Sociologie Generală - Past Paper PDF

SOCIOLOGIE GENERALĂ 1. Termenul de sociologie a fost introdus de: a. Emile Durkheim b. Dimitrie Gusti c. Max Weber d. Karl Max e. Auguste Comte 2. Dezideratul metodologic al sociologiei, din perspectiva lui Emile Durkhei...

SOCIOLOGIE GENERALĂ 1. Termenul de sociologie a fost introdus de: a. Emile Durkheim b. Dimitrie Gusti c. Max Weber d. Karl Max e. Auguste Comte 2. Dezideratul metodologic al sociologiei, din perspectiva lui Emile Durkheim, este: a. să trateze faptele sociale ca lucruri b. să trateze faptele sociale ca păreri c. să analizeze statistic realitatea socială d. să orienteze discursul sociologic pe teme actuale e. să descopere noi metode de cercetare sociologică 3. În lucrarea Diviziunea muncii sociale (1893), Emile Durkheim face referire la următoarele tipuri de solidaritate: a. teoretică b. mecanică c. logică d. organică e. eficientă 4. Noţiunea de „ideal tip” (Max Weber) presupune: a. reconstrucţia abstractă a realităţii empirice b. descrierea proprietăţilor esenţiale ale fenomenelor sociale c. tipul ideal de cercetare sociologică d. tipul ideal de manifestare a relaţiilor sociologiei cu alte ştiinţe e. etapele cercetării sociologice 5. Elaborarea metodei monografice se leagă de numele: a. Max Weber b. Dimitrie Gusti c. Emile Durkheim d. Spiru Haret e. Ion Ionescu de la Brad 6. Sociologia ca ştiinţă apare în: a. sec. XIV b. sec XIX c. sec XX d. sec XIII  e. sec.XVIII 7. În sens sociologic, acţiunea socială, se caracterizează prin: a. intenţionalitate b. complementaritate c. perspectivă d. raţionalitate e. instituţionalizare 8. Raţionalitatea tradiţională a acţiunii sociale presupune: a. raportarea la un obiectiv personal b. raportarea la obiceiuri şi norme tradiţionale c. negarea valorilor tradiţionale şi asumarea valorilor moderne d. raportarea la valori utile individului e. asumarea tradiţiei altor spaţii culturale 9. Actorul social trebuie să cumuleze următoarele caracteristici: a. informarea politică actuală b. competenţă socială c. conştiinţă participativă d. responsabilitate socială e. mijloace tehnice de lucru 10. Talcott Parsons diferenţiază între: a. statusul normativ b. statusul atribuit c. statusul modern d. statusul dobândit e. statusul istoric 11. Rolul social desemnează: a. structura de drepturi şi obligaţii asociată unei poziţii sociale b. poziţiile sociale în care se regăseşte individul la un moment dat c. locurile de muncă pe termen scurt ale individului d. abilităţile şi deprinderile practice referitoare la profesia de sociolog e. suma de statusuri sociale ale individului 12. Instituţiile sociale presupun: a. îndeplinirea unei funcţii sociale b. caracter impersonal c. structură fixată în timp d. orar de funcţionare e. reguli şi norme de funcţionare 13. În concepţia lui Emile Durkheim, faptul social are următoarele caracteristici: a. exercită asupra indivizilor o constrângere exterioară b. presupune o interiorizare a normelor sociale c. este general într-o societate dată d. existenţă proprie e. particularizare în funţie de subiectivitatea actorului social 14. Aculturaţia este procesul prin care: a. individul reuşeşte să se integreze profesional b. individul îşi însuşeşte valorile propriei culturi c. individul îşi însuşeşte valorile şi normele altei culturi d. sunt însuşite cunoştiinţe academice teoretice e. dispar elementele culturale tradiţionale 15. Conceptul de anomie socială se referă la: a. lipsa cunoştinţelor profesionale b. lipsa unui cerc larg de relaţii sociale c. lipsa regulilor şi a normelor sociale d. lipsa temporară a unui loc de muncă e. absenţa unui nivel ridicat de integrare socială 16. Din perspectiva conflictualistă (Karl Marx) stratificarea socială se discută în termeni ca: a. clase sociale b. inegalităţi sociale c. politici sociale d. metodologie e. antagonisme de clasă 17. Mobilitatea socială include: a. mobilitate frecventă b. mobilitate parţială c. mobilitate orizontală d. mobilitate transcedentală e. mobilitate verticală 18. Mobilitatea socială verticală presupune: a. trecerea de la statusuri superioare la statusuri inferioare b. trecerea dintr-o localitate mare într-o localitate mai mică c. mobilitatea forţei de muncă ieftine d. trecerea de la statusuri inferioare la statusuri superioare e. mobilitatea în spaţiul european 19. Tipologia autorităţii din perspectiva lui Max Weber include:  a. autoritate modernă b. autoritate carismatică