Untitled Quiz

Constituția României - Drepturi și Libertăți Fundamentale

• Cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile prevăzute în Constituție și alte legi, având și obligațiile corespunzătoare.
• Legile se aplică viitorului, cu excepția legilor penale mai favorabile.
• Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților, fără privilegii sau discriminări.
• Nimeni nu este deasupra legii.
• Funcțiile publice, civile sau militare, pot fi ocupate doar de cetățeni români cu domiciliul în țară.
• Cetățenii români beneficiază de protecția statului în străinătate, dar trebuie să își îndeplinească obligațiile, cu excepția celor incompatibile cu absența lor din țară.
• Cetățenii străini și apatrizii din România se bucură de protecție generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție și alte legi.
• Dreptul de azil se acordă și se retrage conform legii, respectând tratatele și convențiile internaționale la care România este parte.
• Cetățenii români nu pot fi extrădați sau expulzați din România.
• Cetățenii străini și apatrizii pot fi extrădați doar pe baza unei convenții internaționale sau în condiții de reciprocitate.
• Extrădarea se decide de către justiție.
• Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor trebuie interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte tratate relevante.
• Reglementările internaționale au prioritate în caz de neconcordanțe între pacte/tratate și legile interne privind drepturile fundamentale ale omului.
• Orice persoană are dreptul de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime.
• Nicio lege nu poate limita exercitarea acestui drept.
• Dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică sunt garantate.
• Nimeni nu poate fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.
• Pedeapsa cu moartea este interzisă.
• Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile.
• Percheziționarea, reținerea sau arestarea sunt permise doar în cazurile și cu procedura prevăzute de lege.
• Reținerea nu poate depăși 24 de ore.
• Arestarea se face în baza unui mandat de magistrat, pentru maximum 30 de zile.
• Arestatul poate contesta legalitatea mandatului în fața unui judecător, care trebuie să se pronunțe motivat.
• Prelungirea arestării necesită aprobarea instanței de judecată.
• Persoana reținută/arestată trebuie informată imediat, în limba pe care o înțelege, despre motivele reținerii sau arestării și despre acuzații, în prezența unui avocat, ales sau numit din oficiu.
• Eliberarea persoanei reținute sau arestată trebuie făcută dacă motivele măsurilor au dispărut.
• Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară eliberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
• O persoană este considerată nevinovată până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.
• Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii.
• Dreptul la apărare este garantat.
• Părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, pe tot parcursul procesului.
• Dreptul la liberă circulație în țară și în străinătate este garantat, legea stabilind condițiile de exercitare.
• Cetățenilor li se asigură dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința oriunde în țară, de a emigra și de a reveni în țară.
• Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată.
• Fiecare persoană are dreptul să dispună de ea însăși, cu condiția să nu încalce drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
• Domiciliul și reședința sunt inviolabile, nimeni neputând pătrunde sau rămâne acolo fără învoirea persoanei.
• Se poate deroga de la această inviolabilitate, prin lege, pentru:
  • Executarea unui mandat de arestare/hotărâre judecătorească.
  • Înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane.
  • Apărarea siguranței naționale sau a ordinii publice.
  • Prevenirea răspândirii unei epidemii.
• Perchezițiile pot fi ordonate doar de un magistrat și efectuate în formele prevăzute de lege.
• Perchezițiile pe timp de noapte sunt interzise, cu excepția flagrantului.
• Secretul scrisorilor, telegramelor, trimiterilor poștale, convorbirilor telefonice și al altor mijloace legale de comunicare este inviolabil.
• Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă.
• Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie sau să adere la o credință religioasă contrară convingerilor sale.
• Libertatea conștiinței este garantată și trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și respect reciproc.
• Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit propriilor statute, în condițiile legii.
• În relațiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire religioasă.
• Cultele sunt autonome față de stat și beneficiază de sprijinul acestuia, inclusiv prin facilitarea asistenței religioase în armată, spitale, penitenciare, aziluri și orfelinate.
