Curs 9 - Auditul Financiar PDF

Curs 9 Curs 9 1  Definirea auditului financiar contabil Din punct de vedere etimologic cuvântul audit provine din limba latina de la verbul “audire” care înseamnă a asculta. Prin audit, în general , se înțelege examinarea profesionala a unei informații în vederea exprimării unei opin...

Curs 9 Curs 9 1  Definirea auditului financiar contabil Din punct de vedere etimologic cuvântul audit provine din limba latina de la verbul “audire” care înseamnă a asculta. Prin audit, în general , se înțelege examinarea profesionala a unei informații în vederea exprimării unei opinii responsabile și independente prin raportarea la un criteriu de calitate. Curs 9 2 Auditor financiar se defineşte ca fiind activitatea complexă efectuată de experţi independenţi în vederea exprimării unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de unitatea patrimonială. Rolul auditului financiar conducerea constă în examinarea întreprinderii; informaţiei financiară clienţi; (redată în conturi) în bănci; scopul asigurării credibilităţii acestor furnizori; informaţii pentru organe fiscale; diferite categorii de investitori utilizatori: potenţiali, etc. Rolul final al auditului financiar îl constituie verificarea şi certificarea bilanţului contabil anual, prin care se formulează o opinie competentă cu privire la imaginea fidelă pe care acesta trebuie să o dea, şi respectarea reglementărilor în vigoare. Curs 9 3  Scopul auditului financiar Îl constituie îmbunătățirea calității informației și creșterea gradului de credibilitate al acesteia. Curs 9 4 Obiectivele auditului financiar Curs 9 5 Aserțiunile conducerii referitoare la conținutul situațiilor financiare anuale Prezentarea Existenta Apariție Valorizarea informațiilor Drepturi si Exhaustivitate Evaluarea obligații Obiectivele auditorului financiar sunt strâns legate de aserțiunile conducerii. Auditorul financiar urmărește, daca aceste aserțiuni sunt juste. Curs 9 6 Obiectivele auditului financiar 1. Obiectivele generale referitoare la categorii de tranzactii reflecate in rulajul conturilor 2. Obiectivele generale referitoare la soldurile conturilor 3. Obiectivele generale referitoare la conținutul și prezentarea situațiilor Curs 9 financiare 7  1. Obiectivele generale referitoare la categorii de tranzacții reflectate in rulajul conturilor Aceasta categorie de obiective este stabilita de catre auditorul financiar avand ca punct de pornire declaratiliie conducerii. Auditorul trebuie sa Urmărească daca: Evaluarea tranzacțiilor a Alocarea in timp, Gruparea tranzacțiilor pe Tranzacțiile înregistrate au Toate tranzacțiile care au fost corecta și daca se cronologia înregistraților conturi s-a făcut corect (ai, avut loc in realitate avut loc au fost înregistrate regăsește in jurnalele asigura independenta ac, numerar, vânzări pe contabile înregistrate corect exercițiilor credit Curs 9 8 2. Obiectivele generale referitoare la soldurile conturilor Activele, datoriile si capitalurile proprii exista la închiderea exercițiului In soldurile conturilor sunt incluse numai Alocarea pe conturi sumele care trebuie este corecta incluse, nu s-a înregistrat nimic in plus Soldurile conturilor Toate activele si sunt corect evaluate, datoriile sunt ale calculele sunt corecte, societatii auditate și nu sunt in concordanta cu ale altor personae inventarierile Toate elementele patrimoniale sunt reflectate in soldurile conturilor, fără Curs 9 omisiuni 9  3. Obiectivele generale referitoare la conținutul și prezentarea situațiilor financiare Soldurile conturilor sunt grupate pe elemente ale situațiilor financiare in mod adecvat Nu s-au încălcat Evaluarea elementelor principiile contabilității din situațiile contabile cu ocazia întocmirii s-a făcut conform situațiilor financiare referențialului contabil Nu s-au omis din situațiile financiare unele informații care trebuiau incluse Nu sunt incluse in situațiile financiare active, datorii, capitaluri proprii care nu exista in realitate sau care nu aparțin societăți Curs 9 10 Pe baza obiectivelor generale pot delimita numeroase obiective specifice Exemplu: pentru activitatea de vânzare, voi prezenta principalele obiective specifice auditorului : o Dacă în jurnalul de vânzări s-au inclus numai vânzările care corespund unor livrări efective; o Daca facturile au fost corect întocmite, corect evaluate corect reflectate in jurnalul de vânzări; o Daca facturile au fost întocmite și înregistrate în perioadele corespunzătoare asigurându-se corecta delimitare a perioadelor de gestiune; o Daca operațiunile de vânzări au fost corect clasificate. Curs 9 11  Aspecte generale