainte de începerea activităţii economice în formele prevăzute de lege. ❑ Reprezentantul întreprinderii familiale are obligaţia să solicite înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării înainte de începerea activităţii economice. În cazul în care acesta nu formulează cererea în termen de 15 zile de la încheierea acordului de constituire prevăzut de lege. oricare membru al întreprinderii familiale, care are capacitate deplină de exerciţiu, poate să solicite înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării, cu respectarea prevederilor prevăzute de lege. ❑ În toate cazurile, cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării trebuie formulată în termen de 20 de zile de la încheierea acordului de constituire prevăzut de lege. ❑ Cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării se depune la registrul comerţului de pe lângă tribunalul din judeţul în care solicitantul îşi stabileşte sediul profesional. ❑ Cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării va ﬁ însoţită de documentaţia prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă. PROFESIONIȘTII PERSOANE JURIDICE – SOCIETĂȚILE Conceptul de societate ❑ Contractual = societatea comercială reprezintă acordul de voință dintre două sau mai multe persoane, numite asociați sau fondatori ori acționari care se înțeleg să se asocieze, să contribuie la formarea capitalului social în scopul desfășurării unei activități economice pentru împărțirea beneﬁciilor (proﬁt) suportând evident și pierderile. În accepțiunea sa de contract, societatea trebuie să îndeplinească condițiile de validitate comune tuturor contractelor (C. civ) dar și condițiilor special prevăzute în special în legea nr. 31/1990, modiﬁcată și republicată. ❑ Instituțional = societatea (comercială) este persoana juridică urmând să îndeplinească condițiile generale prevăzute de C.civ. Pentru orice persoană juridică și condițiile special prevăzute de Legea nr. 31/1990. Deﬁniția societăților ❑ Legea societăților nr. 31/1990, modiﬁcată și republicată nu conține o deﬁniție a societăților dar aceasta, este conturată de către doctrină precum și în C. civ (art.1864). ❑ Societatea poate ﬁ deﬁnită ca ﬁind, de regulă, acordul de voință dintre două sau mai multe persoane prin care convin să contribuie cu aporturi bănești, alte bunuri și cunoștințe speciﬁce sau prestații pentru a desfășura unele activități cu scop lucrativ (producție, comerț sau prestări de servicii) în vederea obținerii unui proﬁt pe care să îl împartă. Societatea (comercială) are în toate cazurile personalitate juridică. Clasiﬁcarea societăților – conform art. 1888 C. civ. ❑ Simple – nu au personalitate juridică; ❑ în participaţie; Contractul de asociere în participaţie este contractul prin care o persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participaţie la beneﬁciile şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni pe care le întreprinde – nu are personalitate juridică. ❑ în nume colectiv; ❑ în comandită simplă; ❑ cu răspundere limitată; ❑ pe acţiuni; ❑ în comandită pe acţiuni; ❑ cooperative; ❑ alt tip de societate anume reglementat de lege. În funcție de criteriul întinderii răspunderii asociaților: ❑ Societăți în care asociații au o răspundere nelimitată pentru obligațiile sociale –societăți de persoane (spre exemplu societate în nume colectiv). ❑ Societăți în care asociații au o răspundere limitată pentru obligațiile sociale.(societățile de capitaluri și societăți cu răspundere limitată). ❑ Categorie intermediară- societate în comandită simplă și societate în comandită pe acțiuni, asociații comanditari au o răspundere limitată, asociații comanditați au o răspundere nelimitată și solidară. În funcție de criteriul naturii asocierii: Societatea simplă = este reglementată în art. 1890-1948 C. civ reprezentând dreptul comun și pentru societățile (comerciale), așa încât în măsura în care legea 31/1990 modiﬁcată, nu conține dispoziții care să reglementeze anumite aspecte privind constituirea, organizarea, funcționarea și dizolvarea societății, aceasta se va completa cu dispozițiile