• Părinții sau tutorii au dreptul să asigure educația copiilor minori conform propriilor convingeri.
• Libertatea de exprimare a gândurilor, opiniilor sau credințelor și libertatea creațiilor sunt inviolabile, indiferent de forma de manifestare în public.
• Cenzura este interzisă.
• Libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații.
• Nicio publicație nu poate fi suprimată.
• Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația de a face publică sursa finanțării.
• Libertatea de exprimare nu trebuie să prejudicieze demnitatea, onoarea, viața particulară sau dreptul la propria imagine.
• Defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, ura națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, separatism teritorial, violența publică, precum și manifestările obscene contrare bunelor moravuri sunt interzise de lege.
• Răspunderea civilă pentru informațiile/creațiile aduse la cunoștința publică revine editorului/realizatorului, autorului, organizatorului evenimentului artistic, proprietarului mijlocului de multiplicare sau al postului de radio/TV, conform legii.
• Delictele de presă se stabilesc prin lege.
• Dreptul de acces la informații de interes public nu poate fi îngrădit.
• Autoritățile publice trebuie să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și problemelor de interes personal.
• Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau siguranța națională.
• Mijloacele de informare în masă, publice și private, au obligația de a asigura informarea corectă a opiniei publice.
• Serviciile publice de radio și televiziune sunt autonome și trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante dreptul la antenă.
• Organizarea și controlul parlamentar al activității acestor servicii se reglementează prin lege organică.
• Dreptul la învățătură este asigurat prin învățământ general obligatoriu, liceal, profesional, superior și alte forme de instrucție/perfecționare.
• Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română, dar, în condițiile legii, poate fi oferit și într-o limbă de circulație internațională.
• Persoanele aparținând minorităților naționale au garantat dreptul de a învăța în limba lor maternă și de a fi instruite în această limbă, modalitățile de exercitare fiind stabilite prin lege.
• Învățământul de stat este gratuit, conform legii.
• Instituțiile de învățământ, inclusiv cele particulare, se înființează și își desfășoară activitatea în condițiile legii.
• Autonomia universitară este garantată.
• Statul asigură libertatea învățământului religios, în conformitate cu cerințele specifice fiecărui cult, iar în școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.
• Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat, iar statul are obligația de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice.
• Organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate/recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale și a activităților paramedicale, precum și alte măsuri de protecție a sănătății fizice și mentale se stabilesc potrivit legii.
• Cetățenii au drept de vot de la 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
• Nu au drept de vot persoanele cu debilități sau alienații mintal, aflate sub interdicție, și nici persoanele condamnate, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
• Cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3), au dreptul de a fi aleși .
• Candidații trebuie să aibă cel puțin 23 de ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele locale, și cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în Senat sau în funcția de Președinte al României.
• Mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura pașnic și fără arme.
• Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, sindicate sau alte forme de asociere.
• Partidele sau organizațiile care militează împotriva pluralismului politic, a statului de drept, a suveranității, integrității sau independenței României sunt neconstituționale.
• Judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabiliți prin lege organică nu pot face parte din partide politice.
• Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
• Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei și a locului de muncă sunt libere.
• Salariații au dreptul la protecția socială a muncii, cu măsuri privind securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, salariul minim, repausul săptămânal, concediul plătit, condițiile grele de muncă și alte situații specifice.
• Durata normală a zilei de lucru este de cel mult 8 ore în medie.
• Femeile au salariu egal cu bărbații la muncă egală.
• Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.
• Munca forțată este interzisă.
• Nu constituie muncă forțată:
  • Serviciul militar sau activitățile desfășurate în locul acestuia de cei care nu prestează serviciul militar obligatoriu din motive religioase.
  • Munca unei persoane condamnate prestată în condiții normale în perioada de detenție sau de libertate condiționată.
  • Prestațiile impuse în situații de calamități ori de alt pericol, precum și obligațiile civile normale stabilite de lege.
• Salariații au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice și sociale.