privind activitatea de audit Auditul, în general, este un proces sistematic de obținere și evaluare în mod obiectiv a unor informații sau afirmații în vederea aprecierii gradului lor de conformitate cu criteriile prestabilite, precum și de comunicare a rezultatelor către utilizatorii interesați. Curs 9 12  examinarea unei informații trebuie să fie exclusiv o examinare profesională; scopul examinării unei informații este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; Elementele principale care definesc auditul, în general: opinia exprimată asupra unei informații trebuie să fie responsabilă și independentă, ceea ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilități pentru activitatea sa și trebuie să fie o persoană independenta; Persoanele care poartă răspunderea luării deciziilor economice fac apel la serviciile cu caracter de asigurare referitoare la calitatea informațiilor financiare care le sunt furnizate. Aceste servicii de asigurare sunt furnizate de profesioniști independenți, denumiți auditori financiari. Curs 9 13  examinarea trebuie să se facă după reguli dinainte stabilite cuprinse într-un standard/ norma legala ori profesionala care constituie Elementele principale care criteriu de calitate. definesc auditul, în general: statutul de independentă al persoanelor care realizează aceste misiuni de audit și autonomia organismului din care face parte auditorul. Curs 9 14 Din analiza definiţiilor date auditului, în general se pot desprinde următoarele trăsături: 1. Auditul este un proces, un ansamblu de operaţiuni, de colectare, analiză şi evaluare a informaţiilor (a probelor de audit) în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile asupra conformităţii sau neconformităţii acestor informaţii sau declaraţii cu criteriile prestabilite. 2. Auditul confruntă politicile contabile aplicate şi procedurile de lucru utilizate în entitate cu un set de criterii prestabilite, cum sunt Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS), reglementările contabile naţionale, manualele de proceduri interne, reglementările fiscale etc. Pentru a fi utile, aceste confruntări trebuie să se bazeze pe informaţii justificabile și verificabile; Curs 9 15 3. Auditorii sunt profesionişti competenţi care au obţinut această calitate pe baza unorn examene. Ei sunt independenţi faţă de operaţiunile şi persoanele auditate, au o anumită conduită etic stabilită prin Codul etic al profesiei şi prin reglementari specific tipului de audit exercitat, standarde de pregătire profesională şi standarde tehnice de lucru. Examinarea informaţiilor nu se face la întâmplare, după intuiţia auditorilor, ci se face după aceste standarde profesionale. Competenţa auditorilor este necesară pentru: culegerea probelor de audit (această culegere necesită competenţe multiple, pe lângă cele contabile), înţelegerea și utilizarea criteriilor de apreciere, evaluarea probelor în raport cu criteriile prestabilite. Auditorii trebuie să aibă o atitudine independentă şi nepărtinitoare. Pentru a nu pierde încrederea utilizatorilor de informaţii auditorii trebuie să păstreze un grad înalt de detaşare faţă de operaţiunile şi activităţile auditate. 4.Concluziile auditorilor sunt sintetizate şi sistematizate în rapoartele care sunt puse la dispoziţia celor interesaţi. Pentru uşurarea înţelegerii concluziilor auditorilor, pentru asigurarea comparativităţii între rapoarte, acestea sunt formalizate şi standardizate. Rapoartele sunt diferite in functie de tipul misiunii, dar în toate cazurile prin intermediul lor se fac informări Curs 9 referitoare la respectarea criteriilor prestabilite. 16  Nevoia de audit și servicii de asigurare In literatura de specialitate s-au conturat trei teorii Teoria Teoria Teoria asigurarii; care justifica administrarii; motivationala. nevoia demersului de audit: Curs 9 17 Teoria asigurării explica necesitatea auditului prin prisma a doua principii: Principiul asigurarii presupune ca auditorul furnizeaza un anumit nivel de asigurare persoanelor care se bazeaza pe informatia auditata. Principiul informatiei vine in completarea celui enuntat mai sus si presupune ca informatiile devin mai credibile prin auditare si astfel mai utile in procesul de luare a deciziilor de catre utilizatori. Curs 9 18  Teoria administrării Se bazeaza pe elemente care justifica auditul prin faptul ca actionarii, investitorii si alti utilizatori nu au intotdeauna incredere in managerii desemnati cu privire la modul in care acestia gestioneaza resursele entitatii. Deci atat managerii cat si actionarii doresc o credibilitate marita a situatiilor financiare. Deoarece managerii