C. civ privitoare la societatea simplă. Trăsăturile societății simple: ❑ Nu are personalitate juridică ❑ Dacă asociații doresc dobândirea personalității juridice prin actul de modiﬁcarea a actului de societate, se vor indica în mod expres forma juridică a acesteia, și vor pune de acord toate clauzele sale cu dispozițiile legale, aplicabile societății nou-înﬁințate. ❑ Dobândirea personalității juridice se va face fără a dispune dizolvarea societății simple ❑ Asociații și societatea nou-înﬁințată răspund solidar și indivizibil ❑ Capitalul social subscris se divid în părți egale numite părți de interes ❑ Asociații contribuie la formarea capitalului social al societății prin aporturi bănești sau în bunuri după caz ❑ Asociații se pot obliga la aport în prestații sau în cunoștințe speciﬁce cu titlul de aport societar. ❑ Societățile simple neavând personalitate juridică se constituie deci numai pe baza contractului de societate prevăzut de C.civ, contract care trebuie să conțină toate mențiunile (clauzele) generale, comune tuturor contractelor, dar și clauze speciﬁce respectiv: aporturile asociaților, forma capitalului social, transmiterea părților de interes, participarea la proﬁt și pierderi, obligația de neconcurență, folosirea tuturor bunurilor sociale, adoptarea hotărârilor, administrarea societății, pierderea calității de asociat, încetarea contractului de societate și dizolvarea societății precum și lichidarea acesteia. Societăţi de persoane – prototipul societăţilor de persoane îl constituie societatea în nume colectiv; o categorie aparte o reprezintă specia societăţii în comandită simplă pe care o vom prezenta sub titlul “Deosebiri”. Trăsături caracteristice societăţilor de persoane ❑ Societăţile de persoane se caracterizează prin număr redus de membri; Cu alte cuvinte, elementul personal, “intuitu personae”, este predominant. ❑ Răspunderea asociaţilor este nemărginită (nelimitată) în sensul că, indiferent de contribuţia ﬁecărui asociat la constituirea societăţii comerciale (aport) ﬁecare răspunde pentru datoriile societăţii comerciale cu întreaga avere personală, nu în limita aportului; această răspundere este solidară, în sensul că, în caz de neplată a datoriilor sociale, oricare dintre asociaţi poate ﬁ ţinut să plătească întreaga datorie (nu doar în limita aportului său), dar, în acelaşi timp, această răspundere este subsidiară, în sensul că, deoarece societatea comercială are personalitate juridică proprie, ea trebuie întâi urmărită la plata propriilor datorii, numai în cazul în care nu poate plăti (în termenii Legii nr. 31/1990, modiﬁcată, această consecinţă se regăseşte în dispoziţia articolului 3, alineatul 2) respectiv “creditorii societăţii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei şi, numai dacă societatea nu plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor îndrepta împotriva acestor asociaţi”. ❑ Dreptul asociaţilor de a cere cu prioritate urmărirea bunurilor din patrimoniul societăţii şi numai după aceea, subsidiar, bunurile din patrimoniul unuia dintre asociaţi, corespunde beneﬁciului în discuţiune ce aparţine asociaţilor, în acest sens asemănarea cu ﬁdejusorii ﬁind relevantă. Acest beneﬁciu conferă caracterul subsidiar al răspunderii. ❑ Capitalul social se divide în părţi de interes, care nu sunt negociabile şi nu pot ﬁ transmise, în principiu; explicaţia porneşte de la caracterul subiectiv, personal al societăţilor în nume colectiv; cesiunea părţilor de interes sau transmiterea lor în caz de deces al unui asociat operează numai dacă în actele constitutive se prevede, în mod expres, continuarea activităţii cu moştenitorii celui decedat sub forma clauzei de continuitate cu succesorii. În reglementarea actuală societăţile de persoane au obligaţia să verse integral capitalul social subscris chiar de la data constituirii. ❑ Nu este permisă emiterea de acţiuni sau obligaţiuni, motiv pentru care asociaţii nu sunt acţionari. ❑ Nu se pot recruta asociaţi pe baza subscripţiei publice. ❑ Puterile majorităţii societarilor sunt limitate, în sensul că, în afară de stipulaţie