Emotions and Interpersonal Communication PDF

COPLEŞIT DE EMOŢI E Tntr-un episod din seria ul e televîziun G!ee, difuz t de canalul Fax: Kurt Hummel (interpreta! de Chns_ Colfer) şedea linga patul tatălui sau, Burt (Interpretat de M1ke O'Malley). care suferise de curînd un infarct şi era în comă. Kurt era copleşit de emoţii foar...

COPLEŞIT DE EMOŢI E Tntr-un episod din seria ul e televîziun G!ee, difuz t de canalul Fax: Kurt Hummel (interpreta! de Chns_ Colfer) şedea linga patul tatălui sau, Burt (Interpretat de M1ke O'Malley). care suferise de curînd un infarct şi era în comă. Kurt era copleşit de emoţii foarte diver e. Se simţea vinov in legătură cu o ceartă pe care o avuseseră ultima oară cînd vorbiseră. li era teamă să nuiati piarda tatăl şi era trist la gîndul de a trăi fără el. Era recunoscator pentru sprij inul prietenilor lui şi ruşinat din cauză că îi neglijase mai devreme. Cind tatăl lui i-a strins mina, Kurt s-a sim surprins, fericit şi a sperat din tot sufletul că Burtişi va putea reveni. Intensitatea numeroaselNor emoţii ale lui Kurt I-au ajutat să-şi dea seama cit de important este tatal lui pentru el. ·"'- · · '-' "c.·.::·.""' ·:·:c;......,__,_. ·:,.:.:=-. Emoţia are o forţă puternica. Atunci cind simţim o emoţie puternică, de exemplu, o tristeţe profunda pentru că am pierdut o persoană iubită sau bucuria intensă de a ne reîntilni cu cineva drag, putem avea impresia că emoţiile noastre ne mistuiesc. Tn unele privinţe, exact asta se întîmplă: emoţiile noastre sînt atît de conectate de corpul, mintea şi comportamentele noastre, incit ele practic ne copleşesc. Prin urmare, înţelegerea acestei forţe intense şi adesea misterioase ne poate ajuta să apreciem rolul enorm pe care il joacă în ceea ce priveşte modurile în care relaţionăm cu alţii.  1. Emoţia în comunicarea interpersonală foarte mult din ceea ce spunem, gîndim şi facem este afectat de emoţii ; cu toate acestea, ori ne oprim să medităm la ceea ce înseamnă emoţiile. Ne dăm seama că emoţiile ne determină') s ne simt! m şi.să actionăm în numi m duri, in viaţa de zi cu zi: Deşi studiile se axează Jar de ce. In aceasta seeţmne, vom de fim emoţn le ŞI vom adesea pe caracteristicil e experienţelo r ema­ analiza care este legătura lor cu dispoziţia. Vom analiza ţionale intense, majoritatea emoţiilor resim­ apoi forme specifice ale emoţiilor, care pot fi de bucurie ite în _ viaţa de zi cu z :int mai egra_bă de i afectuoase, ostile sau triste şi anxioase, ţinînd cont de mtensltsater:d să.Men să menţ ona! acest influenţele lor asupra comunicării interpersonale. ct u ţ. _. ·:t i ţ i r 7: ;:a experienţelor emoţionale intense. Ce este emoţia? Subiect de discuţie: Pe lîngă dispoziţie, alţi termeni folosiţi adesea ca echivalenţi pentru Emo1ia poate părea tipul de fenomen pe care nu îl putem emoţie sint sentiment şi afect. Sentimentele defini cu adevărat, dar pe care, atunci cînd îl simţim, il sintexperienţefoartescurtedeincitare,dintre recunoaştem cu siguranţă. Emotiile pot fi experienţe intense, care unele pot ea componente emoţion le ?Jl chi r să ne schimbe viaţa, ar e fel de e periente sî t. : :x.e r;l:. at r: ;e ) :; ele, m3.1 prec1s ?. Conform cercetatonlor. o emotie este reactta un termen cu semnificaţii ample, care include pluridimensională a corpului la orice eveniment care ampli- conceptele de sentiment, emoţie şi dispoziţie. fică sau inhibă obiectivele unei persoane1 De exemplu, simţiţi anxietate inainte de un examen final, deoarece posi- :> e oţie.Reacţie ultidimensiona.lă a cor­ bilicatea de a-1 pica interferează cu obiectivul dumneavoastră de a-1 trece. Dacă vă descurcaţi bine la examen, sînteţi fericit, in i co c ri7: : 5';; e mpl lfică sau lleoarece v-aţi atins obiectivul ; dacă aveţi un rezultat nesatisfăcător, vă enervaţi sau sînteţi dezamăgit, deoarece obiectivul dumneavoastră a fost zădărnicit. Sînteţi trist cînd vă moare un animal de companie drag, din cauză că obiectivul menţinerii unei relaţii cu animalul respectiv a fost afectat. Elementar vorbind, emotia este modalitatea de a reactiona a minţii şi a corpului wnneavoastră, astfel încît atingerea obiectivelor vă face să vă simtiti bine, iar ratarea lor vă ce să vă simţiţi rău. EMOTIA DIFERĂ DE DISPOZITIE. Mulţi oameni se referă la emoţii ca la dispoziţii (şi viceversa), !ar dispoziţiile şi emoţiile sînt experienţe diferite. Dacă o emoţie este o reactie la un anumit t".tnirnent (de exemplu, luarea unui examen sau moartea unui animal de companie), dispozitia te un entiment car n.ar o ca ză num identifica- dispo%1ţie Sentiment, adesea prelungit ol 1 12 S ar putea să sJmţlţl ca aveţi o d1spoztţ1e bună sau care nu are nici cauză identificabilă.. , roastă fără un motiv evident. Dacă puteţi identifica moti- ------- 0 11Jl pentru care vă simţiţi bine sau vă simţiţi p r ost, atunci probabil că simţiţi o emoţie, mai kgrabă decît o dispoziţie. De asemenea, dispoziţiile sint mai persistente, durează adesea zile iaU săptămîni la rind3 În schimb, majoritatea emoţiilor au o durată relativ scurtă. Emotiile au diverse forme. Specialista in comunicare şi experta în emoţii Laura Guerrero a erat că putem înţelege multe emoţii dacă le siruăm într-una din aceste trei categorii : ( 1 ) emotii 'f bucurie şi afectuoase, (2) emoţii ostile şi (3) emoţii de tristete şi anxietate4 Să analizăm ueva dintre emoţiile specifice care alcătuiesc fiecare categorie.  coM V:\KAREA I TERPERSO\'ALĂ 272 Emoţii de buc u rie/afectuoase: fericirea, i u b i rea, pasiunea şi si m patia in afa ra sălii de curs: Cereţi-le studenţi l o r Ce anume vă face fericit ? Dacă sinteti ca majoritatea s.1i-şi noteze experienţele de bucurie şi cau- oamenilor, relaţiile dumneavoastră personale se nurtlărl zele a stora, timp de cîteva ile. olosiţi a_c st printre lucrurile cele mai importante5. Sentimentul de cone. exere ţr p ntru a purt o drscuţre cu pr VIr ao;-- t e : i ter:e : ! ;;a ----'- de bucune şr xiune cu alţii constituie o sursă de bucurie profundă pentn.t mulţi oameni, iar experienţele emoţionale de bucurie şi -'- ------, fericire joacă un rol important în transformarea acestor relaţii în unele satisfăcătoare. In această seCţiune, vom analiza sentimentele de fericire ' dragoste, pasiune şi simpatie, pentru a le înţelege funcţiile în comunicarea interpersonată. FERICIREA. Dintre toate emoţiile umane, fericirea este una dintre cele mai uşor de recunosc ut şi universală6. Fericirea este o stare de mulţumire, bucurie, plăcere şi voioşie. Oamenii din -;:-;::-:;c-;:::-::;-c::-:--,;,--::-= -; c:-:-= toate culturile cunoscute îşi manifestă