CDE Examen Intrebari PDF

Succesiunea de medii conductoare prin care circulă curent electric, care realizează o anumită funcție în cadrul unui montaj complex și este caracterizat de parametrii de circuit(rezistență, capacitate, inductivitate s.a.) se numește: ***Circuit electric*** Circuit activ este: ***Circuitul care conț...

Succesiunea de medii conductoare prin care circulă curent electric, care realizează o anumită funcție în cadrul unui montaj complex și este caracterizat de parametrii de circuit(rezistență, capacitate, inductivitate s.a.) se numește: ***Circuit electric*** Circuit activ este: ***Circuitul care conține cel putin un element activ*** Componentele electronice pot fi clasificate în: ***Componente Active si Pasive*** Componentele pasive sunt: ***Rezistoare, bobine, condensatoare*** Componentele active sunt componentele : ***Neliniare de circuit*** Semnalele electronice pot fi: ***Curent, tensiune*** Surse de semnale pot fi: ***Surse de current și de tensiune*** În desenul alăturat sunt reprezentate : ***Surse de curent***  În desenul alăturat sunt reprezentate : ***Surse de tensiune*** Sursele care reprezintă elemente de circuit care au tensiunea la borne independentă de consumul de curent se numesc:\ ***Surse ideale de tensiune*** Sursă ideală de curent sunt: ***Elementele de circuit la care curentul ce le străbate este independent de tensiunea la borne*** Raportul tensiune/curent pentru curent continuu se numește: ***Rezistență*** Raportul tensiune/curent pentru curent alternativ se numește: ***Impedanță*** Raportul curent/tensiune pentru curent continuu se numește: ***Conductanță*** Raportul curent/tensiune pentru curent alternativ se numește: ***Admitanță*** Rezistența electrică este proprietatea: ***De a se opune trecerii curentului prin material*** Se dă formula R=(ρ\*l)/S unde ρ este: ***Rezistivitatea electrică*** Legea lui Ohm presupune relația: ***R=U/I*** Legile lui Kirchhoff. Punctele din reţea în care se întâlnesc cel puţin trei curenţi electrici se numesc: ***Noduri*** Legile lui Kirchhoff. Porţiunea din reţeaua electrică cuprinse între două noduri succesive se numește: ***Ramuri*** Legile lui Kirchhoff. Contururi poligonale închise, formate dintr-o succesiune de rezistori şi surse: ***Ochiuri*** Sarcina electrică totală ce pătrunde într-un nod de reţea trebuie să fie egală cu sarcina electrică ce părăseşte acel nod, această afirmație reprezintă: ***Legea lui Kirchhoff*** Formula ΣE~k~=ΣR~k~I~k~ reprezintă : ***A doua lege a lui Kichhoff*** La trecerea curentului electric printr-un rezistor, puterea disipată se transformă în putere calorică după: ***Efectul lui Joule P=U^2^/R*** În desenul alăturat este reprezentat: ***Divizor de curent*** 25 26 În desenul alăturat este reprezentat: ***Divizor de tensiune*** Rezistența echivalentă a divizorului de tensiune este descrisă de formula ***este pe wiki xD*** Dispozitivul care reprezintă o rezistență care variază în dependență de temperature se numește; ***Termistor*** Abaterea maximă admisibilă a valorii reale de la valoarea nominală se numește: ***Toleranță*** Bobina este componenta de circuit a cărui parametru principal este inductanța electrică, în sistemul Internațional acesta se măsoară în: ***Henri (H)*** În curent alternativ parametru de bază care caracterizează bobina este: ***Reactanța inductivă*** Parametrul electric de catalog puterea disipată nominală, [*P*~*n*~\[*W*\]]{.math.inline}exprimă: ***Puterea maximal admisibil de dispare în timpul funcționării la temperatura camerei*** Parametrul electric de catalog rezistența critică exprimă : ***Valoarea maximală a rezistenței căreia i se poate aplica tensiunea nominală limită*** În desenul alăturat este prezentat simbolul și reprezentarea\ grafică convențională a: ***Bobină*** Coeficientul de proporționalitate între fluxul magnetic și curentul electric (L=φ(t)/i(t)) pentru o bobină se numește : ***Inductivitatea Bobinei*** Inductanța echivalentă a două bobine conectate în serie este data de formula: ***Lech = L1 + L2*** Reactanţa condensatorului scade cu creşterea frecvenţei *f.