contrară, majoritatea asociaţiilor nu poate decide să schimbe sau să modiﬁce tipul de societate, contractul, obiectul activităţii, pentru că principiul de decizie este al unanimităţii. ❑ În lipsă de stipulaţie contrară, toţi asociaţii au dreptul să administreze societatea în virtutea prezumţiei (presupunerii) că şi-au acordat reciproc mandat în această privinţă (pot ﬁ administratori ﬁe asociaţii, ﬁe, în temeiul republicării Legii nr. 31/1990, chiar terţe persoane, adică neasociaţi). ❑ Asociaţii pot ﬁ, aşadar, comercianţi sau necomercianţi, fără ca după dobândirea calităţii de asociat să devină automat şi comercianţi. ❑ Asociaţii nu pot lua parte, ca asociaţi cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate, nici să facă operaţiuni în contul lor sau al altora, în acelaşi fel de comerţ sau unul asemănător; totuşi, asociaţii pot îndeplini astfel de activităţi dacă au consimţământul expres sau tacit al celorlalţi (se consideră tacit consimţământul dat când participarea la astfel de activităţi a fost cunoscută de ceilalţiasociaţişiaceştia nu au interzis continuarea lor). ❑ Pentru că ﬁecare asociat răspunde cu averea personală, pe care va trebui să o declare la constituire, prin contractul de societate se poate prevedea că asociaţii pot lua din casa societăţii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare, dar că acel asociat care, fără consimţământul scris al celorlalţi, ar întrebuinţa capitalul, bunurile sau creditul societăţii în folosul său sau în acela al unei alte persoane, este obligat să restituie societăţii beneﬁciile ce au rezultat şi să plătească despăgubiri pentru daunele cauzate. ❑ Se admit aporturi de bunuri în natură, dar şi în creanţe. ❑ În societăţile de persoane, printre cauzele care atrag dizolvarea acestora se numără: retragerea, excluderea, incapacitatea, falimentul sau moartea unui asociat, dacă astfel colectivul se reduce la un singur membru, fără să existe în actul constitutiv o clauză de continuitate cu succesorii sau o altă modalitate de a asigura pluralitatea de membri; ❑ La societăţile de persoane nu se cere un minim de capital social la constituire pentru că, oricum, ﬁecare garantează cu întreaga avere (nelimitat). ❑ Firma(denumirea) unei societăți în nume colectiv trebuie să cuprindă numele a cel puțin unuia dintre asociați, cu mențiunea “ societate în nume colectiv “, scris în întregime (art. 53 din legea nr. 265/2022) ❑ Actul constitutiv este contractul de societate, neﬁind necesară redactarea unui statut; actul constitutiv este obligatoriu a ﬁ încheiat în formă autentică la societăţile de persoane. Acesta trebuie să cuprindă date de identiﬁcare ale asociaţilor, care pot ﬁ persoane ﬁzice sau juridice, forma, denumirea, sediul şi dacă este cazul emblema, obiectul de activitatea cu precizarea domeniului şi a activităţii principale, capitalul social cu menţionarea aportului ﬁecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea lui şi modul de evaluare, cine sunt asociaţii ce reprezintă societatea sau administratorii cu datele de identiﬁcare şi puterile ce li s-au conferit; partea asociaţilor la beneﬁcii şi la pierderi; sediile secundare, durata societăţiişi modul de dizolvare şi lichidare. Este obligatoriu a ﬁ încheiat în formă autentică la societăţile de persoane. Deosebiri - SCS ❑ Spre deosebire de societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă cuprinde două categorii de asociaţi: comanditaţii care, asemenea asociaţilor societăţii în nume colectiv, răspund nelimitat, solidar şi subsidiar pentru îndeplinirea obligaţiilor sociale; toţi comanditaţii, unii dintre ei, sau doar unul, în funcţie de prevederile actului constitutiv, sunt şi administratorii societăţii comerciale; comanditarii răspund numai în limita aportului lor la capitalul social, fapt pentru care ei nu pot încheia operaţiuni în contul societăţii decât dacă au împuternicire să administreze societatea, printr-o procură specială; fără această împuternicire nu se pot face decât servicii în administraţia internă (nu în raporturile cu terţii), acte de supraveghere şi să participe la