fericirea zîmbind :r;; e : e de mulţumire, bucurie. rîzînd şi fiind plini d e? :gie ; to i i?.terpretează aces ă v e ------ comportamente ==-'-="'--. drept md tcu ale fencmt7. Despre materiale media: Dragostea este mdtvtduală.. _î tr-o oarecare_ m sură, fe:ici ea în e : ca o experienlă probabil cel mai popular subiect al artei şi al de a ne apropiaTotuş i, cmd ne stmpm fenctp, avem tendinja materialelormedia.subtoateformele lor(lite- de oameni şi de a ne reconecta cu ei8. Cu alte ratură, muzică, poezie, sculptură, filme şi tele- cuvinte, fericirea ne determină să ne împărtăşim bucuria v ziune, tablouri etc.). Spuneţi-le studen}ilor cu alţii, căutînd contacte şi dînd dovadă de expresivitate e ag o n în interaqiunie _ oastre. Aceste comporta- c t : P 9 :t Pe ;a : ? emotional · meme, la nndul lor, aduc fenctre celeilalte persoane, astfel încît fericirea devine o experienţă cu adevărat socială. Studiile arată că fericirea contribuie şi la sănătatea şi bunăstarea noastră, ajutîndu-ne să ne recuperăm după efectele dăunătoare ale stresului10. IUBIREA ŞI PASHJNEA. Iubirea poate fi mai uşor de recunoscut decît de definit. Un motiv este faptul că trăim atîtea forme ale iubirii, printre care iubirea de cuplu, iubirea de prieteni, iubirea pentru membrii familiei, iubirea de Dumnezeu şi iubirea de sine. Iubirea este o emotie deosebit de puternică ; ea îi motivează pe oameni să se comporte aşa cum nu s-ar purta în alte conditii. De exemplu, iubirea pentru un partener de cuplu îi poate determina pe oameni să renunţe la locul de muncă, să-şi vîndă casa şi chiar să se mute la mii de kilometri, ca să fie alături de acesta. De asemenea, oamenii fac sacrificii extraordinare din dragoste pentru copiii lor sau :iubire Emotie care constă în a simţi atractie pent:U Dumneze. P rin urma e, iubirea înseamnă a-ţi păsa. faţă de dnev , a ataşat şi profund devotat fi de ct eva, a te s ţl ataşat ŞI extrem de devotat faţă de o faţă de o anumită persoană. anumită persoana. Unele forme de iubire sînt însoţite de pasiune, o emotie : pasiu e Em ţi secundară are constă in bu:une. ş surpno_ a,: pl s experr :nţele de :n- care îmbină semimemele de bucurie şi surpriză cu trăiri tuzcasm şc atracţce faţa de o alta persoana.de entuziasm şi atracţie fată de obiectul pasiunii noastre12. Oamenii simt adesea pasiune în primele etape ale unei relaţii de cuplu sau sexuale, cind comportamente precum sărutul, tinutul de mină, afinnaţia " Te iubesc" şi interactiunile sexuale constituie o noutate. Deoarece pasiunea se bazează pat1ial pe surpriză, este amplificată de noutatea acestor comportamente. Totuşi, din acelaşi motiv, pasiunea tinde şi să se estompeze, pe măsură ce oamenii ajung să se cunoască mai bine unul pe alrul13 Astfel, pasiunea tinde să-i reuneascli iniţial pe oameni, astfel încît aceştia pot descoperi şi explora orice sentimente au unul pentru celălalt. Dacă ajung să simtă o dragoste adevărată unul pentru celălalt, relaţia poate evolua şi se poate dezvolta chiar şi după ce experienţa pasiunii s-a estompat14 De asemenea, oamenii pot simţi pasiune  EMOŢJA 273 ;·)liar şi in absenta iuOirii de cuplu, de exemplu, in cazul Cînd simpatizăm pe cineva, ne face plăcere care sînt pasionaţi de o activitate sau de o cauză. compania persoanei respective şi vrem sa pe- Iubirea şi pasiunea sînt exemple de emoţii sociale, ceea trecem timp Împreună cu ea. înseamnă că de obicei apar pornind de la interactiunile 5 e::: i;; i;i7 i;: 9 n;; 1 : ;.·e astre so ial.e. Cu alte cu.vinte, emoţiile sociale sînt înd ep t a de obicei spre anumlte persoane sau spre alte enutăp e 1 cti ceasta nu este1 icidecum estri onată 1 soc iale (de exemplu, un animal sau o zeitate). Cînd iubim, aceste relaţii. Oamenii pot simţi entuziasm şi iubim pe cineva anume. Cînd simţim pasiune, aceasta este atracţie pentru alţi şi în mod platonic, non- directionată spre cineva sau spre ceva specific. "'" ' 1. == ===:::==.::: === :lsimpatie Evaluare generală pozitivă a altei SNPATIA. Un alt exemplu de emoţie socială este simpatia. ::_P " 0 '0 · Puteţi considera simpatia pur şi simplu un tip de iubire mai :::.:.:.:::.::_-------­ putin intensă, dar simpatia şi iubirea sînt de fapt emoţii diferite. Există vreo persoană despre care puteţi spune că o iubiţi, dar nu o simpatizaţi cu adevărat ? Dacă da, înseamnă că deja ioţelegeti diferenta dintre cele două emoţii. Dacă iubirea înseamnă ataşament, grijă şi dedicare faţă de cineva, simpatia este un produs a1 evaluării generale a altei persoane1 5 Dacă vă place să fiţi cu cineva şi în general aveţi o concepţie pozitivă privind personalitatea şi comportamentul Subiect de discuţie: Cereti- -le studentilor să să,u , probabil că simpatizaţi persoana respectivă, deşi nu dea exempl e de persoane pe care le i besc, aţi spune că o iubiţi. La fel, dacă există oameni pe care îi dar nu le simpatizează in mod deosebit. iubiti şi cărora le sînteţi devotaţi, dar nu vă face plăcere să ;=::=,::;:=;=============== petreceţi timpul împreună cu ei, probabil că îi iubiţi pe Emoţi e defe cirec.resccomuni.care interper­ aceştia, de.şi u ii.simp tizaţi in mod deosebit. ia ;'a ţ CJndu-1 pe oamem mal aproape Cînd s1mţrm Simpatie faţă de alte persoane, ne mani- -- -'- -------­ festăm adesea această emoţie prin comportamente foarte intime, precum zîmbetul, atingerile i statul aproape de ei. De asemenea, tindem să panicipăm la activităţi comune, ca, de exemplu, vizionarea unor filme, sporturile şi cumpărăturile şi facem eforturi să petrecem timp împreună cu ei, deoarece ne face plăcere compania lor16 Deşi fericirea, iubirea, pasiunea şi simpatia sînt emoţii distincte, ele au adesea efecte asemănătoare asupra comunicării interpersonale. Mai precis, toate ne motivează să căutăm compania altora17 Cînd ne simtim fericiţi, vrem adesea să ne împărtăşim fericirea cu prieteni şi cu membri ai familiei, interactionind cu ei. Cînd simpatizăm, iubim sau avem o pasiune pentru cineva, ne place să fim alături de persoana respectivă şi adesea ne simţim nemulţumiţi cind sîntem despărţiţi de ea. Astfel, emoţiile de bucurie, afectuoase, cresc comunicarea interpersonală, aducîndu-ne mai aproape de oamenii la care ţinem. Emoţii de ostil itate: mînia, dispreţu l, dezg u stul, gelozia şi invidia Emoţiile de bucurie, afectuoase, creează senzaţii pozitive. Totuşi, în relaţiile noastre există momente în care apar emoţii mai neplăcute. in această secţiune, vom analiza cinci emoţii de ostilitate din cadrul relaţiilor interpersonale, care pot fi distructive dacă nu sînt gestionate în mod adecvat : mînia, dispreţul, dezgustul, gelozia