• Legea stabilește condițiile și limitele exercitării acestui drept, precum și garanțiile necesare asigurării serviciilor esențiale pentru societate.
• Dreptul de proprietate și creanţele asupra statului sunt garantate, conținutul și limitele fiind stabilite de lege.
• Proprietatea privată este ocrotită egal de lege, indiferent de titular, dar cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
• Nicio persoană nu poate fi expropriată decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu o despăgubire corectă și prealabilă.
• Autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare pentru lucrări de interes general, dar trebuie să despăgubească proprietarul pentru daunele aduse.
• Despăgubirile se stabilesc de comun acord sau, în caz de divergență, prin justiție.
• Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și a altor sarcini legale sau cutumiare.
• Averea dobândită în mod licit nu poate fi confiscată, licitatea dobândirii fiind prezumată.
• Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii.
• Dreptul la moștenire este garantat.
• Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și protecție socială, pentru a asigura cetățenilor un nivel de trai decent.
• Cetățenii au dreptul la pensie, concediu de maternitate plătit, asistență medicală în unitățile sanitare de stat, ajutor de șomaj și alte forme de asistență socială prevăzute de lege.
• Familia se bazează pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul/îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.
• Condiţiile de încheiere, desfacere și anulare a căsătoriei se stabilesc prin lege, iar căsătoria religioasă poate fi oficiată doar după cea civilă.
• Copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie.
• Copiii și tinerii beneficiază de un regim special de protecție și asistență în realizarea drepturilor lor.
• Statul acordă alocații de stat pentru copii și ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav sau cu handicap, alte măsuri de protecție fiind stabilite prin lege.
• Exploatarea minorilor sau folosirea lor în activități dăunătoare sănătății, moralității sau care le-ar pune în pericol viața ori dezvoltarea normală sunt interzise.
• Minorii sub 15 ani nu pot fi angajați ca salariați.
• Autoritățile publice au obligația de a contribui la asigurarea condițiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viața politică, socială, economică, culturală și sportivă a țării.
• Persoanele cu handicap beneficiază de protecție specială, iar statul asigură realizarea unei politici naționale de prevenire, tratament, readaptare, învățământ, instruire și integrare socială a acestora, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor.
• Cetățenii au dreptul de a se adresa autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor.
• Organizațiile legal constituite au dreptul să adreseze petiții exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
• Exercitarea dreptului de petiționare este scutită de taxă.
• Autoritățile publice au obligația de a răspunde la petiții în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii.
• Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului, anularea actului și repararea pagubei.
• Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
• Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare săvârșite în procesele penale.
• Exercițiul unor drepturi sau libertăți poate fi restrâns doar prin lege și numai dacă este necesar pentru apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății sau a moralei publice, a drepturilor/libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale sau prevenirea consecințelor unor calamități ori sinistre grave.
• Restrângerile trebuie să fie proporționale cu situația care le-a determinat și să nu afecteze existența dreptului/libertății.
• Fidelitatea față de țară este sacră.
• Cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice sau sunt militari răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor și vor depune jurământul cerut de lege.
• Respectarea Constituției și legilor este obligatorie.
• Cetățenii au dreptul și obligația de a apăra România.
• Serviciul militar este obligatoriu pentru bărbații cetățeni români care au împlinit 20 de ani, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
• Cetățenii pot fi încorporați până la 35 de ani pentru pregătirea în cadrul serviciului militar activ.
• Cetățenii au obligația să contribuie la cheltuielile publice prin impozite și taxe.
• Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.
• Orice alte prestații sunt interzise, cu excepția celor stabilite prin lege, în situații excepționale.
• Cetățenii români, străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără a încălca drepturile și libertățile celorlalți.
• Avocatul Poporului este numit de Senat pentru 4 ani, pentru apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, iar organizarea și funcționarea instituției se stabilesc prin lege organică.
• Avocatul Poporului nu poate îndeplini nicio funcție publică sau privată.