* Astfel, în curent continuu (*f=0 Hz*) un condensator are reactanța: ***X~C~ ---\> ∞*** Formula [*Z*~*C*~ = *R* − *jX*~*C*~]{.math.inline} reprezintă : ***Impedanța Capacitivă*** Un sistem de două conductoare despărțite printr-un dielectric reprezintă : ***Condensator*** Cînd se aplică o tensiune la bornele unui condensator acesta: ***Acumuleaza o sarcină electrică proporțional cu tensiunea aplicată*** Din punct de vedere energetic un condensator de capacitate C acumulează o energie a cîmpului electric între electrozi conform relației : ***C=((εS)/d)*** Relația C=((εS)/d) reprezintă : ***Capacitate unui condensator cu electrozii de suprafata S cu distanta d între electorzi și eps constanta dielectrică*** Conductibilitatea electrică este: ***Proprietatea materialului de a permite trecerea curentului electric prin el*** Lățimea benzii interzise se notează prin: ***Eg*** Purtătorii de sarcină cu încărcare negativă se numesc: ***electroni*** Pentru doparea siliciului cu impurități donoare se utilizează materiale din grupa : ***V-a*** Pentru descrierea fenomenelor macroscopice de conducție s-au realizat modele care utilizează particule fictive. Mișcarea electronului în banda de conducție este descrisă de o particulă fictivă numită: ***"Electron" cu aceiași sarcină ca și particula reală (-q)*** Pentru descrierea fenomenelor macroscopice de conducție s-au realizat modele care utilizează particule fictive. Mișcarea electronului din banda de valență care se desprinde dintr-o legătură covalentă spre a ocupa un loc liber din altă legătură covalentă este descrisă de o particulă fictivă numită: ***"Gol" cu sarcină electrică egală cu cea a electronului dar cu sarcina opusă (+q)*** Conductibilitatea electrică a semiconductorilor este asigurată de: ***Electroni fara goluri*** Conductibilitatea electrică a semiconductorilor crește odată cu: ***Creșterea temperaturii*** Semiconductoarele extrinseci cu un surplus de electroni (n\>p) se mai numesc semiconductoare de tip: ***p*** Semiconductoarele extrinseci cu un surplus de goluri (p\>n) se mai numesc semiconductoare de tip: Semiconductor de tip n în care densitatea electronilor este mai mare decît densitatea golurilor în așa tip de semiconductori purtătorii majoritari de sarcină sunt : ***electronii*** Semiconductor de tip p în care densitatea golurilor este mai mare decît densitatea electronilor în așa tip de semiconductori purtătorii majoritari de sarcină sunt: ***golurile*** Joncțiunea p-n se formează: ***La conectarea mecanica a unui semiconductor de tip p cu un semiconductor de tip n*** La conectarea anodului diodei a unei tensiune negative joncțiunea se polarizează: ***Invers*** La conectarea anodului diodei unei tensiuni pozitive joncțiunea se va polariza: ***Direct*** În vecinătatea imediată a joncțiunii se formează o zonă sărăcită de sarcini majoritare numită: ***zonă sărăcită de purtători majoritari*** Funcționarea joncțiunii p-n în conexiune directă și inversă este descrisă de legea lui Ebers-Moll care este redată de relația:  Tensiunea de deschidere este ***tensiunea la care dioda începe a coduce curentul*** Formula [\$i\_{d} = I\_{s}\\left( e\^{\\frac{qU\_{d}}{\\text{kT}}} - 1 \\right)\$]{.math.inline}descrie Formula [\$i\_{d\\ } \\cong I\_{S}e\^{\\frac{qU\_{d}}{\\text{kT}}}\$]{.math.inline}descrie : ***Caracteristica volt amperică a diodei în polarizarea directă*** Formula [*i*~*d* ~ ≅  − *I*~*S*~]{.math.inline}descrie : ***caracteristica volt amperica