Țesuturi Animale - Epiteliale

Țesuturi Animale

• Țesuturile animale sunt clasificate în patru categorii fundamentale: epiteliale, conjunctive, musculare și nervos, în funcție de funcțiile lor.

Țesuturi Epiteliale

• Acoperă suprafața externă a corpului și căptușesc interiorul cavităților organelor.
• Celulele sunt strâns unite între ele și au forme diverse.
• Nu sunt vascularizate și se hrănesc prin difuziune din țesutul conjunctiv adiacent.
• Membrana bazală separă epiteliul de țesutul conjunctiv.
• Se clasifică în epitelii de acoperire, glandulare și senzoriale.
  • Epitelii de acoperire: Acoperă suprafața corpului și căptușesc cavitățile interne. Celulele au forme pavimentoase (turtite), cubice sau cilindrice. Unele epitelii unistratificate asigură trecerea substanțelor.
  • Epiteliu glandular: Specializat pentru secreție. Majoritatea glandelor secretorii provin din straturi de celule epiteliale. Se asociază cu țesutul conjunctiv și vasele de sânge. Sunt endocrine (eliberează hormoni direct în sânge), exocrine (eliberează substanțe la exterior sau interior prin canale) și mixte (cum ar fi pancreasul, testiculele, ovarele).
  • Epiteliu senzorial: Format din celule epiteliale modificate, conectate la fibre nervoase. Au funcții de acoperire și recepție a stimulilor. Fac parte din analizatorii olfactiv și gustativ.

Țesuturi Conjunctive

• Provenite din mezenchim (sau mezoderm).
• Au rol important în hrănirea altor țesuturi.
• Celulele sunt separate și înglobate într-o substanță fundamentală variabilă (moale, semidură, dură).
• Conțin fibre conjunctive (colagen, reticulină, elastină).
• Se clasifică în conjunctive moi, semidure (cartilaginoase) și dure (osoase).
  • Țesuturi conjunctive moi:
    • Leagă părți ale organelor, învelesc organe, depozitează grăsime, oferă protecție mecanică și termoreglare, formează celule sanguine.
    • Tipuri: laxe, fibroase, reticulare, elastice, adipoase.
      • Lax: Conține puține fibre, multe celule și substanță fundamentală. Se găsește sub epitelii, vase de sânge și nervi.
      • Reticulat: Conține fibre de reticulină într-o rețea, cu celule hematopoietice. Se află în măduva osoasă, splină și ganglionii limfatici.
      • Adipos: Conține celule adipoase cu picături de grăsime. Se află sub piele, având rol în termoreglare.
      • Fibros: Preponderent fibre de colagen. Formează ligamente și tendoane.
      • Elastice: Preponderent fibre de elastină. Se găsesc în tunica medie a vaselor de sânge.
  • Țesuturi cartilaginoase:
    • Conțin condrocite, fibre de colagen și elastină, în substanța fundamentală, condrină. Impregnată cu săruri minerale (Ca, Na).
    • Nu este vascularizat, hrănirea se face prin difuziune din pericondru.
    • Este tare dar flexibil, rezistent. Acoperă capetele oaselor care se articulează. Tipuri: hialine, fibroase, elastice.
  • Țesutul osos:
    • Dur, rezistent la presiune și tracţiune.
    • Conține fibre de colagen acoperite de substanță fundamentală dură (66% minerale, săruri de fosfor și calciu, rest organic oseina).
    • Celule: osteoblaste (tinere, secretoare de oseină), osteocite (mature), osteoclaste (mari, enzimatice, distrug oase).
    • Poate fi compact sau spongios. Compact: lame concentrice în jurul canalelor Havers (cu vase și nervi; formează sisteme haversiene/osteoni). Se găsește la suprafața oaselor și diafiză. Spongios: lame osoase întretaie formând areole/trabecule, cu măduvă hematogenă. Se găsește în interiorul oaselor late și epifize.

Țesut Muscular

• Format din celule contractile cu miofibrile (actină, miozină).
  • Striaț: Celule alungite, cilindrice, multi nucleate. Contracție voluntară.
  • Neted: Celule lungite, fusiforme, mononucleate. Contracție involuntară, lentă.
  • Cardiac (miocard): Celule ramificate, mononucleate. Contracție involuntară, ritmică, coordonată.

Țesut Nervos

• Cel mai specializat țesut.
• Format din neuroni (generează și conduc impulsuri nervoase) și celule gliale (nevroglie).
• Neuroni: corp celular (pericarion), dendrite (prelungiri multiple, centripet), axon (prelungire unică, centrifug). Organite specifice (neurofibrile, corpi Nissl).
• Sinapse sunt conexiunile între neuroni și celule efectoare/receptare. Unii neuroni și funcție glandulară.
• Celule gliale: rol trofic, suport, cicatrizare, secretor. Contribuie la propagarea impulsurilor nervoase. Se divid, ocupă locul neuronilor distruși.