actioneaza ca angajati ai actionarilor doresc ca acestia sa aiba incredere in modul in care conduc firma. Acţionarii încredinţează parţial sau total gestiunea propriilor sale interese, gestiunea întreprinderilor, managerilor (administratorilor). Fiecare dintre părţi doreşte să obţină anumite beneficii sau avantaje, astfel încât, inevitabil, apar conflicte de interese între actionari și administratori. Curs 9 19  Teoria administrării Apoi, actionarul doreşte să-l verifice pe administrator, numai că acesta din urmă beneficiază de informaţii suplimentare, devansându-l pe actionar şi întotdeauna va exista o situaţie inechitabilă sau de asimetrie informaţională între părţi. În acest context, este necesară intervenţia unui auditor financiar independent care să supervizeze situaţiile financiare. Putem spune că proprietarii chiar sunt dependenţi de opinia auditorului, iar managerii sunt interesaţi ca proprietarii să aibă încredere în modul în care ei conduc afacerea. Curs 9 20  Teoria motivațională Se bazeaza pe faptul ca cei care intocmesc situatiile financiare vor presta inca de la inceput un serviciu mult mai bun din punct de vedere calitativ, deoarece stiu ca situatiile respective vor face obiectul unui audit. Deci procesul contabil va fi condus in conformitate cu criteriile legale. Altfel spus, auditul motivează contabilii să desfăşoare activităţile cu simţ de răspundere şi în acord cu criteriile utilizatorilor, ştiind că informaţiile furnizate vor fi verificate de către auditorul financiar independent. Curs 9 21  Auditul statutar vs. Auditul financiar În legătură cu auditul situațiilor financiare sunt folosiți doi termeni: auditul statutar al situațiilor financiare și respectiv, auditul financiar. În actul normativ prin care s-a organizat activitatea de audit financiar și s-a reglementat exercitarea independentă a profesiei de auditor financiar, respectiv OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, se folosește doar un singur termen, cel de audit financiar care reprezintă activitatea efectuată de auditorii financiari în vederea exprimării unei opinii asupra situațiilor financiare sau a unor componente ale acestora, exercitarea altor misiuni de asigurare și servicii profesionale potrivit standardelor internaționale de audit și altor reglementări adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România. Curs 9 22  Ulterior, prin apariția OUG nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, apare termenul de audit statutar prin care se înțelege auditul situaţiilor financiare anuale sau al situaţiilor financiare anuale consolidate, aşa cum este prevăzut de legislaţia comunitară, transpusă în reglementările naţionale. Acest act normativ este rezultatul transpunerii în legislația românească, în vederea armonizării auditului statutar la nivel comunitar, a directivei 2006/43/CE din 2006 a Parlamentului European şi a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, emisă de Uniunea Europeană. Curs 9 23 Pentru a exista o concordanță între cele două acte normative de bază ale activității de audit din România, OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar a fost modificată astfel încât la art. 2 alin. (2) se prevede că auditul financiar cuprinde și auditul statutar, desfășurat potrivit legii. Se desprinde astfel ideea că noțiunea de audit financiar este mai largă decât cea de audit statutar. La art. 3 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat sunt enumerate principalele activități pe care auditorii financiari, membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, le pot desfășura în exercitarea independentă a profesiei, respectiv: Curs 9 24 a) auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate, în situațiile prevăzute de lege; b) auditul financiar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate ale entităților care au optat pentru auditarea situațiilor financiare anuale; c) misiuni de revizuire a situațiilor financiare anuale, a situațiilor financiare consolidate, precum și a situațiilor financiare interimare; d) misiuni de asigurare și alte misiuni și servicii profesionale, în conformitate cu standardele internaționale în domeniu și cu alte reglementări adoptate de Cameră; e) audit intern. Curs 9 25  Din coroborarea conținutului celor două articole rezultă următoarele ✓ Auditul statutar este auditul efectuat de auditorul financiar asupra situațiilor financiare ale entităților care sunt obligate prin lege să fie supuse procesului de auditare; ✓ Auditul financiar este auditul efectuat de auditorul financiar asupra situațiilor financiare ale entităților care nu sunt obligate