Curs 2 (1) - Histologie - PDF

 Definiţie şi componente ◼ Ţesuturi caracterizate prin aparentă dezordine celular fibrilară ◼ Celulele specifice sunt distanţate unele de altele şi nu formează joncţiuni ◼ Componente: Celule fixe şi mobile Fibre conjunctive Substanţă fundamentală...

 Definiţie şi componente ◼ Ţesuturi caracterizate prin aparentă dezordine celular fibrilară ◼ Celulele specifice sunt distanţate unele de altele şi nu formează joncţiuni ◼ Componente: Celule fixe şi mobile Fibre conjunctive Substanţă fundamentală Lichid interstiţial Markerul celulelor conjunctive - vimentina Caractere generale Aparentă dezordine celulară şi fibrilară Celule distanţate unele de altele Polimorfism celular Nu formează joncţiuni Leagă între ele alte ţesuturi Asigură nutriţia şi apărarea Rezistenţă la agenţi mecanici  Clasificare  Criterii Raportul dintre celule, fibre şi substanţă fundamentală Organizarea celulelor şi componentelor extracelulare Funcţiile specifice  Tipuri Embrionare: mezenchimal, mucos Propriu-zise: lax, dens (ordonat şi dezordonat) şi adipos Specializate: cartilaginos, osos, sîngele, mieloid, limfoid, reticular, elastic  Celulele conjunctive Fixe Mobile ◼ mezenchimală ◼ limfocit ◼ reticulară ◼ plasmocit ◼ fibroblast – fibrocit ◼ granulocit neutrofil ◼ miofibroblast ◼ granulocit eozinofil ◼ adipocit ◼ mastocit ◼ pericit ◼ macrofag ◼ monocit  Celula mezenchimală ◼ Origine: mezodermică ◼ Numeroase la embrion şi făt, rare la adult ◼ Formă: stelată ◼ Nucleu: central, eucromatic, nucleoli multipli ◼ Citoplasmă: slab bazofilă sau cromofobă, cu puţine organite ◼ Prelungiri: lungi şi subţiri, joncţiuni gap ◼ Funcţie: citogeneză  Fibroblastul ◼ Cea mai frecventă ◼ În toate ţesuturile conjunctive ◼ Origine: celule mezenchimale şi fibroblaste preexistente ◼ Activă sintetic ◼ Formă: alungită sau stelată ◼ Nucleu: eucromatic, 1-2 nucleoli ◼ Citoplasmă: slab bazofilă cu multe organite, precursori ai colagenului ◼ Prelungiri: groase, puţin ramificate ◼ Receptori membranari: insulină, factori de creştere, lipoproteine  Fibrocitul ◼ Mai mic decît fibroblastul ◼ Alungit, fuziform ◼ Nucleu heterocromatic ◼ Citoplasmă acidofilă cu puţine organite ◼ Prelungiri rare şi scurte ◼ Mai puţin sau deloc activ în sinteză ◼ Poate redeveni fibroblast  Adipocitul ◼ Celulă care stochează lipide ◼ Localizare Ţesutul adipos Ţesut conjunctiv lax Membrane seroase ◼ Tipuri de adipocite Alb-galben sau unilocular Brun sau multilocular  Adipocitul alb-galben (unilocular) ◼ Sinonime: celula grasă, lipocit ◼ Specializată în stocarea de lipide neutre ◼ Histogeneză: din celula mezenchimală, stadii intermediare lipoblast, prolipocit ◼ Funcţii: stocarea şi prelucrarea lipidelor, sinteza de lipoproteinlipază ◼ Identificarea lipidelor: Oil red O, Sudan negru B, albastru de Nil, săruri de osmiu (secţiuni la gheaţă) Adipocite şi lipoblaste fetale Masson Caractere morfologice rotund, oval sau poliedic 50-150μ diametru o singură globulă lipidică ocupă cea mai mare parte a citoplasmei nucleu aplatizat, situat periferic, hipercrom citoplasmă