şi invidia. Mi IA. Mînia este o r:a ţ e emoţională la perceperea : minie Reacţie emoţională la nedreptăţi. faptulUI că atr. fost nedreptaţit mtr-un anumit. fel. Dacă un ___ _:___:_ __.:___:_ ___ alt şofer vă taie calea în trafic, dacă luaţi o notă finală mai mică decît aveţi impresia că vi se cuv ine sau dacă partenerul uită că e ziua dumneavoastră de naştere, probabil că veţi simţi mînie într-o oarecare măsură, fie că este vorba despre o iritare uşoară sau de furie clară. Cînd  ERSO=' ALA 274 CO!YfL\" ICAREA 1:'- tendinţe de acţiune Motivaţii cu funda- emoţiile includ o componentă comportamentală. Mai pre­ ment biologic ale unor reacţii comportamen- cis, prezintă tendinte de actiune, ce sînt comportamente spe­60 tale specifice faţă de emoţii. cifice pe care fiecare emotie ne detennină să le adoptăm -  EMOTIA 281 oe exe rnplu, tendinţa de acţiune asociată cu teama înseamnă cercetarea în prim-plan: un studiu cl a sic ,010p roteeţie. Prin urmare, sentimentul de teamă ne deter- coordonat de Dutton şi Aron (1 974) a evi- = nă fie să ne retragem dintr-o situa ie care ne înspăimîntă, denţiatca incitarea produsă de frică (în acest apărăm de o amenintare6:. Dacă evităm cu succes tudiu, teama de inălţ! e} poat atribuită mod _eronat atracţrer_ sexuale,e fidacă ne să ne ursa temerii sau o contracarăm atunci nu mai sim im prezenta m o persoană atragătoare'. Acest este fapt ,eamă. Cmd ne Simţim ne voş1, avem tendmta e ; a ca ilustrează ideea că oamenii asociază incitării ' A :,au de a ne răzbuna pe ce1 care ne-au nedreptătn6. Cmd etichete cognitive. ;intern bucuroşi, tendinţa noastră de qiune este să interac- 'D tton. , Aron, A.P. {1974)_ some evidence fer D.G.se ua! ·ionăm cu persoanele la care poem6 _ herghtened anraction under condi of high an iety. Journal ofPersonaliryand Soctions. Tendintele de aqiune sînt legate de anumite tipare corn- chalagy, ial Psy­ 30 pp. 5 1 0-5 1 7 · 1 porramentale specifice pe care o anumită emoţie ne moci- 1-ează să le adoptăm, dar nu respectăm întotdeauna neapărat tiparul respectiv. De exemplu, dacă simţiţi teamă, nu sînteţi întotdeauna capabil să contracaraţi sursa fricii sau să vă feriţi de ea , chiar dacă acestea sînt tendinţele de acţiune asociate cu teama. Iată şi un alt exemplu : i. diferent cît de preocupat sînteţi cu privire l a evaluarea de l a mijlocul anului efecruată de îndrumătorul dumneavoastră, este posibil să nu o puteţi evita, deşi vă doriţi acest lucru. EMOTHLE SÎNT SOCIALE ŞI CULTURALE. Emoţiile pe care le Simţim Într-o anumită siruaţie SÎnt modelate în diverse feluri de convigerile specifice societăţii noastre cu privire la situatia respecrivă64. De exemplu, mulţi americani s-ar simţi dez- Subiect de discuţie: Pe lîngă influentarea gustaţi la gîndul de a mînca pisici, cîini, melci, şerpi, cămile, emoţiilor pe care le simţim in anumite sitUaţii, ;obai sau şobolani, deşi aceste animale sint consumate în normele noastre sociale şi culturale mai in· mod obişnuit în diverse societăţi din întreaga tume65 Oame- fluenţează şi momentele şi modalităţile in IIÎi crescuţi într-o societate hindusă s-ar simţi la fel de care ne exprimăm m ţiile, aspect_ pecare il Jezgustaţi la gîndul de minca hamburgeri - un element vom prezenta ulterr o r rn acest capitol. :omun al alimentatiei din SUA - deoarece vacile sint considerate sacre în religia hindusă66 Consumul oricărui animal nu are nimic inerent dezgustător. Unii oameni simt dezgust, iar 1l i încîntare din cauza practicilor sociale şi a mesajelor cu care sînt obişnuiţi. Diferenţele ;ociale dintre emoţii se pot traduce în comportamente fundamental diferite. Să presupunem că v-aţi depus dosarul la mai multe universităţi, dar nu aţi fost admis la :ea pentru care aţi optat în primul rînd. Dacă aţi crescut într-o societate nord-americană, 1robabil că simţiţi dezamăgire pentru că aţi fost respins sau chiar mînie faţă de sine, pentru :ă nu v-aţi pregătit mai bine pentru testul de admitere. Ca reacţie la emoţiile respective, este 10sibil să daţi din nou testul in anul următor (cu speranţa de a aplica din nou la colegiul ales) ;au să acceptaţi să fiţi admis la o instituţie de învăţămînt mai puţin dorită. În schimb, dacă 1ti crescut în Japonia, principala emoţie în această situaţie ar fi ruşinea generată de dez­ moare sau dizgraţie pe care aţi atras-o asupra dumneavoastră şi a familiei, nereuşind să fiţi 1dmis. De fapt, o modalitate prin care unii oameni din Japonia reacţionează la ruşinea ntensă este sinuciderea, deoarece tendinţa de aqiune în cazul ruşinii este ascunderea sau lispariţia în raport cu ceilalţi67. Japonia are una dintre cele mai mari rate de mortalitate din urne, parţial din cauză că ruşinea este o componentă atît de importantă în repertoriul emotional l japonezilor68 Consultaţi secţiunea "Pe scurt", care prezintă un rezumat al celor patru componente ale motiei. 'E SCURT COMPONENTELE EMOŢIEI 1ziologică Emoţia cauzează modificări ale stărilor fiziologice, ca, de exemplu, presiunea sanguină, ritmul respiraţiei şi nivelul hormonilor :Ognitlvă La nivel cognitiv, etichetăm consecinţele fiziologice ale emoţiei, pentru a identifica o anumită stare emoţională  282 C0!\·11.::\ICAREA 1!'\TERPERSO:"\ALĂ Comportamentală · E!'l"1oţii!e au tend inţe de acţiune care r: e deterr:,ina să ccr:-,portălll in anumite moduri ::e Socială şi culturală Emoţiile pe care le trăim şi le exprimăm sint cauzate in parte de mesaje-le practicile sociale şi culturale pe care le-am învăţat · Emoţi i l e variază s u b aspectul valenţei şi al intensităţii S iect _ de discuţie: Din persp_ec ivă c g- Deşi o e_xperienţă_ mo{iona!