a diodei in polarizale inversa*** Punctul de intersecţie al dreptei de sarcină cu caracteristica volt-amperică a diodei este: ***Punctul static de funcționare*** Principalii parametrii ai unei diode Zener sunt : ***tensiunea de stabilizare, curentul invers macximal, rezistenta interna*** Pentru a nu avea loc străpungerea termică a diodei Zener în serie cu ea se conectează: ***o rezistență*** Formula [*r*~*Z*~ = *Δu*~*Z*~/*Δi*~*Z*~]{.math.inline} reprezintă: ***Rezistența internă a diodei Zener*** Desenul alăturat reprezintă simbolul electric al diodei: ***diodei Varicap*** Dioda formată din o joncțiune de tip metal -- semiconductor se numește: ***diodei Schottky*** Avantajul diodei Schottky este : ***timp de recuperare rapid*** Caracteristica volt amperică a diodei LED se diferențiază prin: ***tensiune de deschidere 1,2-1,5 V*** Dioda la care se modifică caracteristica volt-amperică în urma schimbării fluxului de lumină pe Anod se numește: ***Fotodiodă*** În desenul alăturat este dat : ***Caracteristica volt amperică a diodei semiconductoare***  În desenul alăturat este reprezentat simbolul grafic al diodei : ***Stabilizatoare*** 75. În desenul alăturat este reprezentat : ***Caracteristica volt amperică a diodei tunel***  76. Dioda care prezintă efectul de capacitate variabilă, comandată de tensiunea de polarizare inversă se numește: ***Varicap*** 77. În desenul alăturat este reprezentat simbolul grafic al diodei : ***LED*** 78. Fotodioda are proprietatea că la schimbarea fluxului de lumină aplicat pe ea: ***Are loc transmitera fluxului de lumina la alt dispozitiv semiconductor*** 79. Tranzistorul bipolar este un dispozitiv la care conducția electrică este asigurată :***atît de elctroni cît și de goluri*** 80. Tranzistorul bipolar este comandat în: ***curent*** 81. Tranzistorul bipolar este format din: ***3 zone cu conducție electrică diferită și 2 joncțiuni p-n*** 82.  În desenul alăturat este prezentată însemnarea convențională a tranzistorului: ***p-n-p*** 83. Cerințele față de construcția Emitorului tranzistorului bipolar: ***trebuie să fie puternic dopat cu impurități*** 84. Cerințele față de construcția Bazei tranzistorului bipolar: ***trebuie să fii mai puternic dopat cu bază și mai slab dopat ca colectorul*** 85. Pentru a exista conducție electrică între emitor şi colector: ***joncțiunea emitoare polarizată direct, joncțiunea colectoare polarizată invers*** 86. Fracțiunea din curentul de emitor care contribuie la formarea curentului de colector este notată cu: ***alpha*** 87. Coeficientul de amplificare a curentului static se notează cu: ***beta*** 88. Regimurile de funcționare a tranzistorului bipolar regimul Activ Normal (direct) : ***joncțiunea emitorului polarizată direct joncțiunea colectorului polarizată invers*** 89. Regimurile de funcționare a tranzistorului bipolar regimul Activ inversat: ***joncțiunea emitorului polarizată invers joncțiunea colectrului polarizată direct*** 90. Regimurile de funcționare a tranzistorului bipolar regimul de blocare: ***juctiunea emitorului polarizat invers junctiunea colectorului polarizat invers*** 91. Regimurile de funcționare a tranzistorului bipolar regimul de saturație : ***juctiunea emitorului polarizat direct junctiunea colectorului polarizat direct*** 92. Ecuația curenților pentru tranzistor curentul colectorului este: ***I~C~ = αI~E~ + I~CBO~*** image003 93. Ecuația curenților pentru tranzistori curentul Emitorului se determină după formula: ***IE=IC+IB***  94. În figura alăturată este reprezentată conexiunea tranzistorului bipolar : ***Baza comuna*** image007 95. Schema alăturată reprezintă: ***schema de polarizare a tranzistorului in curent continuu cu divizor de tensiune in baza***  96. În schema de polarizare a tranzistorului bipolar în curent