subţire, S100 pozitivă S100  Adipocitul brun (multilocular) ◼ Numeroase la embion şi făt ◼ Adult: axilar, cervical şi perirenal ◼ Formă poliedrică ◼ Nucleu situat central ◼ Citoplasma conţine numeroase incluziuni lipidice de diferite dimensiuni ◼ Numeroase mitocondrii bogate în citocromi, care conferă culoare brună lipidelor de rezervă ◼ Independent de starea de nutriţie ◼ Funcţii: termoreglare (sintetizează termogenina) Adipocite brune  Celulele conjunctive mobile ◼ Origine: măduva hematogenă ◼ Circulă în sîngele periferic perioade determinate ◼ Migrează în ţesutul conjunctiv unde îşi îndeplinesc funcţiile ◼ Componente ◼ Monocit ◼ Limfocit ◼ Plasmocit ◼ Granulocit neutrofil ◼ Granulocit eozinofil  Mobilitate intra- şi extraconjunctivă Endocitează şi degradează resturi celular-fibrilare Apărare mediată celular şi umoral Celule conjunctive mobile Fibrele conjunctive  Produsul de secreţie al celulelor conjunctive  Rol central în sinteza precursorilor: fibroblastul  Tipurile de fibre conjunctive  Colagene  Reticulinice  Elastice  Oxitalanice  Funcţii majore  Rezistenţă la stimuli mecanici  Realizarea de compartimente în ţesutul conjunctiv  Fibrele de colagen Cele mai numeroase Groase, lungi, sinuoase Polifibrilare Unităţi morfofuncţionale Neramificate, Procolagen neanastomozate Tropocolagen Formează fascicule Microfibrile Durată de viaţă Fibrile (periodicitate 64 nm) dependentă de tipul Fibre polifibrilare ţesutului (5 şi 300 de zile) Degradate de colagenază  HE Metode de identificare HE: eozinofile (roz) Tricromă Masson: albastre Tricromă Gömöri: verzi Masson Tricromă van Gieson: roşii  Fibre de colagen Coloraţie tricromă Gömöri Fibrele de reticulină ◼ Identificate cu tipul III de colagen ◼ Sinteza precursorilor: fibroblast, celula reticulară, celula Schwann, celula musculară netedă ◼ Subţiri, ramificate, monofibrilare, anastomozate, formează reţele de susţinere; nu formează fascicule ◼ Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei ◼ Identificare: impregnare argentică, PAS pozitive ◼ Localizare: stroma glandelor exocrine şi endocrine, organe limfopoetice, plămîn, peretele vaselor sanguine, lamina propria a mucoaselor, rinichi ◼ Facilitează schimburile bidirecţionale rapide de substanţe Ficat Ganglion limfatic Glandă salivară Mucoasă gastrică Fibrele elastice Localizare: ţesuturi cu capacitate de distensie reversibilă Funcţii: adaptare mecanică şi menţinerea homeostaziei Constituent de bază: elastina (scleroproteină care are mai puţină hidroxiprolină şi mai multă valină decît colagenul) Monofibrolare, ramificate şi anastomozate: reţele Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei, variabilă de la o fibră la alta Numeroase: vase sanguine, plămîn, ligamentele coloanei vertebrale, derm Celule care secretă elastină: fibroblaste, musculare netede Precursor intracelular: tropoelastina  Cum le recunoaştem? ◼ Traiect sinuos sinuoase ◼ Grosime anastomoze constantă de- a lungul fibrei ramificaţii grosime ◼ Grosime diferită de la o fibră la alta ◼ Ramificate ◼ Anastomozate  Identificare Orceină: brun