ă este simulta şi o_ experientă n1t1vă, cmeva poate afirma: "Ma s1mt bme fiziOlOgică, cogmuvă. comportamentală ŞI socwculturaJâ =i :t: e ti':,r r u::ad r:;;ia \ acestOr emoţiile nu se. compun di n exact cele şi combinaţii _. In _ aceasta secţJUne, vom a fericit pentru că mă simt bine". Cu alte cu- cele douăpatruvariabile dimensJum. nall.Za vinte, procesele fiziologice care însoţesc o care disting fiecare experienţă emn­ emoţie sint responsabile in mare parte pen- ţională : valen{a şi intensitatea. tru valenţa emoţiei. EMOŢ II LE VARIAZĂ Sl.iB ASPECTl'L VALE:-entru prima oară cu alţii, încercăm să ne dăm seama dacă -=-:----:-:-::---::-c-:--:--::-:-:-=­ l comunicare continuă cu ei va merita efortul depus37. : teoria valorii rezultatului antici patTeo· Dacă ?.e place ceea c aflăm d: s re cineva pe parc r ul : :: :: ;s! %"e :;ă:f ţli n ,.onversaţulor.. noastre t nlţJa!e, antiCipăm rezultate pozitive =========== : : s renrru comunicarea ulterioară cu persoana respectivă, adică vom vrea să o cunoaştem mai bine. In sch imb, dacă nu ne place ceea ce aflăm despre cineva pe parcursul conversaţiilor iniţiale,  COML,..; ICARE.A. ll\TERPER$0:-\AL...i, 312 a nricip rezultate ne ati_ve_ p ntru cc:r.ur icarea uite. puţ!.r: pe ur:ii _ Ur:ec;i ii sir.:patiză:c. oameni, pemăsurăceaflămmaimultedespre noa r ă Şl_nu vom fi mouvaţ1 sa aJungem să o/il cunoaşteill :ct rr.a! ei. Teoria valorii rezultatului anticipat sugerează mai bine'8. căfalasim comportamenredeevitarepentrua Există multe motive pentru care putem anticipa rezulta nesemnaladezinteresuffa.radeacestepersoane. pozitive arunci cînd comunicăm prima oară cu 0 anurni : persoană. Putem afla că avem multe în comun cu aceasta sau că are un minunat simţ al umorului şi că este amUZant să fim in preajma ei. De asemenea, putem afla că ştie foane multe despre ur, subiect care ne interesează, de exemplu, plimbările cu caiacul sau web designul, aşa că aflăm mai multe despre aceste hobby-uri dacă sîntem în preajma sa Dacă valorizăm aceste calităţi, atunci teoria lui Sunna fra.nk anticipează că vom iniţia comportamente comunicationate prin care urmărim să o cunoaştem mai bine, de exemplu, o comunicare verbală mai amplă şi apropierea nonverbalăl9. În alte cazuri, putem anticipa rezultate negative cînd ajungem să cunoaştem pe cineva pentru prima oară. De exemplu, după ce petrecem un timp cu o cunoştintă nouă, putem descoperi că îi critică mereu pe alţii, este plictisitoare Figura 9.2. Teoria valorii rezultatului an- şi foarte defensivă. Dacă ne displac aceste calităţi, teoria ticipat. Teoria valorii rezultatului anticipat valorii rezultatelor anticipate afirmă că ne vom diminua susţine că estimăm cît de pozitive vor fi comunicarea verbală şi nonverbală cu ea sau o vom evita in viitor interacţiunile noastre cu oamenii complet. Figura 9.2 ilustrează procesul teoriei valorii rezuJ­ şi ne comportăm faţă de ei in mod adecvat. tarului anticipat. Înţelegerea creă rii relaţiilor Teoria atracţiei, teoria diminuării incertitudinilor şi teoria rezultatului anticipat n e ajută să înţelegem cum şi cu cine ne creăm relatii sociale. Conform teoriei atracţiei, vrem să cunoaştem oameni atunci cînd simţim o doză de atraqie fizică, socială sau de atracţie fală de sarcini. Oricare dintre aceste tipuri de atracţie ne va motiva să iniţiem comportamente de apropiere, -::-------,------:--::-- care sint comportamente comunicaţionale ce semnalează : :: : i a ::: !e;: :a interesul faţă de o altă persoană Printre comportamentele. :. interesul cuiva de a"cunoaşte p ersoană. ---------'--'---- 0 de apropiere se numără declaraţule verbale, de exemplu, a - - face cunoştinţă cu cineva şi a-i pune întrebări despre sine. De asemenea, acestea includ şi acţiuni nonverbale, de exemplu, zîmbetul şi menţinerea contacrului vizual cu persoana respectivă. Folosim astfel de comportamente comunicaţionale pentru a ne exprinia dorinţa de a-i cunoaşte pe alţii, iar teoria atractiei postulează că acestea sînt consecinţa atracţiei fizice, sociale şi/sau atractiei faţă de sarcini. Conform teoriei diminuării incertitudinilor, scopul principal al iniţierii comportamentelor de apropiere este adunarea de informatii despre cealaltă persoană, pentru a ne diminua incertitudinea cu privire la ea. Cu cît incertitudinea noastră este diminuată, cu atît vom simpatiza persoana respectivă. După cum am văzut, această presupunere poate fi adevărată dacă cea mai mare parte a lucrurilor pe care le aflăm despre acea persoană sînt pozitive. Totuşi, dacă aflăm că este bigotă, incăpăţînată sau plictisitoare ? Conform teoriei diminuării incertitudinilor, putem continua să simpatizăm mai mult respectiva persoană deoarece incertitudinea s-a redus. Totuşi, conform teoriei valorii rezulcarului anticipat, persoana respectivă ar trebui să ne fie mai puţin simpatică, deoarece rezultatele pe care le anticipăm cunoscind-o par mai puliD  CO lJ ICAREA 1:\TERPERSO!\ALĂ ÎN PRIETE!\II SI RELAŢII PROFESIONALE 313 r i ăroare. În consecintă, ar trebui să nu mai fim motivaţi să ne implicăm în comportamente o om de ap ropiere cu persoana respectivă. Ar fi mai probabil să folosim comportamente de evitare, re.:a sîn comport mente co unicaţio ale ce semnalează :,: comportamente de evitare Comporta· a bsenta mteresulUJ faţă de cmeva. Ca m cazul comporta- mente comunicaţionale care semnalează 111entelor de apropiere, printre comportamentele de evitare absenţa interesului de a cunoaşte pe cineva. se numără atît actiunile verbale, de exemplu, afirmaţia "te rog să mă laşi în pace" , cît şi comportamente nonverbale, Subie de. is.cuţie: Spuneţi-le stu en il r de ex mplu, evitarea contacru ui vizual cu p rsoana respec- ti\'ă ŞI faptul că nu petrecem timp cu ea. P nn urmare, con- e ; uţ i : r;:zd tului anticipat) ne dete mină adesea să facem fonll teoriei valorii rezuhatului anticipat, sîntem motivaţi anticipări diferite cu privire la acelaşi rezultat. s! intemeiem relatii cu oamenii doar cînd informaţiile Acest lucru se datorează faptului că ele ne initial e pe care le aflăm despre ei sînt pozitive. a.tra atenţia a up unor caracteristici i.fe- r a s Totuşi, simplaformare a une relaţii sociale u în e mnă. ? : t a : i ; = r: ; ' : ; _ neapărat ca vom vrea să o menjmem. Unele pnetenn mcep teori i. intens, dar s e diminuează in timp , iar altele se dezvoltă şi --------­ se consolidează. Îndeosebi două tradiţii teoretice - teoria costului/beneficiilor şi conceptul comportamentelor de menţinere a relaţiilor - ne ajută să înţelegem de ce şi cum mentinem relaţiile soci le. Teorii despre costuri şi beneficii sa presupunem că sînteţi atras de o persoană, aţi ajuns să o cunoaşteţi şi a ţ i devenit prieteni. în acest moment, aţi încheiat procesul formării unei relaţii sociale. Cum veţi decide dacă vreţi să menţineţi relaţia sau să o lăsaţi să dispară ? O modalitate ar fi să evaluaţi raportul dintre costurile şi beneficiile relaţionale. Amintiti-vă că relaţiile presupun atît costuri, cît şi beneficii. Investiţi anumite resurse într-o prietenie, de exemplu, timp, atenţie ş i bani. În schimb, primiţi anumite beneficii, de exemplu, sprijin emotional, distracţie şi ajutor. Două teorii specifice - teoria schimbului social ş i teoria echităţii - ne ajută să înţelegem cum aceste costuri şi beneficii influenţează relaţiile p e care avem cea mai mare tendinţă de a le menţine. TEORIA SCHIMBt:Lt;l SOCIAL ŞI FOR!V!AREA RELATIILOR. Principiul călăuzitor al teoriei schim­ bului social este următorul : oamenii încearcă să menţină relaţii ale căror