continuu stabilizarea termică a tranzistorului bipolar este asigurată de: ***Rezistența RE*** 97. Influenţa temperaturii asupra caracteristicilor tranzistorului bipolar, la creşterea temperaturii curentul colectorului: ***crește*** 98. Tranzistorul are șase mărimi care îl carecterizează dar conectat în calitate de cudripol perzintă: ***4 marimi independente*** 99. Tranzistorul polarizat în Regimul Activ inversat în practică se utilizează 100. Curentul *I~CBo~* în tranzistor reprezintă: ***Curentul de purtători minoritari*** 101. Tranzistorul cu efect de cîmp se mai numește unipolar deoarece: ***conducția electrică este asigurată de un canal semiconductor cu un singur tip de purtători de sarcină*** 102. Tranzistorul cu efect de cîmp este un element activ comandat în: ***Tensiune*** 103. Tranzistor cu efect de câmp cu poartă izolată se mai numește tranzistorul: ***TEC-MOS*** 104. În desenul alăturat este reprezentat simbolul: ***TEC-J cu canal de tip n*** 105. Tranzistorul cu efect de câmp este un dispozitiv electronic cu trei terminale care se numesc Drenă, Sursă, Grilă. Grila controlează curentul de drenă în funcţie de: ***tensiunea care se aplică între grilă și sursă*** 106. Tranzistorul cu efect de câmp este un dispozitiv electronic cu trei terminale care se numesc Drenă, Sursă, Grilă. Funcția terminalului Sursa este: ***Să furnizează purtătorii de sarcină*** 107. Tranzistorul cu efect de câmp este un dispozitiv electronic cu trei terminale care se numesc Drenă, Sursă, Grilă. Funcția terminalului Drenă este: ***Să colecteze purtători de sarcină*** 108. Tranzistorul cu efect de cîmp TEC-j pentru comandare curentului de drenă joncțiunea p-n a grilei se polarizează: ***Invers*** 109. Pentru tranzistoarele cu efect de cîmp conducția are loc între electrozi: ***Drenă-Sursă*** 110. Structura TEC-MOS diferă de structura TEC-J prin faptul că: ***poarta (grila) tranzistorului este izolată față de canal printr-un stat subțire de dioxid de siliciu (SiO2)*** 111. 112. TEC-MOS cu canal iniţial -- la acest tip de tranzistoare canalul: ***este întotdeauna prezent*** 113. În desenul alăturat este reprezentat simbolul: ***TEC-MOS cu canal inițial de tip n***  114. În desenul alăturat este reprezentat simbolul ***TEC-MOS cu canal indus de tip p:*** 115. Pentru tranzistorul cu efect de cîmp TEC -- MOS cu canal indus de tip n pentru deschiderea tranzistorului pe poartă se aplică tensiune: ***Tensiune pozitivă față de Sursă și Drenă*** 116. Pentru tranzistorul cu efect de cîmp TEC -- MOS cu canal inițial de tip n pentru trecerea curentului între Sursă și Drenă pe poartă este necesar de aplicat: ***Canalul conduce dacă pe grilă nu este tensiune*** 117. Pentru tranzistorul cu efect de cîmp TEC -- MOS cu canal inițial de tip n pentru lărgirea canalului Sursă -- Drenă este necesar de aplicat pe poartă: ***Tensiune pozitivă față de Sursă și Drenă*** 118. Pentru tranzistorul cu efect de cîmp TEC -- MOS cu canal inițial de tip n pentru îngustarea canalului Sursă -- Drenă este necesar de aplicat pe poartă: ***Tensiune negativă față de Sursă și Drenă*** 119. Rolul predefinit al redresorului de tensiune: ***convertirea tensiunii alternative în tensiune pulsatorie*** 120. Rolul predefinit al filtrului de tensiune: ***reducerea variației tensiunii redresate*** 121. Rolul predefinit a stabilizatorului de tensiune: ***De a menține tensiune și curentul constant în anumite limite de consum a sarcinii*** 122. Redresoare pot fi : ***monoalternanţă și bialternanţă*** **\ ** 123. Desenul alăturat reprezintă diagrama tensiunilor redresorului: ***monoalternanţă***  124. Desenul alăturat reprezintă diagrama tensiunilor redresorului: ***bialternanţă*** http://www.scrigroup.com/files/fizica/149\_poze/image016.jpg 125. În desenul alăturat este