Aldehid-fuxină: negru PAS pozitive O R C E I N Ă Fibre elastice din peretele aortei Cartilaj elastic Fibrele oxitalanice ◼ Variantă mai puţin extensibilă de fibre elastice, mai graose, rezistente la elastază şi soluţii acide ◼ Identificare: orceină după oxidare prealabilă sau clorură de uraniu ◼ Localizare: ligament periodontal, gingie, joncţiunea tendon-muşchi, pseudocapsulele din jurul anexelor pielii Substanța fundamentală ◼ Ocupă spaţiul dintre celule şi fibre ◼ Vîscoasă, amorfă, transparentă ◼ Componente: apă, substanţe organice şi anorganice (concentraţie dependentă de tipul ţesutului conjunctiv) ◼ Identificare ◼ Nu se observă pe preparate incluzionate în parafină, colorate HE ◼ Histochimic: se identifică doar anumite substanţe din compoziţia substanţei fundamentale (metacromazie, PAS pozitivitate) ◼ ME: material filamentos cu vezicule înconjurate de material amorf  Ţesuturi conjunctive embrionare Mezenchimal Mucos ◼ Monomorfism celular ◼ În cordonul ombilical şi ◼ Celule mezenchimale cu pulpa dinţilor tineri numeroase mitoze ◼ SF bogată ◼ SF bogată ◼ Celule rare (dominant ◼ Fără fibre fibroblaste) ◼ Abundent la embrion şi făt ◼ Fibre rare şi lungi ◼ Insule mici perivasculare la adult Ţesuturi conjunctive propriu-zise ◼ Lax ◼ Dens ◼ Ordonat ◼ Dezordonat ◼ Adipos ◼ Alb-galben ◼ Brun ◼ Reticular  Ţesutul conjunctiv lax ◼ Numeroase celule fixe şi mobile ◼ Substanţă fundamentală bogată ◼ Fibre colagene rare şi subţiri ◼ Numeroase vase sanguine ◼ Localizare:dermul papilar, lamina propria a organelor tubular-cavitare, stroma organelor parenchimatoase ◼ Funcţii: mecanică, metabolică, de sinteză  Celule Fibre fixe subţiri SF bogată Epiteliu Celule mobile  Ţesuturile conjunctive dense ◼ Predomină fibrele de colagen ◼ Substanţă fundamentală redusă ◼ Celule fixe rare (fibroblaste, -cite), mobile de obicei absente ◼ Tipuri, în funcţie de orientarea fibrelor colagene: ◼ Dezordonat ◼ Ordonat  Ţesutul conjunctiv dens dezordonat ◼ Abundenţă de fibre, puţine celule şi SF ◼ Celulele: fibroblaste şi fibrocite ◼ Fibre orientate în diferite direcţii ◼ Localizare: ◼ Dermul profund (reticular) ◼ Submucoasa organelor cavitare şi tubulare ◼ Stroma interlobulară (glanda mamară) Ţesut conjunctiv dens dezordonat HE Dens dezordonat Ep Lax Ep  Ţesutul conjunctiv dens ordonat ◼ Fibre colagene dispuse paralel (ordonat) ◼ Fibrele şi celulele sunt dispuse ordonat ◼ Tendoane ◼ Ligamente ◼ Aponevroze ◼ Lamelar  Tendonul ◼ Conexiunea muşchi – os ◼ Fascicule paralele de FT fibre colagene, printre care sunt dispuse celulele specifice – Epi Endo tenocitele ◼ Fibre+celule: fascicule ◼ Învelişuri conjunctive: ◼ Endotenonium ◼ Peritenonium ◼ Epitenonium  Tenocitele ◼ Formă funcţională de fibroblaste ◼ Secţiune longitudinală: fuziforme ◼ Grupate cîte două (bigeminism), cîte patru (cvadrigeminism ◼ Nucleu: ovlar, hipercrom ◼ Citoplasmă: bazofilă ◼ Secţiune transversală: stelate (celule aliforme) Tendon, secţiune longitudinală Tendon, secţiune transversală  Ţesutul adipos alb-galben ◼ Lobulat, septuri conjunctive ◼ Vase sanguine (arteriole, venule, capilare) şi fibre nervoase ◼ Format din adipocite alb- galbene (uniloculare) ◼ Sărac în celule mobile ◼ Hormonosensibil: ACTH, tiroxină, cortizol ◼ Localizare: ţesut celular subcutanat, în jurul unor organe (glob ocular, rinichi) Funcţii Metabolică Depozitare Lipoliză Sinteză  Ţesutul adipos brun ◼ Format din adipocite brune (multiloculare) ◼ Lobulat, septuri conjunctive ◼ Numeroase capilare sanguine ◼ Localizare: axilar, cervical, perirenal ◼ Funcţie: termoreglare capilare ȚESUTUL CARTILAGINOS  Caractere generale ◼ Ţesut conjunctiv specializat ◼ Componente: celule specifice şi matrice extracelulară ◼ Matricea: solidă, fermă, elastică, bogată în glicozaminoglicani ◼ Permite difuzia substanţelor nutritive ◼ Model cartilaginos pentru viitoarele oase ◼ Postnatal: articulaţii, trahee, bronhii  Celulele cartilaginoase ◼ Tipuri: condroprogenitoare, condroblaste, condrocite ◼ Condroblastele: la periferie, aplatizate, mai mici decît condrocitele ◼ Prin diviziune, diferenţiere şi sinteza de matrice devin C condrocite  Condrocitele ◼ Rotunde, ovalare sau unghiulare ◼ Mai mari decît condroblastele ◼ Incluse în lacune ale matricei ◼ Nucleu excentric ◼ Citoplasmă bogată în organite nespecifice şi incluziuni (glicogen şi lipide) ◼ Potenţial de diviziune păstrat ◼ Sintetizează componentele matricei: colagen tip II, GAG şi ancorină ◼ Pseudocapsula pericelulară: rezistenţă la compresiune  TC Cb C M P  Grupele izogene ◼ Aglomerări de condrocite ◼ Toate celulele unui grup izogen provin din acelaşi condrocit prin diviziune (izo – aceeaşi, genos – origine) ◼ Grupe izogene coronare: condrocite dispuse radiar – cartilaj hialin matur ◼ Grupe izogene axiale: condrocite dispuse în şiraguri – discul de creştere al oaselor în lungime Grupe izogene coronare  Grupe izogene axiale  Matricea extracelulară ◼ Componente: ◼ Fibre de colagen, reţea în jurul lacunelor ◼ Substanţă fundamentală ◼ Biochimic: ◼ Colagen tip II ◼ Glicozaminoglicani ◼ Glicoproteine ◼ Condronectină, ancorină ◼ Apă 60 – 75% ◼ Tipuri: ◼ Teritorială ◼ Interteritorială Albastru de toluidină  Pericondrul ◼ Învelişul conjunctiv al cartilajului ◼ Tip tisular: dens dezordonat ◼ Conţine vase sanguine ◼ Strat intern: condroprogenitor ◼ Strat extern: tipic dens dezordonat Fibros Tipuri de cartilaj Hialin Elastic Fibros  Cartilajul hialin ◼ Cel mai bine reprezentat ◼ Localizare ◼ Schelet primitiv ◼ Sept nazal ◼ Trahee, bronhii ◼ Cartilaje costale ◼ Articulaţii mobile ◼ Morfologie ◼ Condrocite, condroblaste ◼ Matrice amorfă, acidofilă  Cartilajul elastic ◼ Elastină în matrice ◼ Condrocite mari, grupe izogene coronare ◼ Matrice redusă faţă de hialin ◼ Are pericondru ◼ Nu calcifică ◼ Localizare: epiglotă, cartilaje aritenoide, pavilionul urechii, tuba auditivă P Cb  Cartilajul fibros ◼ Componente ◼ Condrocite ◼ Matrice teritorială ◼ Ţesuct conjunctiv dens dezordonat ◼ Localizare ◼ Discuri intervertebrale ◼ Simfiza pubiană ◼ Articulaţia temporo - mandibulară ◼ Nu are pericondru ◼ Calcifică frecvent Ţesutul osos Ţesutul osos: ţesut conjunctiv specializat, matrice