beneficii sînt mai mari decît costurile40 Ginditi-vă la relaţia cu un vecin. Există ccsruri asociate cu relaţia dimre vecini. Trebuie să fiţi dispus să acordaţi ajutor cînd este :=-:----:--c:--:-:-:---:-c-=---:----c­ t oria sch.mbul i _s clal T orie.conform î : e :ţ : ; i e ee;:;;:crr:: nevoie şi este posibil să nu mai beneficiaţi de intimitate, dacă vecinul dumneavoastră ştie cînd plecaţi şi cînd vă întoarceţi. De asemenea, o relaţie între vecini are şi avan- turile. taje, de exemplu, ştiţi că cineva poate avea grijă de locuintă =-"---------­ cit timp sînteţi plecat şi aveţi aproape o persoană a cărei companie vă face plăcere. Întrebarea, ccnform teoriei schimbului social, este dacă credeţi că beneficiile depăşesc costurile. Dacă rbpunsul este afirmativ, atunci sînteţi inclinat să menţineţi relaţia ; în caz contrar, sînteţi mai putin inclinat să o menţineţi. :> nivel de compar ţie Aşteptările realiste !: ; i ăe :n;i' r:; ned c e e t or:n Un concept important al teoriei schimbului social este llivelul de comparaţie, aşteptările dumneavoastră realiste cu privire la ceea ce vreţi şi credeţi că meritati de la o reia- relaţie. e. Aşteptările dumneavoastră se bazează atît pe experienţele -'-'-'-'---------­ dumneavoastră cu relaţiile sociale, cît şi pe normele culturale predominante pentru astfel de re latii. Poate credeţi că vecinii ar trebui să fie prietenoşi şi să vă ajute cind aveţi nevoie, dar  314 C0:-..1 L :\ !C6.REA i!'."TERPERSO\"ALA în res t ar trebu i să-şi \·adă de treat:a !cr..-\ceste idei ;;c:- f:o.ce par:e dir:. !'!.:velul C;.:::meavoaţilor şansa de a fi expresivi din punct de vedere emoţional, iar femeilor le dă ocazia să se bucure de activităţi comune, caracteristici nespecifice prieteniilor cu persoane de acelaşi sex56 în plus, mulli prieteni de sex opus simt un anumit nivel de atraCţie fizică sau romantică unul faţă de celălalt57 şi comunică adesea în moduri care seamănă cu relaţiile de cuplu, de exemplu, flirtînd unul cu celălates şi făcînd glume cu tentă sexuală39. De fapt, un srudiu la ;are au luat parte peste 300 de studenţi americani, efectuat de specialiştii în comunicare Walid Afifi şi Sandra Faulkner, a relevat că jumătate dintre sru de ti au afirmat că au întreţinut raporturi exuale cu n..... ţ e :. : , r : : :: = pneten de sex opus cu care nu aveau o relaţte de cuplu. prietenii care nu sint romantice, dar implică Deşi unele srudii sugerează că activitatea sexuală modifică raporturi sexuale"'. specificul ndame tal al unei p :i enii din re persoa e de ""'Hughes, M., Morrison K., Asada, KJ.K 12005). What's , sex. opus dm platomc.m romantiC , peste JUmătate dmtre Jovegottodowithit? Exp!oringthe impactofl'lain­. srudenţii participanţi la studiul lui Afifi şi Faulkner care tenance rules, love atitudes, and network support avuseseră relaţii sexuale cu un prieten de sex opus au : 1 : ;:: ; : : 56 1 ! · WesrernJour­ infinnat o astfel de schimbare a caracterului relatiei lor. Fie că sînt atraşi sau nu unul de celălalt, mulli prieteni de sex opus au motive specifice pentru care nu şi doresc ca prietenia lor să se transforme într o relaţie de cuplu. Într-un srudiu la care au participat peste 600 de studenţi americani, specialiştii în comunicare Susan Messman, Dan Canary şi Kimberly Hause au descoperit că oamenii menţin relatii de prietenie nesentimentală cu persoane de sex opus din şase motive fundamentale62 : Nu simt atracţie fizică faţă de prietenul lor ; ' Rudele lor şi alţi prieteni nu ar aproba o relaţie romantică cu prietenul respectiv ; ' Nu sînt pregătite să se implice într o relaţie romantică ; Vor să protejeze prietenia existentă ; ' Se tem să nu fie dezamăgiţi sau răniţi ; ' Sînt preocupaţi de o tertă persoană, de exemplu, un frate/soră care manifestă un interes aparte faţă de prietenul lor. Srudiile relevă că, în ansamblu, atît femeile, cît şi bărbaţii consideră că prietenii de sex Opus sînt mai loiali şi mai săritori decît prietenii de acelaşi sex63 Concomitent însă prieteniile dintre persoane de sex opus le permit femeilor şi bărbaţilor să se bucure de acele aspecte ale prieteniei care sînt valorizate cel mai mult de sexul opus. Prin urmare, se pare că prieteniile dintre persoane de acelaşi sex şi dintre persoane de sex opus oferă beneficii unice.  324 COM l:\"ICAREA I TERPERSO ALĂ Priete n i i l e au o a n u m ită d u rată de viaţă întrebaţi-i pe studenţi Oricît de importante sîn prieteniile pemr:u oi, majori tea Subiect de discuţie: cuse mai cîţi ÎntÎl dintrenescprietenii in modloregulat. r apropiChiar aţi dinşi liceu , permaneme. Mat degrabă, ca maJOritatea relat nu smt prie- ulor, prieteniile au o durată de viaţă : sint iniţiate, men\inute. teniile foarte apropiate sint vulnerabile cind iar în cele din urmă multe dimre ele se încheie. William circumstanţele exis_tenţi le se _ m_o_difică (de ;; cZ;f ,u i:e :% -a i:ce:..: i :..: : ş: :;,ce;::erea Rawlîns, specialist în comunicare şi expert în prietenie afirmă că majoritatea prieteniiior traversează un ciclu exis: -------'-------- tential alcătuit din şase etape64 Să presupunem că două femei care nu se cunosc, Naya şi Emily, au fost chemate în aceeaşi zi să-şi facă datoria de juraţi şi se îmîlnesc în sala de aşteptare. Să vedem cum ar progresa relaţia lor de-a lungul celor şase etape propuse de Rawlins. Interacfiwze limitată de roluri : În etapa interaqiunii limitate de roluri, Naya şi Emily se întîlnesc şi interaqionează pentru prima oară. Deoarece în această etapă sînt străine, comunicarea dintre ele respectă normele sociale şi culturale ale interactiunii dintre străi!IÎ. Sînt respecruoase şi politicoase, dar îşi împărtăşesc puţine informatii personale. Relaţii amicale : După ce stau de vorbă un timp, Naya şi Emily pot intra in etapa relaJiilor amicale. În acest moment, conversaţia lor devine mai amicală. De exemplu, îşi pot spune relatări sau anecdote personale. Naya şi Emily pot avea doar intenţia ca interacţiunea lor amicală să le facă mai plăcut timpul de aşteptare petrecut în sala rezervată juratilor. Totuşi, aceasm poate fi şi o invitaţie la prietenie. Progrese spre prietenie : Să presupunem că Emily îi trimite în săptămîna următoare un e-mail Nayei, întrebînd-o dacă ar vrea să meargă la vernisajul unei galerii. Invitaţia lui Emily poate semnala trecerea la etapa progreselor spre prietenie. În această etapă, comu­ nicarea dintre Naya şi Emily capătă un caracter mai social şi mai puţin tributar normelor şi regulilor. Prietenie în formare : Dacă Naya şi Emily continuă să se întîlnească şi interactiunile lor le fac plăcere, pot