numirea şi revocarea administratorilor. ▪ Două sunt căile prin care comanditarii devin automat comanditaţi: atunci când fac acte de administrare externă, fără împuternicire, moment din care răspund nelimitat şi solidar faţă de terţişi când numele lor este trecut în ﬁrma societăţii (de regulă ﬁrma cuprinzând numele comanditaţilor, pentru că ei răspund cu întreaga avere); în ambele cazuri, pentru existenţa societăţii este mai utilă trecerea acestor asociaţi din categoria “comanditari” în “comanditaţi”, decât excluderea lor. ❑ Pentru că existenţa celor două categorii de asociaţi este de esenţa societăţii în comandită simplă, înseamnă că pentru existenţa ei valabilă este necesar să existe cel puţin un comanditar şi un comanditat (aşadar: moartea, incapacitatea, falimentul, retragerea sau excluderea unui asociat, când prin aceasta o categorie de asociaţi dispare, atrag dizolvarea societăţii în comandită simplă). ❑ Societatea este legal constituită dacă în denumirea sa există numele a cel puțin unuia dintre asociații comanditați cu mențiunea “societate în comandită“ scrisă în întregime (art. 54 din legea 265/2022). Astfel că, în art. 55, se prevede și situația când în ﬁrmă (denumire) ﬁgurează și numele unei persoane străine de societate, Societăţi de capitaluri ❑ Prototipul societăţilor de capitaluri este societatea pe acţiuni, o categorie aparte reprezentând-o societatea în comandită pe acţiuni Trăsături caracteristice societăţilor de capitaluri ❑ societăţile de capitaluri se caracterizează printr-un număr mai mare de acţionari, calităţile personale ale acţionarilor ﬁind fără relevanţă; ❑ prevalează elementul obiectiv, esenţială ﬁind contribuţia pecuniară a ﬁecărui acţionar la capitalul social (“intuitu pecuniae”); ❑ se constituie în formă unitară și în formă dualistă. ❑ ﬁind societăţi mari, capitalul minim cerut pentru constituirea valabilă este de 90.000 lei, cu posibilitatea ca Guvernul să poată modiﬁca acest capital minim, cel mult o dată la 2 ani, astfel încât acesta să reprezinte echivalentul în lei a sumei de 25.000 Euro; numărul acţionarilor nu poate ﬁ mai mic de doi, evitând un termen de graţie de 9 luni în care se poate reconstitui numărul minim de acţionari; ❑ se constituie prin subscripţie instantanee (simultană) sau prin subscripţie publică; În cazul societăților pe acțiuni care se constituie prin subscripție simultană, legea impune ca la constituire să ﬁe vărsat minim 30% din capitalul subscris dac aportul constă în numerar, diferența urmând să ﬁe achitată în termen de 12 luni de la data înmatriculării societății. Dacă există și aporturi în natură, diferența se varsă în teren de 2 ani de la data înmatriculării societății numărul acţionarilor nu poate ﬁ mai mic de doi, evitând un termen de graţie de 9 luni în care se poate reconstitui numărul minim de acţionari; În cazul societăților pe acțiuni care se constituie prin subscripție publică, acționarii (subscriitorii) trebuie să verse în momentul constituirii cel puțin 50% din valoarea acțiunilor subscrise, dacă se aportează sume de bani, iar dacă se aportează bunuri în natură, acestea trebuie predate integral (art. 21 legea societăților) ❑ răspunderea acţionarilor la societatea pe acţiuni este limitată la aportul social; ❑ capitalul social este divizat în acţiuni (sau obligaţiuni) care sunt negociabile şi transmisibile; ﬁind negociabile pot ﬁ vândute pe pieţele ﬁnanciare organizate, când sunt cotate la burse; când nu, pot ﬁ vândute pe pieţele neorganizate; ❑ administrarea societăţii se face după principiul votului majorităţii, ❑ administrarea societății se face ﬁe potrivit sistemului unitar,de către consiliul de administrație și directori, ﬁe potrivit sistemului dualist de către consiliul de supraveghere și directorat. ❑ acţionarii pot ﬁ comercianţi sau necomercianţi, neﬁind relevate calităţile lor personale, ci contribuţia pecuniară; ❑ se admit: aportul în numerar (lichidităţi), bunuri în natură, creanțe (subscripție instantanee), strict interzis aportulul în industrie; ❑ controlul activităţii se realizează obligatoriu și revine comisiei de