prin lege să fie supuse procesului de auditare, însă optează pentru aceasta; ✓ Auditorul financiar poate desfășura și alte activități conexe auditului financiar/statutar; Curs 9 26  Din coroborarea conținutului celor două articole rezultă următoarele ✓ Denumirea de auditor financiar nu a fost schimbată în cea de auditor statutar ca urmare a spectrului mai larg al activităților efectuate de auditorul financiar. ✓ Cu toate acestea în OUG nr. 90/2008, cu modificările și completările ulterioare, se utilizează noțiunea de auditor statutar, calitate care nu poate fi îndeplinită decât de auditorul financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari din România. ✓ Prin urmare, auditorul statutar este auditor financiar iar auditorul financiar poate fi și auditor statutar dacă auditează entități economice ale căror situații financiare (individuale sau consolidate) trebuie, potrivit legii, să fie auditate. Curs 9 27  Entitățile ale căror situații financiare sunt supuse auditului statutar 1.În conformitate cu art. 5 alin. (1) din OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, situațiile financiare ale persoanelor juridice (entități de tipul societăților comerciale, societăți cooperatiste, institute naționale de cercetare-dezvoltare, regii autonome, societăți naționale) care la data bilanțului depășesc limitele a două din cele trei criterii de mai jos, sunt supuse auditului statutar. Aceste criterii sunt următoarele: 1. Total active: 3.650.000 euro; 2. Cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro; 3. Număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50. Curs 9 28 O entitate economică va fi supusă auditului statutar dacă depășește limitele a cel puțin două criterii, oricare ar fi acestea, în doi ani consecutivi și, corespunzător, nu va mai fi supusă auditului statutar dacă în doi ani consecutivi nu mai depășește limitele a două din cele trei criterii (vezi tabelul nr. 1.1). Ținând seama de faptul că în România, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contabilitatea se ține în moneda națională, cursul valutar utilizat pentru a obține valoarea în lei a celor trei criterii este cursul comunicat de Banca Națională a României (BNR), valabil la data încheierii exercițiului financiar. Cu alte cuvinte, este cursul comunicat de BNR în ultima zi bancară a exercițiului financiar respectiv. Curs 9 29 Se observă în tabelul de mai sus că, exercițiul financiar nr. 4 spre exempu, este supus auditului statutar deoarece în exercițiile financiare nr. 3 și nr. 4 au fost depășite cel puțin două din criteriile de mărime. În exercițiul financiar nr. 5 este în continuare necesar auditul statutar chiar dacă entitatea nu depășește limita decât a unui criteriu în utimii doi ani. Curs 9 30 Totodată, potrivit art. 34 alin (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, entitățile de interes public sunt supuse auditului statutar, indiferent dacă depășesc sau nu limitele a cel puțin două din criteriile prezentate. Entitățile de interes public sunt enumerate în Legea contabilității la art. 34 alin. (2) astfel: ꙮ instituțiile de credit ꙮ instituțiile financiare nebancare, definite potrivit reglementarilor legale, înscrise în Registrul general; ꙮ instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată și a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică și prestare de servicii de plată; ꙮ societățile de asigurare, asigurare-reasigurare și de reasigurare, pensii private; ꙮ societatile de servicii de investiții financiare, societățile de administrare a investițiilor, organismele de plasament colectiv, depozitari centrali, casele de compensare și operatori de piață/sistem autorizați/avizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară; ꙮ societățile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; Curs 9 31 Totodată, potrivit art. 34 alin (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, entitățile de interes public sunt supuse auditului statutar, indiferent dacă depășesc sau nu limitele a cel puțin două din criteriile prezentate. Entitățile de interes public sunt enumerate în Legea contabilității la art. 34 alin. (2) astfel: ꙮ societățile/companiile naționale; ꙮ societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat; ꙮ regiile autonome; ꙮ persoanele juridice care aparțin unui grup de societăți și intră în perimetrul de consolidare al unei societăți-mamă cu sediul în Romania, care are obligația să aplice Standardele Internaționale de Raportare Financiară, conform prevederilor legale în vigoare; ꙮ organizatiile fără scop patrimonial care primesc finanțări din fonduri publice. Curs 9 32