prezentat redresorul : ***bialternanţă cu punte de diode*** 126. În desenul alăturat este prezentat redresorul : ***bialternanţă cu punct median***  127. În desenul alăturat este reprezentat redresorul: ***trifazat*** 128. Pentru circuitul de redresare, raportul dintre valoarea efectivă şi valoarea medie (a componentelor continue) la ieşire se numeşte: ***Factor de undă***  129. Pentru circuitul de redresare, raportul dintre tensiune continuă de ieşire şi tensiunea alternativă de ieşire poartă denumirea de: ***Efciență redresării*** **\ ** 130. Factorul de undă γ a redresorului bialternanță cu priză mediană este 1,11 să este echivalent cu factorul de undă a redresorului : ***Bialternanță cu punte de diode*** 131. Neajunsul de bază a redresorului bialternanță cu priză mediană:***Necesitatea transformatorului special*** 132. Riple factor sau factorul de formă la valori apropiate de 1 indică o tensiune similar: ***Tensiunii continue*** 133. În imaginea alăturată este reprezentată simbolul graphic conventional a: ***Redresorului cu punte de diode***  134. Pentru circuitele de redresare, principalul dezavantaj al punţii de diode ese: ***Patru diode disipă mai multă energie și căldură*** 135. În imaginea alăturată este prezentată forma de undă a : ***Redresorului trifazat*** Curentul electric redresat al alternatorului 136. Circuite de filtrare, Filtru C constă în: ***conectarea unui condensator C la ieşirea redresorului*** 137. Filtru C în combinație cu circuitul redresor modifică formula formei de undă, unde T este: ***Perioada de repetiție a semnalului*** 138. Dezavantajul filtrului in π rezistiv este: ***pierderea de tensiune continuă pe rezistența*** 139. Diferența între filtru C cu redresor monoalternanță și filtru C cu redresor ***bialternanță: condensatorul se descarcă mai lent în timpul intervalelor scurte dintre pulsuri*** 140. Elementul activ al unui stabilizator de tensiune este: ***Dioda Zener*** 141. Stabilizatorul de tensiune liniar presupune existenţa unei componente electrice active -- diodă sau tranzistor (numit şi *element activ*) -- care îşi ajustează rezistenţa electrică internă astfel încât: ***tensiunea de la ieșirea stabilizatorului să fie constantă*** 142. Stabilizatorul liniar este un stabilizator al cărui element activ, în funcţionare normală, este mereu parcurs de un : ***curent electric*** 143. Stabilizatorul de tensiune paralel se numește paralel deoarece: ***Elementul activ este conectat în paralel cu ieșirea stabilizatorului*** 144. Circuitul de stabilizare a tensiunii. Stabilizator de tensiune paralel. Dioda Zener este închisă dacă: ***Tensiune de intrare a stabilizatorului este mai mică decît tensiune Zener*** 145. Circuitul de stabilizare a tensiunii. Stabilizator de tensiune paralel. Dioda Zener este închisă dacă: ***Tensiune de intrare a stabilizatorului este mai mică decît tensiune Zener*** 146. Se dă schema stabilizatorului de tensiune paralel rezistența R are funcția de : ***Limitarea curentului pe dioda Zener***  147. Adăugarea unui tranzistor la schema stabilizatorului de tensiune paralel permite : ***Să creștem curentul de ieșire a stabilizatorului de tensiune paralel*** 148. Stabilizatorul liniar paralel oferă o modalitate simplă de obţinere a unei tensiuni stabilizate foarte precise şi: ***Nu necesită protecție de suprasarcină*** 149. Stabilizatorul liniar paralel are dezavantajul de bază: ***Randamentul scăzut față de alte stabilizatoare*** 150. Stabilizatorul Liniar paralel la lucru în gol (fără consumator): ***Consumă aceiași cantitate de energie*** 151. Stabilizatorul de tensiune serie se numește serie deoarece: ***Elementul activ tranzistorul este conectat în serie cu consumatorul de la ieșire*** 152. Schema stabilizatorului de tensiune serie rezistența R se alege