cenzori, formată din minim 3 cenzori și tot atâția supleanți, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să ﬁe impar (art 159 ) societățile constituite în formă dualistă ,controlul se realizează prin audit. ❑ în ﬁrma societăţii pe acţiuni nu se foloseşte numele acţionarilor, ci o denumire proprie, fără legătură cu numele acţionarilor; ❑ moartea, incapacitatea sau falimentul acţionarilor nu duc la dizolvarea societăţii; în schimb, scăderea capitalului social sub o anumită limită sau a numărului de acţionari, pot conduce la dizolvare. Acțiunile = titluri reprezentative a contribuției asociatului, constituind o fracțiune a capitalului social, care conferă posesorului/deținătorului calitatea de acționar. Caracteristici: ❑ sunt fracțiuni ale capitalului social care au o anumită valoare nominală ce nu poate ﬁ mai mică de 0.1 lei (art. 93); ❑ acțiunile sunt fracțiuni egale ale capitalului social; potrivit art. 94 din lege, acțiunile trebuie să ﬁe de valoare egală. Fiind egale ca valoare, acțiunile conferă deținătorilor drepturi egale; ❑ acțiunile sunt indivizibile. Acest caracter este reglementat de art. 102 din Legea nr. 31/1990, potrivit căruia acțiunile emise de societate au un caracter indivizibil. în cazul în care o acțiune devine proprietatea mai multor persoane, legea cere coproprietarilor să își desemneze un reprezentant dintre ei, care va exercita drepturile și obligațiile aferente acțiunii; ❑ acțiunile sunt titluri negociabile. Datorită caracterului de titluri negociabile, acțiunile se pot transmite liber altor persoane și pot ﬁ tranzacționale pe piețele reglementate. Acțiunile care se tranzacționează pe piețele reglementate reprezintă, în sensul Legii nr. 24/2017, instrumente ﬁnanciare care pot ﬁ negociate pe piața de capital. Categoriile de acțiuni ❑ Acțiunile ordinare = acțiuni nominative emise de societate (art. 91 din Legea nr. 31/1990). Acțiunile nominative = acțiunile în care se menționează numele, prenumele și domiciliul acționarului sau, după caz, denumirea și sediul acestuia. Potrivit legii, acțiunile nominative pot ﬁ emise în formă materială, pe suport de hârtie, sau în formă dematerializată și se înregistrează în registrul acționarilor. în cazul în care acțiunile nu sunt emise în formă materială, societatea va elibera acționarilor, din oﬁciu sau la cerere, câte un certiﬁcat de acționar în condițiile prevăzute de art. 93 din lege. ❑ Acțiunile preferențiale Potrivit art. 95 din Legea nr. 31/1990, acțiunile preferențiale = acțiuni cu dividend prioritar fără drept de vot. Conferă titularului dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra proﬁtului distribuibil al exercițiului ﬁnanciar, înaintea oricărei alte prelevări, precum și drepturile recunoscute acționarilor cu acțiuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea generală, cu excepția dreptului de a vota, în temeiul acestor acțiuni, în adunările generale ale acționarilor [art. 95 alin. (1)]. Conversia acțiunilor - acțiunile preferențiale și acțiunile ordinare vor putea ﬁ convertite dintr-o cat¬gorie în cealaltă prin hotărâre a adunării generale extraordinare, luată în condițiile art. 115 (art. 95 alin. (5)]. Conținutul acțiunii ❑ Conform art. 93 din Legea 31/1990, acțiunile vor cuprinde: denumirea și durata societății, data actului constitutiv, numărul de ordine din registrul comerțului și codul unic de înregistrare; capitalul social, numărul acțiunilor și numărul lor de ordine, valoarea nominală a acțiunilor și vărsămintele efectuate; avantajele acordate fondatorilor. în plus față de mențiunile de mai sus, acțiunile nominative vor cuprinde: numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul Drepturile acționarilor ❑ dreptul de a participa la adunarea generală a acționarilor; ❑ dreptul de vot în adunarea generală; ❑ dreptul de a alege și de a ﬁ ales în organele de administrare și conducere ale societății; ❑ dreptul de informare asupra desfășurării activității societății; ❑ dreptul la dividende în cazul în care societatea realizează proﬁt; ❑ dreptul asupra părții cuvenite din lichidarea societății. Legea