intra in etapa prieteniei in formare. În acest moment, incep să se considere prietene. Comunicarea dintre ele continuă să devină mai personală şi respecll intr-o mai mică măsură normele. Prietenie stabilă : În limp, relaţia dintre Naya şi Emily poate progresa spre etapa prieteniei stabile. În acest moment, ele consideră că prietenia lor este consolidată pe deplin. Au foarte multă încredere una în cealaltă şi îşi pot chiar adapta atitudinile şi opiniile pentrU a corespunde mai mult cu ale celeilalte prietene. Prietenie care se stinge : După mulţi ani de prietenie apropiată, Naya şi Emily pot intra in etapa prieteniei care se stinge. Această etapă marchează declinul prieteniei lor, care poate deveni doar mai distantă şi mai relaxată sau se poate încheia complet. Există multe motive pentru care o prietenie ajunge la un sfirşit65. Studiile sugerează el putem împărţi aceste motive în două categorii generale : evenimente care îi detennină pe prieteni să se antipatizeze şi modificări ale circumstanţelor existenţiale care diminuează oportunitătile de comunicare şi atenţie. Vom analiza fiecare dintre aceste situaţii.  COML"!\ICAREA 1:\TERPERSOl\AL Ă ÎN PRIETE JI ŞI RELAŢII PROFESIO\'ALE 325 P t:r::r e s;; POJ Aj; FORMAREA REU.· este neapărat definit. A întîlni pe cineva pen·. u to ate cuplurile parcurg etapele dezvoltării rel2· tru prima oară poate insemna începutul unei ţiilor în acelaşi mod. Unele poe rămîne mult timp în e1apa relaţii de cuplu, dar şi inceputul unei prietenii experimentării. înainte să treacă la etapa intensificării. sau al unei relaţii profesionale. Altele pot progresa foarte rapid de la o etapă la alta, iar cercetarea in prim-plan: Studiil e luiJoseph altele pot ajunge pînă la etapa integrării, dar pot amîna Walther au arătat că oamenii se implică ade· etapa stabilirii legăturilor. Cercetătorii au descoperit d sea mai rapid în etapa experimentării atunci relatiile de cuplu persoane de acelaşi sex se dezvoilă cind interacţionează online decît cind inter- conform aceloraşidintre z î tipuri de etape38. : i: =: :: ::i!·i ; i : culturile. Formarea relatiilor nu este neapărat la fel în to 1e hiPerpersonală, prin care oamenii dezvăluie De exemplu, în tările care practică căsătomle informaţii mai intime mai devreme in eva· aranjate, procesul formării unei relatii maritale ar aclta luţia relaţiei dedtarface-o in contexte de tip foarte diferit. Acesta ar include negocieri şi decizii Juale faţă în faţă. de părinţi şi mai putine contribuţii din partea copiilor (sau  CO C!\ lCAREA I\:TERPERSO ALA Î RELAŢIILE DE CCPLL ŞI FAMILIALE 347 nic i c cor.tribuţle). De z.semenea, îr.. ;2.rUe !r. care po!ig a ia p01;gamia este comună În multe ţări. =-su-cb"'"le-;c-d;--e--;dl;-"-- ""tie-,7sp_u_oe..,-ţl--;-le-s-:-tu-;d-en--:ţl;-lm- este frecventă, etapele imegrării şi stabilirii legăturilor ar arăta altfel, deoarece o persoană ar putea avea mai mulţi eneri conjugali simultan. După cum am observat mai să n- cet cu. şt:lu că au aj.un în.e pa inte­ part devreme , în acest capitol, aşteptările culmrilor privind graru m relaţule lor. Care srnt md1cule? relatiile de cuplu variază - şi odată cu acestea variază şi. c e.. e.l u. 1110dalită i!e de formare a relaţiilor. a s ,:· ;ţ: r7t ; :: : ;i trează cele mai mari niveluri de devotament lţ s un b Tip uri relaţionale d iferite la cupluri e -u l i ; e d en e =r : r. studi i l o r, cuplurile Ch iar dacă oamemt parcurg acelaşi traseu fundamental m nivelurilecelemaimarldedevotamentşidra­.. tradiţional e susţi n că au Jezvoltarea relaţiilor de cuplu. ei nu ajung să aibă în final goste dintre toate cele patru cupluri (inclusiv acelaşi tip de relaţie. Studiile privind relaţiile maritale indică c pluril e ixtet': otivul ar put a faptul a n e ai_ degrabă că_ p rte erii se în adrează în tipuri r lation le ai; ţ ; l ! = f :r ( = dJStm cce. Specialista m comumcare Mary Anne Fitzpatnck oarece corespund cel mai bine asteptărilor a petrecut mulţi ani studiind tiparele comunicării maritale. societăţii privind căsătoria). · Sw diile ei sugerează că oamenii întemeiază căsătorii şi "Weigei, DJ.,Ballard-Reisch. D.S.(I999}.AIImarriages rămîn în ele bazîndu-se pe scheme maritale, ce reprezintă are not maintained equally: Marital type, marital qua! ity. and t_he uses of maintenance behaviors. modelele lor cognitive pentru ceea ce este căsătoria şi ceea Per>ona/Re ce ar trebui să fie39. Studiile lui Fitzpatrick au relevat că latJonshlp , 6· PP· 291 ·303. se î îlne : fre:vent î n eosebi trei puri de căsătorii : Chiar dacă stabilim relaţii conform aceloraşi tradJţiOnala, separată ŞI_ mdependentă4 · etape elementare, nu ajungem să avem nea- r Cuplurile tradiţionale au 0 abordare culturală conven- părat acelaşi ipderelaţii. Co formexperteiin tiona ă a căsătoriei - Cred în di iziunile ti ice ale muncii : ; i ;:rr;: e:: :s ; ;;_. : : :0 7;, _ _ pe cntenul genulUI, conform carora femeile smt _ respon- separaM şi independentă. sabile cu treburile casnice şi cu creşterea copiilor, iar soţii sînt responsabili cu reparaţiile gospodăreşti şi intretinerea automobilului. Cînd apar conflicte, soţii din cuplurile tradiţionale le dau curs mai degrabă decît le evită. Cuplurile separate se aseamănă cu cuplurile din căsătoriile tradiţionale, cu excepţia fap­ lUlui că partenerii sînt mai degrabă autonomi decît interdependen i. Deseori, au interese şi reţele sociale proprii şi se consideră indivizi separaţi. mai degrabă decît un cuplu. Datorită absenţei interdependenţei, sotii din cupluri separate nu se implică in conflicte, in general. Chiar şi cînd nu sînt de acord, tind să ignore conflictul , în loc să îi dea curs în mod direct. Cuplurile independente consideră că nu depind de aşteptările sociale privind căsătoria. Nu cred neapărat în rolurile convenţionale ale genurilor sau în diviziunea muncii, aşa că este posibil ca soţia să sustină financiar familia, în timp ce so{Ul stă acasă cu copiii. Deşi aceste cupluri se consideră independente de normele culturale, ;-;-:--;-:--;---,--:--:-;-;:---;---:-:-;-:c----;--:- sîm extrem de interdependente, in consecintă, dau curs :!:ţ:ede z x t= :P e0' : :;:: : _ confltctelor,. acestea apar. cmd lui" şi, pe de altă parte, "căsătoria ei şi că De asemenea, Fitzpatrick a descoperit că în aproximativ acestea dou n sînt nea!' rataceleaşi. Tipul s e ea jum ătate di :t e cuplurile studiate so l şi s ţia n înt de acord cu pnv1re la faptul că ar avea o casătone tradtponală, experienţae i ; :c a l:ş separată sau independentă. Ea denumeşte cuplurile in care ======----­ căsători ei. cei doi soţi au