• Avocatul Poporului își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile și libertățile lor, în limitele stabilite de lege.
• Autoritățile publice trebuie să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuțiilor sale.
• Avocatul Poporului prezintă rapoarte Parlamentului, anual sau la cererea acestora, care pot include recomandări privind legislația sau alte măsuri pentru protecția drepturilor și libertăților cetățenilor.
• Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare.
• Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat.
• Deputații și senatorii sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, conform legii electorale.
• Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu întrunesc numărul de voturi necesar pentru a fi reprezentate în Parlament au dreptul la câte un loc de deputat, conform legii electorale, cetățenii unei minorități putând fi reprezentați doar de o singură organizație.
• Numărul deputaților și senatorilor se stabilește prin legea electorală, proporțional cu populația țării.
• Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.
• Alegerile pentru Camera Deputaților și Senat se desfășoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
• Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
• Mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noului Parlament, în intervalul respectiv neputând fi revizuită Constituția sau adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
• Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent își continuă procedura în noul Parlament.
• Organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu, iar resursele financiare sunt prevăzute în bugetele aprobate.
• Fiecare Cameră își alege un birou permanent, președinții fiind aleși pe durata mandatului, iar ceilalți membri la începutul fiecărei sesiuni, putând fi revocați înainte de expirarea mandatului.
• Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, conform regulamentului fiecărei Camere.
• Fiecare Cameră își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale, putând constitui și comisii comune.
• Birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc în funcție de configurația politică a fiecărei Camere.
• Camera Deputaților și Senatul lucrează în ședințe separate și în ședințe comune, în care lucrările se desfășoară conform unui regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor.
• Camerele se întrunesc în ședință comună pentru:
  • Primirea mesajului Președintelui României.
  • Aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale.
  • Declararea mobilizării generale sau parţiale.
  • Declararea stării de război.
  • Suspendarea sau încetarea ostilităților militare.
  • Examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ale Curții de Conturi.
  • Numirea, la propunerea Președintelui României, a directorului Serviciului Român de Informații și exercitarea controlului asupra activității acestui serviciu.
  • Îndeplinirea altor atribuții prevăzute de Constituție sau regulament.
• Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an: februarie-iunie și septembrie-decembrie.
• Camera Deputaților și Senatul se întrunesc și în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere sau a cel puțin o treime din numărul deputaților/senatorilor.
• Convocarea Camerelor se face de către președinții acestora.
• Camera Deputaților și Senatul adoptă legi, hotărîri și moțiuni, în prezența majorității membrilor.
• Ședințele celor două Camere sunt publice, dar pot decide ca anumite ședințe să fie secrete.
• În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului.
• Orice mandat imperativ este nul.
• Deputații și senatorii intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiția validării.
• Calitatea de deputat sau senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, pierdere a drepturilor electorale, incompatibilitate sau deces.
• Nimeni nu poate fi, în același timp, deputat și senator.
• Calitatea de deputat sau senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului.
• Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică.
• Deputații și senatorii nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată, penală ori contravențională, fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea sa, competența de judecată aparținând Curții Supreme de Justiție.
• În caz de infracțiune flagrantă, deputatul/senatorul poate fi reținut și supus percheziţiei, Ministrul justiției informând neîntîrziat președintele Camerei.
• Dacă Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea măsurii.
• Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile/opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
• Deputații și senatorii primesc o indemnizaţie lunară, cuantumul acesteia și alte drepturi fiind stabilite prin lege.
• Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.
• Legile constituționale sunt cele de revizuire a Constituției.
• Prin lege organică se reglementează:
  • Sistemul electoral.
  • Organizarea și funcționarea partidelor politice.
  • Organizarea și desfășurarea referendumului.
  • Organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
  • Regimul stării de asediu și al celei de urgenţă.
  • Infracțiunile, pedepsele *i regimul executării acestora.
  • Acordarea amnistiei sau a grațierii colective.
  • Organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a Instanțelor Judecătoreşti, a Ministerului Public și a Curţii de Conturi.