nr. 31/1990 obligă acționarii să-și exercite drepturile cu bună-credință, cu respectarea drepturilor și a intereselor legitime ale societății și ale celorlalți acționari (art. 136). ❑ Principala obligație a acționarilor este de a efectua plata vărsămintelor datorate. Consecințele neefectuării vărsămintelor sunt reglementate de art. 100 din Legea nr. 31/1990. Potrivit textului de lege citat, în cazul în care acționarii nu au efectuat plata vărsămintelor pe care le datorează în termenele prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a) și b) și la art. 21 alin. (1), societatea îi va invita să-și îndeplinească această obligație printr-o somație colectivă, publicată de două ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul Oﬁcial și într-un ziar de largă răspândire. Transmiterea acțiunilor = se realizează în condițiile prevăzute de art. 98 din Legea nr. 31/1990. ❑ în conformitate cu norma legală precizată, dreptul de proprietate asupra acțiunilor nominative emise în formă materială se transmite prin declarație făcută în registrul acționarilor și prin mențiunea făcută pe titlu, semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor. ❑ Dreptul de proprietate asupra acțiunilor emise în formă dematerializată se transmite prin declarație făcută în registrul acționarilor, semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea și alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra acțiunilor. ❑ Dreptul de proprietate asupra acțiunilor emise în formă dematerializată și tranzacționate pe o piață reglementată sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare se transmite potrivit prevederilor legislației pieței de capital. Transmiterea acțiunilor este supusă unor restricții prevăzute de lege sau stabilite de către acționari. Astfel, societatea nu poate dobândi propriile sale acțiuni decât în situațiile expres prevăzute de lege. De asemenea, asociații pot decide anumite cerințe speciale în privința transmiterii acțiunilor, cum sunt cele privind clauza de preempțiune. Obligațiunile = sunt titluri de valoare (de credit) emise de societate în schimbul sumelor de bani împrumutate, care încorporează îndatorirea societății de a ram-bursa aceste sume și de a plăti dobânzile aferente. Scop: ❑ Pentru acoperirea nevoilor de capital, societatea poate recurge la diferite mecanisme economico-ﬁnanciare, precum majorarea de capital, împrumuturi bancare, creditări din partea acționarilor etc. O posibilitate pe care o poate fructiﬁca societatea pe acțiuni o reprezintă emiterea de obligațiuni, mecanism juridic prin care își procură resurse ﬁnanciare de la persoanele interesate. Feluri: ❑ Obligațiunile nominative = cele care cuprind elementele de identiﬁcare ale obligatorului și pot ﬁ emise în formă materială, pe suport de hârtie sau în formă dematerializată, prin înscriere în cont [art. 167 alin. (3) din Legea nr. 31/1990]. ❑ Obligațiunile la purtător = nu cuprind elementele de identiﬁcare ale titularului și pot ﬁ transmise prin simpla tradițiune a titlului. Caracteristici și procedură de emitere: ❑ În conformitate cu prevederile art. 113 din lege, emiterea de obligațiuni este hotărâtă numai de adunarea generală extraordinară a societății. ❑ Valoarea nominală a unei obligațiuni nu va putea ﬁ mai mică de 2,5 lei (art. 167), iar valoarea nominală a obligațiunilor convertibile în acțiuni va trebui să ﬁe egală cu valoarea acțiunilor societății. ❑ Procedura propriu-zisă a emiterii obligațiunilor presupune întocmirea prospectului de emisiune a obligațiunilor și subscrierea obligațiunilor. ❑ Oferta publică de obligațiuni trebuie autorizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară. ❑ Subscrierea obligațiunilor se face prin intermediul societăților de servicii de investiții ﬁnanciare. Persoanele interesate vor subscrie obligațiunile pe exemplarele prospectului de emisiune. Transmiterea obligațiunilor ❑ Obligațiunile emise prin ofertă publică se transmit în condițiile legislației pieței de capital. ❑ Obligațiunile se rambursează la scadență sau anticipat de către societatea emitentă. La