c. autoritate publică d. autoritate raţional-legală e. autoritate tradiţională 20. În sensul propus de Max Weber birocraţia presupune: a. diviziunea muncii b. ordine ierarhică c. ineficienţă organizaţională d. reguli impersonale e. corupţie 21. Mobilitatea socială este un fenomen social constituit prin: a. Agregarea mișcărilor indivizilor sau familiilor între diverse poziții ale spațiului social b. Acț iunile provocate de grupuri mari de oameni care se manifestă deliberat și î mpreună. c. Mișcare î n cadrul unui sistem de stratificare d. Deplasarea unor valori din punctul A in punctul B e. Influențarea atit udinilor și comportamentelor unor persoane în vederea producerii unor schimbări 22. Mobilitatea socială orizontală implică: a. Mișcarea persoanelor pe poziții situate la același nivel al sistemului ierarhic b. Mișcarea de la o poziție la alta, la nivelul aceluiaș i strat social fara ieș irea din interiorul stratului c. Mobilitatea teritorială dintr-un punct A într-un puct B fară schimbarea statutului professional d. Mobilitatea teritorială dintr-un punct A într-un punct B și schimbarea statutului professional e. Procesul de deplasare de la punctul A la punctul B pe o suprafață pozitionată orizontal 23. Migrația este un fenomen social care presupune a. Deplasarea unor mulțimi de persoane dintr-o arie teritorială în alta, urmată de schimbarea domiciliului și/sau de încadrarea într-o formă de activitate în zona de sosire b. Procesul prin care oamenii se imbogățesc c. Deplasarea unui grup sau multime de indivizi dintr-o țară în alta pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp d. Mutarea definitivă a unui grup sau mulț ime de indivizi dintr-o localitate în alta în cadrul aceleași regiuni. e. Deplasarea unui grup sau mulțime de indivizi dintr-o regiune în alta în cadrul aceleași ță ri. 24. Migrația poate fi: a. Internă b. Internațională c. Temporară d. Definitivă  e. Externă 25. în raport cu o populație dată, se pot identifica următoarele forme de migraț ie: a. Imigrația – ansamblul intrărilor b. Imigrația – ansamblul iesirilor c. Emigrația – ansamblul ieșirilor d. Emigrația – ansamblul intrărilor e. Intermigrația – ansamblul intrărilor și ieșirilor 26. Minorități le sociale sunt: a. Grupuri rasiale, religioase, etnice, politice mai mici ca număr decât colectivitățile mai mari in care sunt cuprinse b. Grupurile rasiale, religioase, etnice, politice ce beneficiază de un tratament discriminatoriu c. Categorii sociale “reziduale” rezultat al procedurilor de constituire a “majorităților” în societăț ile democratice d. Grupurile sociale care diferă într-un anumit fel în raport cu normele și valorile sociale dominante. e. Nici una dintre cele patru variante mai sus prezentate. 27. Minoritățile sociale se pot identifica pe baza de: a. Religie b. Etnie c. Orientare politică d. Orientare sexuală e. Rasă 28. Grupul etnic este un grup social a. Cu tradiț ii culturale comune pentru membrii săi b. Care se află de fiecare dată la putere. c. Care are sentimentul identității ca subgrup în raport cu majoritatea d. Care nu diferă cu nimic de grupul majoritar împreună cu care conviețuiește e. Care diferă de ceilalți membrii ai societății prin trăsă turi culturale specifice precum: limba, religie, obiceiuri, îmbrăcăminte 29. Integrarea socială este: a. Procesul prin care un individ devine membru activ și recunoscut în cadrul unui grup b. Procesualitatea interacțiunilor dintre individ sau grup și mediul social sau integral, prin intermediul căreia se realizează un echilibru funcțional al părț ilor. c. Realizarea unui set de norme și valori la nivelul unui sistem social dat d. Reconstucț ia teoretică a realității e. Toate variantele de mai sus 30. Integrarea socială cunoaște următoarele dimensiuni:  a. Culturală b. Normativă c. Comunicațională d. Funcțională e. Structurală 31. Ecologia urbană studiază a. Modul de adaptare a colectivităților umane la mediul ambient b. Modul de adaptare a florei și faunei la schimbările mediului natural c. Procesele de formare și adaptare a populației din comunitățile urbane la mediul în care trăiesc d. Specificul relației dintre om și animal în mediul virtual e. Efectele prezenței animalelor în zona protejate 32. Asimilarea socială este procesul prin care un individ sau un grup: a. Asigură un set de activități, programe, măsuri în vederea protejării și integră rii unui alt individ sau grup de indivizi aflate