convingeri diferite despre căsătorie cupluri mixte. Cel mai comun tip de cuplu mixt este cel în care aşteptările soţiei se încadrează în tiparul cuplurilor tradiţionale, iar aşteptările soţului în tiparul cuplurilor separate. Modelele comunicării în cuplurile mixte reflectă cel mai probabil aşteptările particulare ale fiecărui soţ.  348 COMUNICAREA INTERPERSO AL Ă Relaţiile de cuplu sîm la fel de individuale ca persoanele implicate in ele. iar o. serie dintre modalitătile prin care diferă sînt legate de comportamentele comunicationale. In seqiUnea, următoare, vom analiza pe scurt diverse moduri de a comunica în relaţiile romantice. Com u n ica rea interpersonală în relaţiile de c u p l u Putem afla informaţii despre calitatea relaţiilor de cuplu dacă analizăm modul în care comuniCă cei doi parteneri. Patru comportamente comunicaţionale au o influentă deosebită asupra satisfactiei partenerilor de cuplu cu privire la relaţia lor : managementul conflictelor, manage. menrul intimităţii, comunicarea emotională şi comunicarea instrumentală. RELAŢIILE DE ClJPLL" VARIAZĂ SCB ASPECTCL GESTIONĂRII COl\FLICTELOR. Conflictul este o caracteristică comună a multor relaţii de cuplu. Specialiştii în comunicare William Wilmot şi Joyce Hacker definesc conflictul drept " o luptă exprimată între cel puţin două părţi inter. dependente care percep scopuri incompatibile, resurse insuficiente şi interferenţa celeilalte părţi in atingerea scopurilor lor"41. Partenerii dintr-o relaţie de cuplu pot avea conflicte privind multe aspecte, inclusiv felul în care îşi petrec timpul şi îşi cheltuie banii, felul în care îşi cresc copiii şi îşi gestionează obligaţiile personale şi profesionale şi felul in care li se desfăşoară viaţa sexuală. Deşi conflictele nu sînt amuzante, nu sînt neapărat rele pentru o relaţie. Modul în care cuplul gestionează conflictele - mai degrabă decît nivelul de conflicte cu care se confruntă - influenţează succesul relaţiei. O mare parte din ceea ce ştim despre modul în care partenerii romantici gestionează conflictul provine din studiile despre căsătorie. De exemplu, John Gottman, specialist in psihologie socială şi în terapie maritală, a petrecut mulţi ani studiind felul în care comunică soţii în timpul episoadelor de conflict42. Conform cercetărilor sale, cuplurile maritale pot fi clasificate în patru grupuri, în functie de modul in care gestionează conflictele43 : Cuplurile validame discută despre dezacordurile lor în mod deschis şi cooperant. În astfel de cupluri, soţii comunică respect faţă de opiniile celuilalt, chiar şi atunci cînd nu sînt de acord cu partenerul. Rămîn calmi, chiar şi arunci cînd discută subiecte extrem de contro­ versate. De asemenea, folosesc umorul şi manifestări de emoţie pozitivă pentru a disipa tensiunea ce poate fi indusă de conflict. Cuplurile volatile discută la rîndul lor deschis despre dezacorduri, dar într-un mod mai degrabă competitiv decît cooperant. Cu alte cuvinte, fiecare soţ încearcă să-1 convingă pe c:-c-:-c-:---::--cc---c:-cc----=c---:-: celălalt să-i adopte punctul de vedere. Conflictele acestui Subiect de discuţie: Conform studiil o lui tip de cuplu tind să fie marcate de manifestări ale emoţiilor Gott an, cuplurile volatile sint cele mai co- negative, mai degrabă decît pozitive. Totuşi, aceste con· mumcative şi mai expresive dintre toate tipu- flicte sint urmate adesea de perioade intense de afecţiune riie de cupluri. şi "împăcare ". Cuplurile care evită conflictul gestionează dezacordurile în mod indirect, mai degrabă decît deschis. Pentru a evita disconfortul determinat de implicarea în conflict, aceste cupluri încearcă să risipească emoţiile negative şi să se concentreze asupra asemănărilor dintre ele. Au impresia că nu au mult de cîştigat dacă dau curs conflictului în mod direct şi cred că majoritatea problemelor se vor rezolva de la sine. Adesea " sînt de acord să nu fie de acord", această tactică permiţîndu-le să evite conflictul, dar problemele care îl generează pot rămîne nerezolvate. Cuplurile ostile manifestă conflicte frecvente şi intense. Pe parcursul episoadelor conflic­ tuale, cuplurile ostile utilizează manifestări ale emoţiilor negative, de exemplu, tonalităţi dure ale vocii şi expresii faciale care indică mînia sau frustrarea. De asemenea, intreprind atacuri personale care includ insulte, sarcasm, apelative, invinuiri şi ale tipuri de critică.  COMCNICAREA 1!'\'TERPERSO:\ALĂ ÎS RELAŢII LE DE CUPLC ŞI FAMILIALE 349 Deşi Gotunan şi-a eiaborat categoriiie cu referire la cupiuriie căsătorite, studii mai recente întreprinse de cercetătorii Thomas Holman şi Mark Jarvis arată că aceleaşi categorii li se aplică şi cuplurilor heterosexuale necăsătorite44. Mai puţine srudii au fost efectuate cu privire Ja comunicarea pe parcursul conflictelor în cuplurile de lesbiene şi gay. Studiile lui Gottman ali identificat însă unele diferente între stilurile conflictuale ale cuplurilor homosexuale şi heterosexuale. Mai precis, cercetările sale au evidenţiat că, în comparaţie cu cuplurile hetero­ sexuale, cuplurile de gay şi lesbiene : Folosesc mai mult umor şi emoţii pozitive în timpul conversaţiilor conflictuale ; , Tind într-o măsură mai mică să devină ostile după un conflict ; Folosesc mai puţine manifestări de dominare şi putere pe parcursul unui episod conflictual ; Sînt mai puţin înclinare să considere conflictul o problemă individuală ; , Îşi păstrează calmul emoţional şi psihologic în timpul conflictului. Pentru multe relaţii de cuplu, conflictul este neplăcut, dar inevitabil. Vom evalua ulterior 51rategiile eficiente pentru gestionarea sa, în capitolul 11. Conform studiilor lui Gottman, cuplurile de acelaşi sex gestioneaza conflictele usor diferit RELAŢltLE DE CL:PLC VARIALĂ SL:B ASPECTUL MANAGEMES- foţG decup/uri/e heterosexua/e.. rcLUI ISTJMITĂŢII. În toate relaţiile de cuplu, partenerii -'---'--------­ trebui e să aleagă ei înşişi modul în care gestionează informaţiile pe care le consideră a fi intim e. De exemplu, cînd Kali şi Nea! aveau dificultăţi privind conceperea unui copil, s-au gindit atent cui anume îi vor spune. Nea! simţea că această informaţie nu priveşte pe nimeni decît pe ei înşişi şi prefera să o ţină secretă. Kali voia să o împărtăşească familiei şi prietenilor apropiaţi, pentru că avea nevoie de sprijinul lor emoţional. Problemele lor legate de conceperea unui copil cauzau deja desrul stres în relaţie ; dezacordul legat de păstrarea secretă a informaţiei nu făcea decît să amplifice stresul. Specialista în comunicare Sandra Petronio consideră că toţi oamenii simt tensiuni între dezvăluirea anumitor informa ii şi păstrarea lor secretă. Ea a elaborat teoria managementului intimitătii comunicării, pentru a explica modul în care indivizii şi cuplurile gestionează tensiunile respective4. Teoria managementului intimităţii comunicării susţine că Neal şi Kali de{in în comun informaţiile despre problemele lor. Infor- -::-:-:----:-;--:-:-:;--= matiile le apa in lor, pri urmare ei trebuie să decidă dacă ;ut :: ::;i:ec: n: :,i; i ic;; le ţm_ pentru sme sau le Impărtăşesc altora. onează tensiunea dintre inti- oamenii gesti Indivizii şi cuplurile au abordări diferite ale intimităţii. mi tate şi dezvăluire. L'nii dintre noi sînt "ca o carte deschisă" - adică nu au ;;::;=-:::;: : :;:: =.