scadență, societatea rambursează valoarea nominală a obligațiunii și dobânda aferentă. în condițiile prevăzute la art. 176 din Legea nr. 31/1990, societatea poate rambursa obligațiunile și înainte de termen, prin tragere la sorți. Obligatorul are dreptul la o sumă superioară valorii nominale a obligațiunilor în cazul rambursării lor de către societate înainte de scadență. Societăţi cu răspundere limitată ❑ Deﬁnită ca ﬁind o formă intermediară între societăţile de persoane şi cele de capitaluri, societatea cu răspundere limitată poate ﬁ explicată ca societate de persoane cu intruziuni ale elementelor speciﬁce, societăţilor de capitaluri şi, paradoxal, la fel de corect, ca societate de capitaluri care preia unele trăsături ale societăţilor de persoane. Asemănări cu societăţile de persoane ❑ numărul relativ mic de asociaţi, respectiv maxim 50 asociaţi; ❑ capitalul social. În cazul societăților cu răspundere limitată în prezent legea nu mai prevede un capital minim pentru constituire, dar cu toate acestea trebuie să existe. O dovadă în acest sens sunt si actualele reglementări care prevăd că societatea trebuie să verse 30% din valoarea capitalului social subscris, nu mai târziu de 3 luni de la data înmatriculării, dar înainte de a incepe operațiuni în numele societății, cu diferența, în termen de 12 luni pentru aportul în numerar și de 2 ani pentru aportul în natură (art. 9 alin (2) legea societatilor 31/1990 modiﬁcată prin legea 265/2022) ❑ diviziunile de capital social, numite părţi sociale, nu sunt, în principiu, transmisibile (ca excepţie pot ﬁ transmise asociaţilor potrivit actului constitutiv si a legii 31/1990 modiﬁcata; de exemplu: clauza de continuitate cu succesorii sau chiar terţilor conform actului constitutiv - Legea 31/1990 modiﬁcata. ❑ ﬁrma poate conţine si numele unuia sau mai multor asociaţi insotiti de mentiunea societate cu raspundere limitata scrisa in intregime sau prescurtat SRL. ❑ în lipsă de cenzori sau auditori ﬁnanciari, ﬁecare dintre asociaţi, care nu are calitate de administrator, poate exercita dreptul de control, asemănător dreptului ce-l au asociaţii la societăţile în nume colectiv; Asemănări cu societăţile de capital ❑ răspunderea limitată a asociaţilor potrivit aportului la capitalul social. ❑ hotărârile asociaţilor se iau în Adunarea generală, care decide, în lipsă de stipulaţie contrară, prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale (când obiectul îl constituie modiﬁcarea actului constitutiv, e necesar votul tuturor asociaţilor). Prin actul constitutiv se poate stabili ca votarea să se facă şi prin corespondenţă. ❑ administrarea societăţii poate ﬁ făcută de asociaţi sau de terţi; ❑ controlul gestiunii se face de către înşişi asociaţii (ca la societăţile de persoane), dar, când numărul asociaţilor depăşeşte cifra 15, este obligatorie numirea de cenzori; ❑ nu se admit decât aporturi în natură şi numerar; ﬁind interzis aportul în creanţe şi în industrie; ❑ deşi între cauzele de dizolvare sunt şi unele speciﬁce societăţilor de persoane, scăderea capitalului social sub limita legală (ca la societăţi de capitaluri) atrage dizolvarea societăţii cu răspundere limitată. SRL cu asociat unic ❑ În cazul S.R.L.-ului unipersonal actul constitutiv, reprezentând voinţa unei singure persoane, îmbracă forma unui act juridic unilateral, respectiv statutul. ❑ Fiind vorba de un singur asociat, acesta îşi asumă prerogativele pe care Adunarea generală a asociaţilor le exercită în cazul societăţilor pluripersonale. ❑ Când aportul asociatului este în bunuri mobile sau imobile şi nu în numerar, este necesară expertiza de specialitate a acestuia pentru a se asigura o evaluare obiectivă a bunurilor. ❑ Unicul asociat poate ﬁ şi administrator, caz în care, dacă a vărsat contribuţiile la asigurările sociale, inclusiv pentru pensia suplimentară, poate beneﬁcia de pensie de la asigurările sociale. Asociatul unic poate ﬁ salariat cu excepţia cazului când este şi administrator unic sau membru al consiliului de administraţie. Aşadar, calitatea de salariat a asociatului unic poate ﬁ cumulată cu cea de administrator numai dacă este o pluralitate de administratori ai S.R.L.