temporar în dificultate b. Se organizează voluntar pentru a atinge un set de scopuri comune c. Receptează, interiorizează și aplică valori, norme, codele de comportament sau stiluri de viață specifice unui grup cu care se află î n contact d. Acceptă ca legitim faptul ca deciziile și acțiunile sale să fie ghidate de o instanță exterioară e. Nici una dintre variantele mai sus enumerate 33. Devianța socială este definită ca fiind : a. Orice act, conduită sau manifestare care este în doar concordanță parțială cu normele scrise sau nescrise ale societății, dar în concordanță totală cu valorile și normele persoanei care le-a săvârș it b. Orice act, conduită sau manifestare care violează normele scrise sau nescrise ale societății sau ale unui grup social particular c. Un comportament convențional sau conformist d. Un comportament care se opune comportamentului conventional sau conformist e. O abatere de la regulile de conviețuire și imperativele de ordine ale unei forme de viață colectivă 34. Marginalitatea socială poate fi caracterizată de: a. Poziția socială periferică de izolare a indivizilor sau grupurilor b. Poziție socială caracterizată de acces limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivităț ii c. Poziția socială caracterizată prin absența unui minim de condiț ii sociale de viață d. Termenul utilizat pentru a defini poziționarea unui individ sau grup la perifera unei localități. e. Toate variantele mai sus enumerate 35. Resocializarea este definită ca fiind: a. procesul de reorientare și reintegrare socială a indivizilor care au realizat comportamente marginale sau deviante b. orice modelare a personalității unui individ, fără acceptul acestuia c. procesul prin care un individ se deplasează de la o societate la alta  d. procesul prin care un individ iși însușește normele ș i regulile specifice societății în care trăieș te. e. Nici una din variantele mai sus enumerate 36. Segregarea rezidențială presupune: a. Conviețuirea în aceleași zone rezidențiale a unor persoane și grupuri cu caracteristici etnice, rasiale și culturale diferite b. Separarea rezidențială a persoanelor cu caracterisitici etnice rasiale ș i culturale similare, care tind să se aseze și să locuiască în acele zone ale unei comunităț i ocupate deja de alte persoane sau grupuri având respectivele caracteristici diferite. c. Separarea geografică și folosirea separată a diferitelor resurse ș i servicii sociale care sunt impuse cu forța unor grupuri cu statut subordonat, dominat. d. Conviețuirea și distribuția echitabilă a resurselor ș i serviciilor sociale existente la nivelul unei comunități. e. Procesul de deplasare de la punctul A la punctul B cu scopul de schimbare a rezidenței 37. Schimbarea socială constă în a. Trecerea unui sistem social sau a unei componente a acestuia de la o stare la alta stare diferită calitativ și cantitativ b. Schimbarea societății globale cu referire la: evoluție, dezvoltare, progres, regres c. Schimbarea opiniei indivizilor în raport cu un set de probleme sociale de actualitate d. Cedarea de către un agent individual sau colectiv unui alt agent individual sau colectiv a unui bun e. Cedarea de către un agent individual sau colectiv unui alt agent individual sau colectiv a unui serviciu 38. Scopul procesului de legitimare este să explice şi să valideze instituțiile sociale existente și cunoaște următoarele niveluri : a. Primul nivel este cel al legitimării incipiente b. Al doilea nivel conţine formularea, propunerea, teoretică într-o formă complexă c. Al treilea nivel conţine teorii implicite d. Al patrulea nivel este reprezentat de “universul simbolic”, acela al caracteristicilor atotcuprinzătoare ale societăţii e. Al cincilea nivel este anihilarea (nihilation), care încearcă să lichideze toate acele concepte şi reprezentări care se găsesc în afara sferei universului simbolic 39. Societatea ca realitate obiectivă, presupune parcurgerea următoarelor etape: a. Legitimarea b. Socializarea primară c. Socializarea secundară d. Instituționalizarea e. Construcționismul și constructivismul social 40. Distanța socială este: a. Diferență percepută și apreciată de indivizi sau grupuri prin raportarea la un criteriu comparator b. Acțiune discriminatorie față de outgrupuri și outsideri c. Deosebirea senzorială dintre un adult și un copil d. Diferența de venit între membri aceleiași clase sociale  e. Distanța rutieră între două localități care prezintă același nivel de d ezvoltare conform standardelor europene. 