astfel ca: ***Să limiteze curentul prin dioda Zener***  153. Schema stabilizatorului de tensiune serie Elementul activ tranzistorul este conectat în Bază comună astfel că: ***Funcționează ca repetor pe emitor*** 154. În comparaţie cu stabilizatorul paralel, stabilizatorul serie are avantaj de: ***a avea pierderile de energie electrică proporționale cu curentul consumat la ieșire*** 155. Stabilizatorul de tensiune serie are următorul dezavantaj de bază: ***Că nu poate tolera suprasarcini fără distrugerea elementului active*** 156. Se dă schema Stabilizatorului de tensiune Serie unde R2 și T2au funcția de: ***Protecție de suprasarcină***  157. Ce tensiune de ieșire ne dă stabilizatorul integrat L7808CV: ***+8V*** 158. Ce tensiune de ieșire ne dă stabilizatorul integrat L7915CV-DG: ***-15V*** 159. În schema alăturată este dat un : ***Stabilizator*** 160. Amplificatorul electronic -- este un cuadripol (circuit electronic prevăzut cu o poartă de intrare şi o poartă de ieşire), care are rolul de: ***Forma în circuitul de ieşire o putere mai mare decât cea din circuitul de intrare*** 161. Clasificarea amplificatoarelor după elementele active foloste se face după: ***Cu tranzistoare*** 162. Amplificatorul de semnal mic poate avea unul sau mai multe etaje de amplificare astfel între etajele amplificatorului se amplasează: ***Condensatoare*** 163. Schema de amplificare. Elementul care are ca scop separarea semnalului de curent alternativ de componenta continuă de polarizare se numește: ***Elemente de cuplaj şi separare galvanică*** 164. Schema de amplificare. Raportul dintre mărimea electrică de ieşire şi mărimea electrică de intrare se numește: ***Coeficient de amplificare*** 165. Formula alăturată ne reprezintă coeficientul de amplificare în ***Putere*** 166. Formula alăturată ne reprezintă coeficientul de amplificare în: ***Tensiune*** 167. Se definește banda de trecere (sau banda de frecvențe) a unui amplificator ca: ***diferența dintre frecvențele la care factorul de amplificare scade la din valoarea sa maximă*** 168. La frecvente înalte banda de trecere este limitată de: ***capacitățile interne a elementului active și capacitățile parazitare a montajului*** 169. La frecvente joase banda de trecere este limitată de: ***capacitățile condensatoarelor de separare a semnalului variabil*** 170. Porțiunea de valori între tensiunea de ieşire şi cea de intrare unde este o relaţie de directă proporţionalitate şi forma de undă a semnalului de ieşire este similară formei de undă a semnalului de intrare reprezintă: ***Gama dinamica*** 171. Tensiunea necesară la intrarea amplificatorului pentru a obţine la ieşire tensiune sau putere nominală care caracterizează amplificatoarele de putere și se exprimă în unități de tensiune se numește: ***Sensibilitate*** 172. Amplificarea în curent continuu în schema alăturată este reprezentat tranzistorul compus : ***Darlington***  173. Amplificatorul de curent continuu în imaginea alăturată este reprezentată β (coeficientul de amplificare în curent continuu) echivalent a tranzistorului compus: ***Super-G*** 174. Amplificatorul de curent continuu. Tranzistorul compus format dintr-o combinație de doi tranzistori complementari p-n-p și n-p-n se numește tranzistor compus : ***Super-G*** 175. Amplificatorul de curent continuu în imaginea alăturată este reprezentată β (coeficientul de amplificare în curent continuu) echivalent a tranzistorului compus : ***Darlington***  176. Clasa de funcţionare se defineşte în funcţie de intervalul de timp, τ~c~, dintr-o perioadă T a semnalului care este amplificat în care elementul activ (tranzistorul) se află în stare de conducţie. Tranzistorul se află tot timpul în stare de conducţie în zona activă. Amplificatorul de clasa: ***A*** 177. Clasa de funcţionare