-ului şi asociatul unic nu face parte din consiliul de administraţie. Regiile autonome ❑ sunt persoane juridice reglementate de Legea 15/1990. ❑ Ele fac parte din categoria stabilimentelor publice si au ca obiect de activitate realizarea de servicii publice economice de interes major pentru stat sau unitatile administrativ-teritoriale. ❑ Regiile autonome pot ﬁ asimilate autoritatilor administrative, in sens larg, si deci, pot emite acte administrative supuse controlului instantelor de contencios administrativ. Societăţile cooperative ❑ Reglementarea juridică a societăţilor cooperative o constituie Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei. ❑ Potrivit legii, societatea cooperativă este o asociaţie autonomă de persoane ﬁzice şi/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimţământului liber exprimat de acestea, în scopul promovării intereselor economice, sociale şi culturale ale membrilor săi, în conformitate cu principiile cooperatiste. Cooperativele agricole ❑ Regimul juridic al cooperativelor agricole este consacrat de Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004. ❑ Potrivit legii menţionate, cooperativele agricole pot ﬁ cooperative de gradul 1 sau cooperative de gradul 2. Cooperativa agricolă de gradul 1 este o asociaţie de persoane, iar cooperativa de gradul 2 este o persoană juridică constituită din cooperative agricole de gradul 1, în majoritate persoane ﬁzice sau juridice, după caz, în scopul integrării pe orizontală sau pe verticală a activităţii economice desfăşurate de acestea potrivit legii. Cooperativele de credit ❑ sunt reglementate de O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. în accepţiunea ordonanţei, cooperativa de credit este instituţia de credit constituită ca o asociaţie autonomă de persoane ﬁzice unite voluntar în scopul îndeplinirii nevoilor şi aspiraţiilor lor comune de ordin economic, social şi cultural, a cărei activitate se desfăşoară pe principiul întrajutorării membrilor cooperatori. ❑ Cooperativa de credit desfăşoară activităţi speciﬁce instituţiilor de credit, respectiv atragerea de fonduri şi acordarea de credite. ❑ Potrivit ordonanţei, cooperativele de credit se constituie şi funcţionează în conformitate cu dispoziţiile aplicabile societăţilor pe acţiuni. ❑ Datorită speciﬁcului pe care îl prezintă, cooperativele de credit au calitatea de comerciant persoană juridică Grupurile de interes economic ❑ Reglementarea legală a grupurilor de interes economic se găseşte în Legea nr. 161/2003 care transpune Regulamentul (CEE) nr. 2137/85. ❑ În conformitate cu Legea nr. 161/2003, grupul de interes economic (G.I.E.) reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane ﬁzice sau juridice, constituită de o persoană determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective. Regimul juridic al grupurilor de interes economic este asemănător societăţilor. Societatea europeană (SE) ❑ SE este o formă asociativă, de tipul societății pe acțiuni, având ca obiect desfășurarea unei activități comerciale, la care participă societăți guvernate de legile naționale a statelor membre. ❑ La nivel european regimul juridic al SE este reglementat prin (1) Regulamentul (CE) nr. 2157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societății europene (SE) și (2) Directiva 2001/86/CE din 8 octombrie 2001 de completare a statutului societății europene în ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor. ❑ O societate se poate constitui pe teritoriul UE sub forma unei societăți anonime europene (Societas Europaea, denumită în continuare SE), în condițiile și în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 2157/2001 privind statutul societății europene (SE). Societatea Europeană deține personalitate juridică. ❑ Capitalul societății se împarte în acțiuni, ﬁecare acționar ﬁind răspunzător în limita sumei subscrise individual în capitalul acesteia. Capitalul SE se exprimă în euro,

CURS 9 – PROFESIONIȘTII PDF

Document Details

Tags

Related

Summary

Full Transcript