  • Statutul funcționarilor publici.
  • Contenciosul administrativ.
  • Regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii.
  • Regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială.
  • Organizarea generală a învăţămîntului.
  • Regimul general al cultelor.
  • Organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală.
  • Modul de stabilire a zonei economice exclusive.
• Tot ce nu este menționat mai sus, dar e adoptat de o lege organică..
• Iniţiativa legislativă aparține Guvernului, deputaților, senatorilor și unui număr de cel puțin 250.000 de cetățeni cu drept de vot, care trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, cu minim 10.000 de semnături în fiecare județ/municipiul București.
• Cetățenii nu pot avea inițiativa legislativă în probleme fiscale, internaționale, amnistie sau grațiere.
• Guvernul își exercită inițiativa prin transmiterea proiectului de lege către una dintre Camere.
• Deputații, senatorii și cetățenii pot prezenta propuneri legislative doar în forma cerută pentru proiectele de legi.
• Propunerile legislative se supun întâi adoptării în Camera în care au fost prezentate.
• Legile organice și hotărîrile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere.
• Legile ordinare și hotărîrile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră.
• La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Parlamentul poate adopta proiecte/propuneri legislative cu procedură de urgență.
• Proiectele de legi sau propunerile legislative adoptate de o Cameră se trimit celeilalte Camere a Parlamentului.
• Respingerea proiectului sau a propunerii face ca întoarcerea spre o nouă dezbatere în Cameră care l-a adoptat.
• Dacă a fost susținută respingerea, aceasta decide definitiv.
• Dacă o Cameră adoptă un proiect/propunere într-o redactare diferită față de cealaltă, președinții Camerelor vor iniția o procedură de mediere printr-o comisie paritară.
• Dacă nu există un acord sau o Cameră nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergență se supun dezbaterii Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, unde se va adopta textul definitiv cu majoritatea prevăzută la articolul 74, alineatele (1) sau (2).
• Legea se trimite Președintelui României spre promulgare, care se face în cel mult 20 de zile de la primire.
• Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
• Dacă Președintele a cerut reexaminarea legii sau s-a cerut verificarea constituționalității, promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la decizia Curții Constituționale privind constituționalitatea.
• Legea se publică în Monitorul Oficial și intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei.
• Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative pentru sistematizare, unificare și coordonare, ținând și evidența oficială a legislației României, înființarea, organizarea și funcționarea fiind stabilite prin lege organică.
• Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și integrității teritoriale.
• Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, exercitând o funcție de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate.
• Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
• Este declarat ales candidatul care a întrunit majoritatea voturilor în primul tur de scrutin ale alegătorilor de pe listele electorale.
• Dacă niciun candidat nu obține această majoritate, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur.
• Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive.
• Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituţională.
• Candidatul validat depune in fața Camerei Deputaților și Senatului următorul jurământ următorul jurământ:"Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării.
• Mandatul Președintelui României este de 4 ani și se exercită de la data depunerii jurămîntului, pe care îl exercită până la depunerea jurămîntului de nou ales.
• Mandatul Președintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.
• În timpul mandatului, Președintele nu poate fi membru al unui partid sau îndeplini vreo altă funcție publică/privată, bucurându-se de imunitate conform articolului 70.
• Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot decide punerea sub acuzare a Președintelui pentru înaltă trădare cu votul a 2/3 din numărul deputaților/senatorilor, competența aparținând Curții Supreme de Justiție, Președintele fiind demis de drept de la data rămânerii definitive a hotărîrii de condamnare.
• Președintele României desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
• În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele revocă și numește, la propunerea primului-ministru, unii membri ai Guvernului.
• Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și importante.
• Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații.
• Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă.
• Președintele României adresează Parlamentului mesaje despre principalele probleme politice ale națiunii.
• După consultarea președinților Camerelor și a liderilor parlamentare, Președintele României poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de investitură, fiind dizolvat o singură dată pe an.
• Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui și nici în timpul stării de