se defineşte în funcţie de intervalul de timp, τ~c~, dintr-o perioadă T a semnalului care este amplificat în care elementul activ (tranzistorul) se află în stare de conducţie. O jumătate de perioadă tranzistorul lucrează în zona activă şi o jumătate de perioadă este blocat. Semnalul de ieşire arată ca un semnal redresat monoalternanţă dar este amplificat. Amplificatorul de clasa: ***B*** 178. Clasa de funcţionare se defineşte în funcţie de intervalul de timp, τ~c~, dintr-o perioadă T a semnalului care este amplificat în care elementul activ (tranzistorul) se află în stare de conducţie. Tranzistorul lucrează în zona activă mai puţin decât o jumătate de perioadă a semnalului aplicat la intrare. La ieşire el are aspectul unor vârfuri de sinusoidă. Amplificatorul de clasa: ***C*** 179. Schema de amplificare. Deformarea semnalului de ieşire depinde atât de amplitudinea semnalului de intrare cât şi de: ***Poziţia punctului static de funcţionare pe caracteristica de transfer*** 180. Se dă etajul de amplificare cu emitor comun ce funcție au rezistențele R1 şi R2: ***formează divizor de tensiune care asigură componenta continuă a tensiunii bazei*** 181. Etajul de amplificare în emitor comun este un etaj inversor aceasta înseamnă că : ***defazajul între semnalul de intrare şi de ieșire este de 180 grade*** 182. Se dă etajul de amplificare cu emitor comun funcția predefinită a capacității C~E~ ***scurtcircuit spre borna de împămăntare pentru componenta variabilă a curentului de emitor*** 183. Se dă etajul de amplificare cu emitor comun funcția predefinită a rezistenței R~E~ ***: pentru stabilizarea termică a punctului static de funcționare***  184. În regim dinamic de funcționare, la frecvenţa pentru care amplificatorul a fost proiectat să aibă o amplificare maximă, pentru construirea Schemei echivalente capacitățile de cuplare se pot reprezenta ca: ***O scurtcircuitare*** 185. În regim dinamicde funcționare a amplificatorului sursa de tensiune continuă, pentru construirea schemei echivalente, se echivalează cu: ***O scurtcircuitare*** 186. Repetor pe emitor se numește etajul de amplificare care: ***au factorul de amplificare unitar şi faza semnalului de ieșire corespunde fazei semnalului de intrare*** 187. În schema alăturată este datetajul de amplificare cu : ***Colector comun*** 188. Etaj repetor pe emitor poate fi numit etajul de amplificare cu conectarea tranzistorului în: ***colector comun*** 189. Factorul de amplificare în tensiune a etajului în conexiune colector comun poate fi: ***Au = 1*** 190. Factorul de amplificare a în tensiune pentru etajul de amplificare repetor pe emitor este de:\ ***Au = 1*** 191. În schema alăturată este reprezentat etajul de amplificare în conexiune : ***Bază comună***  192. Reacții la etajul de amplificare este: ***aplicarea semnalului sau a unei părți a semnalului de ieșire înapoi la intrarea etajului de amplificare*** 193. La reacția negativă amplitudinea amplificării scade, dar reacția negativă are următoarele avantaje: ***micșorarea distorsiunilor neliniare creșterea benzii de frecvență amplificată*** 194. Pentru realizarea porților logice prin tehnologia CMOS se utilizează: ***sunt utilizate atat tranzistoare nMOS cat si tranzistoare pMOS*** 195. Pentru acelaşi grad de dopare şi acelaşi volum al canalului semiconductor, în stare de conducţie canalul p are o rezistenţă mai mare decât canalul n datorită 196. În figura alăturată este dată schema unui elment logic CMOS dacă la intrarea acestui element logic (V~in~) se aplică tensiunea de 0V la ieșire vom obține tensiunea de  197. În figura alăturată este dată schema unui elment logic CMOS dacă la intrările acestui element logic (V~in~) se aplică tensiunile V~in1~=0V și V~in2~=+5V tensiunea la ieșire V~ies~ va fi aproximativ