extracelulară impregnată cu săruri minerale  Componente şi funcţii ◼ Matricea extracelulară ◼ Celulele ţesutului osos Osteoprogenitoare Osteoblastele Osteocitele Osteoclastele ◼ Funcţii Rezistenţă mecanică Metabolică (rezervor pentru săruri de calciu)  Structura ţesutului osos ◼ Unitatea morfologică de bază: lamela osoasă OM ◼ Conţine celule şi matrice OI ◼ Tipuri Compact sau haversian Spongios sau trabecular ◼ Variante Imatur sau primar: fibre OI colagene aranjate dezordonat OM Matur sau secundar (lamelar) fibre colagene dispuse ordonat 11/8/2024Os imatur Os matur Os matur 11/8/2024  Celulele ţesutului osos ◼ Proprii Osteoprogenitoare Osteoblaste Osteocite ◼ Origine medulară osteoclastele ◼ Celulele osteoprogenitoare Suprafeţe osoase Se pot transforma în osteoblaste Ovoidale, turtite, cu puţine organite Celule osteoprogenitoare nespecifice  Osteoblastele ◼ Celule diferenţiate care secretă matrice osoasă ◼ Origine: celule osteoprogenitoare ◼ Morfologie Poliedrice sau cuboidale, prelungiri scurte Nucleu central, eucromatic, cu nucleol Citoplasmă bazofilă cu numeroase organite şi incluziuni ◼ Funcţii Sintetizează oseină, colagen I şi proteine noncolagene Receptori pentru parathormon (secretă o substanţă care activează osteoclastele)  P Ob Oc 11/8/2024  Osteocitele ◼ Celulele osoase mature ◼ Mai mici decît osteoblastele ◼ Incluse în matrice ◼ Lacunele matricei, conţin osteocite, interconectate prin canaliculi ◼ Canaliculii conţin prelungirile osteocitelor, interconectate (gap)  Osteocite incluse în lacune 11/8/2024 11/8/2024  Osteoclastul ◼ Gigantă multinucleată ◼ Resorbţia matricei ◼ Origine: monocite sanguine ◼ Localizare: suprafeţe osoase ◼ Nuclei: 10-60, la polul opus suprafeţei de contact ◼ Citoplasmă acidofilă: lizozomi (fosfatază acidă, colagenază)  Oc Os Osteoclaste Tipuri de ţesut osos: compact şi spongios  Ţesutul osos compact (haversian) ◼ Localizare: diafiza oaselor lungi, corticala oaselor scurte şi late ◼ Format din lamele osoase dispuse ordonat Sistem haversian (osteonul) centrat de canal, structura de maximă rezistenţă Sistem interstiţial, lamele necentrate de canal, solidarizează osteoanele Sistem cisrcumferenţial intern: lamele osoase lungi, paralele cu suprafaţa internă Sistem circumferenţial extern: lamele osoase paralele cu suprafaţa externă Sistemul Havers - osteonul ◼ Unitatea morfofuncţională a osului compact ◼ Paralel cu axul mare al osului ◼ Formă cilindrică (de coloană) ◼ Componente Lamele osoase concentrice Canal osteonal, cu ţesut conjunctiv şi vase sanguine Canalele osteoanelor vecine sunt interconectate prin canale oblice (Volkmann) Osteon, secţiune transversală 11/8/2024  Dispoziţia concentrică a lamelelor osoase 11/8/2024  Canal oblic Canal osteonal 11/8/2024  Circumferenţial Osteon Interstiţial 11/8/2024  Ţesutul osos spongios ◼ Format din trabeculi osoşi ramificaţi ◼ Localizare: epifizele oaselor lungi şi zona centrală a oaselor scurte şi late ◼ Formează compartimente pentru măduva hematogenă ◼ Trabeculii: formă, grosime şi orientare variabile ◼ Excepţional conţin osteoane