=.=;=::=== inhibiţii legate de dezvăluirea infonnaţiilor private altor Subiect de discuţie: o modalitate prin care persoane. Alţii sînt discreţi, comunică informaţiile private cercetătorii stabilesc delimitările intimităţii doar cîtorva persoane bine alese. Studiile arată că unii într-o relaţie constă in analizar a subiectelor dintre noi pur şi simplu sint mai înclinaţi decît alţii să :;e i: : t e , i:rr: : dezvăluie informaţii personale. Totuşi, în majoritatea cazu- cu privire la respecti ele subiecte. Studiile rilor, deciziile noastre privind dezvăluirea infonnaţiilor sînt sugerează că anumi t e subiecte sînt evitate influenţate de persoanele cărora le facem dezvăluirile, de frecvent în relaţiile personale; printre ele se cît de mult avem încredere în ele şi de nivelul dezvăluirilor numără eşecurile şi experienţele negative, pe care ni le-au făcut acestea la rîndul la. Indiferent ce informaţiile despre abuz l de_ u?s anţe sau motive avem pentru a dezvălui informaţii altora, trebuie să , : : s; d ; P ;b :: conştientizăm întotdeauna care sînt informaţiile pe care un mele de ordin legal. panener de cuplu se aşteaptă să le păstrăm secrete. ;:=:::: = : :;===.=.====.= Subiect de d scuţie: Cereţi-le studenţilor să i comportamente folosite identifice anumite e _o meni e ru a ca_ unica emoţia pozi­ RELATIILE D E CUPLU VARIAZĂ Sl'B ASPECTUL GESTIONĂRII Comunicarea emoţională consti- COMU/'\ICĂRII EMOŢIONALE. tuie o componentă importantă a majoritătii relatiilor de trva şr negatrva rn relaţule lor.  350 C0\1L:'\ICAREA ISTERPERSO;\"AL.Ă. cuplu. Conform studiiior, modui în care panenerii îşi exprimă emoţiile unu ! fată de ceHUa!t poate spune mult despre calitatea relatiei lor'-. ai precis, acest lucru reflectă cît de satisfăCUii sînt partenerii unul de celălalt 8 De exemplu, să presupunem că Anita şi sotul ei, Jonah, sîm căsăwriţi de opt ani. Ei detin împreună o casă unde au şi un mic atelier de olărit şi cresc cele două fiice gemene ale lui Jonah dimr-o căsătorie anterioară. Se confruntă cu dificultăti, ca orice cuplu. dar ambii sînt foarte satisfăcuti de relatia lor. Să presupunem că vizavi de Ani ta şi Jonah locuiesc Brad şi Lynne. Sînt împreună de aproape zece ani, dar s-au despăqit de două ori în această perioa. Cea mai recentă separare a durat cîte\'a luni şi ar fi pus capăt pentru totdeauna relaţiei daca familia lui Lynne nu ar fi făcut presiuni asupra cuplului pentru ca aceştia să-şi rezolve problemele. Atît Brad, cît şi Lynne şi-ar descrie relaţia drept foarte nesatisfăcătoare. Conform studiilor, una dintre cele mai vizibile diferenţe sub aspectul tiparelor comunica­ ţionale ale acestor două cupluri constă în exprimarea emoţiilor. Pe parcursul cîtorva srudii specialiştii în psihologie socială John Gottman şi Robert Levenson au identificat două tip de comunicare emoţională care diferenţiază cuplurile fericite de cuplurile nefericite... ah În primul rînd, partenerii fericiţi, precum Anita şi e :t:t;; r : : : )n : Jon. i_şi comu !că rec proc ai multe oţii p o: i ive şi _ _ puţme _ pre­ în cuplurile fericite este numit raportul lui cum Brad şiemoţn mal negat}ve decit partenem nefenciţJ, Gottman. Lynne49 Indeosebi persoanele implicate în relaţii sa[isfăcătoare exprimă mai multă afectiune, folosesc mai mult umor şi comunică mai multe asigurări sau manifestări verbale ale dedicării lor fată de relaţia respectivă. În schimb, persoanele implicare în relatii nesatisf.1cătoare exprimă mai I:lluita mînie, dispreţ, tristeţe şi ostilitate50 Cercetările efectuate de Gouman şi Levenson au eviden at îndeosebi că membrii cuplurilor satisfăcătoare menţin o proporţie de cinci comportamente pozitive la un comportament negativ51 Al doilea tipar de comunicare emoţionalâ identificat de Gottman şi Levenson este faptul că membrii cuplurilor nefericite sînt mai înclinaţi sâ reacţioneze tot prin emoţii negative la manifestările emoţiilor negative, în comparaţie cu membrii cuplurilor fericite52. De exemplu, cînd Lynne îl critică pe Brad sau îşi exprimă supărarea fată de el, adesea el îi răspunde prin acelaşi tip de comportament, exprimîndu-şi şi el mînia sau criticînd-o la rindul lui. Acest tip de reacţie amplifică negativismul conversatiei lor. În consecinţă, partenerilor le este adesea dificil să rezolve problemele care stau la baza conflictului, deoarece se concentrează atît de mult asupra emoţiilor negative pe care le comunică. În schimb, membrii cuplurilor fericite tind mai degrabă sâ reaCţioneze la manifestârile negative prin comportamente neutre sau pozitive. Cititi caseta.,Aveţi aptitudini ? " şi veţi găsi recomandări privind generarea reacţiilor neutre la manifestările emoţionale negative. RELATIILE DE CL'PLC VARIAZĂ SL'B ASPECTCL GESTIO:\"ĂRH COMUNICĂRII 1:-.'STRC ENTALE. Per· soanele implicate în majoritatea relaţiilor sentimentale comunicâ între ele despre diverse subiecte instrumentale, cotidiene, de exemplu, cine găteşte cina şi cine duce copiii la antre­ namentul de fotbal53 Comunicarea instrumentală vizeazâ sarcinile cotidiene necesare cu care.. se confruntă un cuplu, fapt care explică de ce este una : r e t ; i : : edî dintr: ;ele mai frecvente forme de com nicare dintr pdiS­. - soticitări!e casnice si solicitările de la locul de tenen5. De asemenea, poate fi unul dmtre cele mai muncă, mareVI'. cu atît sînt Supuse unui stres fi z i c mai putate aspecte cu care se confruntă cuplurile, deoarece partenerii sînt adesea în dezacord cu privire la împărţirea "';Hill, EJ. {2005). Work-family facilitation and con- responsabilităţilor pentru sarcinile instrumenrale55. flict, working fathers and mothers, work-family stressors and support. 26. Journal of Family lssue5. pp. 793-8 1 9.  CO!vfl:SICARE.A. 1\TERPERSO!\"ALĂ j;-.; RELAŢI!LE DE CL;PLl:' ŞI FAMILIALE 351 AVEŢI APTITLllL'il ? Cc'-1 SĂ REACŢIO",:-:·-'?-