41. Discriminarea este favorizată de: a. atitudini echitabile social b. etnocentrism c. migrație d. lipsa interacțiunii sociale e. lipsa stereotipurilor și a prejudecăților 42. Principalele dimensiuni ale identității sociale sunt: a. Diferența b. Clasificarea c. Asemănarea d. Simbioza e. Apartenența 43. Egalitatea de șanse se referă la: : a. echitate și distribuție după merit b. lipsa discriminării c. acces la drepturile fundamentale: educație, muncă, asistență socială, servicii medicale, locuință etc. d. apartenența la același grup social (națiune, etnie, regiune etc.) e. a-i da o șansă celui aflat în nevoie 44. Ansamblul de indivizi cu interacțiuni reciproce și constante, dezvoltate în timp prin comportamente relativ omogene bazate pe un set comun de elemente valorico-normative fundamentale se numește: a. societate; b. comunitate; c. mulţime d. grup; e. sistem de diade. 45. Ansamblul drepturilor şi obligaţiilor unui individ în cadrul unui grup reprezintă: a. experienţa personală; b. structura status-rol; c. structura preferenţial-afectivă; d. structura spaţială; e. orgoliu. 46.Care din următoarele caracteristici definesc grupul primar? a. dimensiune redusă, relaţionare personală, comunicare face-to-face, sens puternic al loialităţii; b. dimensiune extinsă, relaţionare impersonală, comunicare indirectă, coeziune bazată pe interese personale; c. dimensiune redusă, structură socială formală, comunicare mediată, orientarea spre competiţie; d. dimensiune extinsă, regulamente de organizare internă, comunicare indirectă, relaţionare face-to- face; e. dimensiune redusă, grad redus de intercunoaştere, centrarea pe interese personale, acces preferenţial la resursele specifice. 47. Socializarea... a....este un proces interactiv de comunicare; b....este un proces indezirabil şi exhaustiv de persuadare; c....se fundamentează prin învăţare socială; d....se finalizează prin integrarea indivizilor în grupuri; e....se finanţează în mod constant de către terţi. 48. Care sunt cei mai importanţi agenţi ai socializării? a. resursele financiare; b. familia; c. grupul de covârstnici; d. şcoala; e. liderii apolitici. 49. Care din următoarele condiţii sunt necesare pentru a putea vorbi de mobilitate socială? a. egalitate b. stratificare c. un sistem de caste d. democraţie e. socializare 50. Care din următoarea afirmaţie, cu privire la statustul dobândit, este adevărată? a. statusurile dobândite sunt legate de ideea de mobilitate socială b. statusurile dobândite fac dificilă existenţa mobilităţii sociale c. statusurile dobândite sunt definite la naştere d. genul este un exemplu de status dobândit e. statusurile dobândite presupun efort din partea potenţialului deţinător 51. În concepţia lui Max Weber, dezvoltarea economică este facilitată de:? a. dezvoltarea forţelor productive b. creşterea calificării forţei de muncă c. conţinutul etic al comportamentelor umane d. confruntarea dintre deţinătorii mijloacelor de producţie şi clasa muncitoare e. avansul tehnologic 52. Economia este studiul: a. tehnologiei de productie b. deciziilor de consum c. modului in care societatea decide ce, cum si pentru cine produce d. solutiilor de functionare a societatii e. depozitelor bancare 53. Durkheim clasifică riturile în a. rituri pozitive și rituri negative b. rituri de purificare și rituri apotropaice c. rituri de inversiune și rituri de conversiune d. rituri laice și rituri magico-religioase e. rituri ocazionale și rituri periodice 54. Funcțiile ritului sunt: a. funcția de mediere și pedagogică b. funcția integrativă c. funcția ordonatoare d. funcția securizantă e. funcția dinamogenă 55. Bronislaw Malinowski studiind fenomenul magic a fost preocupat de: a. relație magie-știință-religie b. istoricul magiei c. formele incipiente de magie d. funcția culturală a magiei în social e. magia în lumea contemporană 56. Antropologia nativă se ocupă cu studiul a. alterității interne b. alterității externe c. numai anumitor grupuri aparținătoare alterității interne d. anumitor grupuri aparținătoare alterității externe e. atât al alterității interne cât și al alterității externe 57. Arhetipurile sunt forme preexistente în psihicul uman la nivelul a. inconștientului colectiv b. inconștientului personal c. conștiinței d. atât al inconștientului colectiv cât și al celui personal e. stărilor modificate ale conștiinței