Țesuturi Vegetale – Quiz

Ţesuturi Vegetale

• Țesuturile vegetale sunt grupuri de celule cu aceeași origine, structură și funcție.
• Se clasifică în două tipuri principale: meristematice și definitive (adulte).

Ţesuturi Meristematice

• Sunt țesuturi cu caracter embrionar, responsabile de creșterea și dezvoltarea plantelor.
• Celulele sunt nediferențiate, cu capacitate de diviziune nelimitată.
• Au formă poligonală, pereți subțiri, citoplasmă abundentă și nucleu voluminos.
• Se găsesc la vârfurile de creștere ale plantelor mature.
• Exemple: meristeme apicale și intercalare.
• Meristemele primare asigură creșterea în lungime.
• Meristemele secundare (cambiu și felogen) asigură creșterea în grosime.

Țesuturi Definitive (Adulte)

• Rezultă din diviziunea celulelor meristematice.
• Pierd capacitatea de diviziune și dobândesc proprietăți specifice.
• Unele celule pot deveni meristeme secundare.

Țesuturi de Apărare

• Protejează organele plantelor împotriva factorilor de mediu dăunători.
• Exemple: epidermă, exodermă, endodermă și suber (pluta).
• Epiderma are un singur strat de celule aplatizate cu cuticulă protectoare.
• Suberul este format din mai multe straturi de celule moarte cu pereți suberificați; poate forma pluta.

Țesuturi Fundamentale (Parenchimatice)

• Sunt cele mai abundente țesuturi vegetale.
• Celulele sunt vii, poliedrice, sferice sau ovale.
• Tipuri: parenchim de asimilație, depozitare, acvifer și aerifer.
• Parenchimul de asimilație (clorenchim) conține cloroplaste și este important în fotosinteză.
• Parenchimul aerifer (aerenchim) are spații intercelulare mari pentru gaz.
• Parenchimul acvifer depozitează apă.

Țesuturi de Susținere (Mecanice)

• Asigură rezistența mecanică a plantei.
• Tipuri: colenchim și sclerenchim.
• Colenchimul este viu și elastic, cu pereți celulozici îngroșați neuniform.
• Sclerenchimul este mort și rigid, cu pereți lignificați uniform.
• Sclereidele sunt celule izodiametrice, iar fibrele sclerenchimatice sunt alungite (heterodiametrice).

Țesuturi Conductoare

• Transportă sevele prin plantă.
• Tipuri: xilematice (lemnoase) și floematice (liberiene).
• Vasele lemnoase (xilematice) conduc seva brută (apă și săruri minerale)
• Traheidele sunt vase primitive, imperfecte la ferigi și gimnosperme.
• Traheele sunt vasele mai evoluate la angiosperme.
• Vasele liberiene (floematice) conduc seva elaborată (produse fotosintetice).
• Tuburile ciuruite sunt vasele din floem.

Țesuturi Secretoare

• Sintetizează și secretă diverse substanțe (uleiuri eterice, rășini, latex etc.).
• Nu formează un țesut propriu-zis.
• Pot fi celule izolate, peri, canale sau cavități.

Țesuturi Animale

Ţesuturi Epiteliale

• Acoperă suprafața exterioară a corpului și căptușesc interiorul organelor.
• Celulele sunt strâns unite și pot avea forme variabile.
• Nu sunt vascularizate, se hrănesc prin difuziune.
• Tipuri: de acoperire, glandulare și senzoriale.

Țesuturi Conjunctive

• Provenite din mezenchim/mezoderm.
• Au rol în hrănirea altor țesuturi.
• Celulele sunt distanțate, înglobate într-o substanță fundamentală (moale, semidură sau dură).
• Include fibre conjunctive (colagen, reticulină, elastină)
• Tipuri: moi, cartilaginoase și osoase.
  • Țesuturi conjunctive moi: laxe, fibroase, reticulare, elastice și adipoase.
  • Țesuturi cartilaginoase: hialine, fibroase, elastice.
  • Țesut osos: compact și spongios.

Ţesutul Muscular

• Formează mușchii și are capacitatea de contracție.
  • Tipuri: striat, neted şi cardiac (miocard).

Ţesutul Nervos

• Cel mai specializat țesut.
• Alcătuit din neuroni și celule gliale.
• Neuronii generează și conduc impulsuri nervoase.
  • Au un corp celular (pericarion) și prelungiri (dendrite și axon).
• Celulele gliale (nevroglia) susțin neuronii.