Tehnici de Manevrare a Bolnavului

Tehnici de Manevrare a Bolnavului

• Scopul este de a ridica, coborî, transporta, muta sau susține o persoană.
• Manevrele reprezintă totalitatea acțiunilor executate de kinetoterapeut pentru poziționarea pacientului.

Pentru o Ridicare Sigură

• Este esențial să se stea cât mai aproape posibil de greutatea pe care urmează să o ridicați.
• Flectați genunchii în loc să vă aplecați din talie pentru a reduce stresul asupra spatelui.
• Țineți greutatea aproape de corp.
• Ridicați-vă folosind contracția puternică a mușchilor coapselor.

Protecția Spatelui

• Depărtați picioarele la nivelul umerilor pentru stabilitate.
• Distribuiți greutatea în mod egal pe ambele părți și mențineți-le ferme pe podea.
• Contractați mușchii abdominali.
• Flectați genunchii.
• Trunchiul deasupra coloanei lombare trebuie să fie cât mai vertical.

Gradele de Libertate

• 4 Dependență Totală: Pacientul nu poate realiza singur transferurile și necesită asistență totală permanentă.
• 3 Asistență Extinsă: Pacientul poate efectua parțial activități, urmări indicații simple și poate încărca parțial greutatea pe membrele inferioare, eventual pivotând cu asistență.
• 2 Asistență Limitată: Pacientul realizează majoritatea activităților, se poate transfera prin pivotare, are forță în partea superioară a corpului și poate încărca o greutate mai mare pe membrele inferioare, necesitând ghidare sau asistență la manevre de două-trei ori pe zi.
• 1 Supraveghere: Necesită supervizare, încurajare sau îndrumări de trei sau mai multe ori pe zi, sau asistență fizică o dată sau de două ori în câteva zile.
• 0 Independență: Pacientul se deplasează normal fără asistență, dar poate necesita ajutor limitat în situații neobișnuite, ajutorul sau supravegherea fiind necesare rar.

Evaluarea Pacientului

• Acuitatea mentală.
• Capacitatea de a înțelege instrucțiunile.
• Forța trenului superior.
• Capacitatea de a menține greutatea.
• Afecțiuni medicale asociate.

Principiile lui Richard Chaput pentru o Manipulare Sigură

• Siguranța Fizică: Înconjurați greutatea, mențineți spatele în poziție neutră, protejați spatele cu centuri, verificați poziția picioarelor și folosiți picioarele pentru a lucra.
• Economia Mișcării: Determinați cea mai ușoară metodă de manevrare (pivotare, alunecare, rulare), folosiți greutatea corpului, lăsați inerția să ajute și lucrați într-un ritm constant.
• Ergonomie: Adaptați mediul înconjurător pentru ajutor, purtați îmbrăcăminte adecvată și cunoașteți-vă limitele.

Posturarea

• Posturarea este un mijloc de tratament prin care corpului i se impun poziții corective sau chiar hipercorective pe o anumită perioadă de timp.
• Poziția reprezintă alinierea corpului și a segmentelor sale în raport cu linia mediană și este o atitudine statică.
• Asigurarea unei posturi corecte necesită evaluarea importanței unei poziții bune și a efectelor negative ale pozițiilor incorecte.
• Posturile corective nu sunt întotdeauna confortabile; eficacitatea posturii este determinată de natura, gravitatea și stadiul afecțiunii.

Principiile de Bază ale Posturării

• Plasarea pacientului într-o poziție care previne aliniamentul patologic.
• Prevenirea retracțiilor musculo-tendinoase.
• Profilaxia escarelor.
• Postura terapeutică trebuie să prevină și să combată durerea, evitând oboseala și reflexele de apărare.

Posturarea Pacientului Neurologic (Hemiplegic)

• Tratamentul postural este esențial, instituit precoce, pentru a preveni complicațiile imobilizării prelungite.
• Pozițiile de bază includ decubit lateral pe partea afectată, cea sănătoasă și decubit dorsal.
• Repoziționarea pacientului se face la fiecare două ore pentru a preveni escarele.

Plasarea Pacientului în Decubit Homolateral (Partea Afectată)

• Spatele pacientului este paralel cu marginea patului.
• Capul este plasat pe pernă în flexie ușoară.
• Pentru a preveni rostogolirea pernele se pun la nivelul trunchiului posterior.
• Umărul este antedus.
• Cotul este în extensie 90 de grade.
• Antebrațul este în supinatie.
• Membrul inferior este flectat din genunchi și extins din șold.
• Membrul inferior neafectat este în flexie la nivelul șoldului și genunchiului și plasat pe o pernă.

Posturarea în Decubit Lateral Contralateral (Partea Neafectată)

• Spatele este paralel cu marginea patului.
• Umărul este în anteducție completă.
• Brațul este în flexie 90-100 grade.
• Cotul și palma cu degetele sunt în extensie completă, sprijinite pe pernă.
• Membrul inferior afectat este în flexie la nivelul șoldului și genunchiului.
• Piciorul nu trebuie să cadă în flexie plantară și suoinatie în afara suprafeței de sprijin.
• Membrul neafectat rămâne întins pe lângă corp.

Pozițiile in Decubit Dorsal

• Capul este așezat simetric pe pernă; corpul și trunchiul sunt, de asemenea, simetrice.
• Pentru a elonga mușchii trunchiului de pe partea afectată, acesta va fi flectat lateral ușor către partea sănătoasă.
• Umărul afectat este susținut la același nivel cu cel neafectat, folosind o pernă.
• Membrul superior afectat este cu brațul și cotul extinse, antebrațul supinat, sprijinite pe pernă, mâna mai sus decât cotul.
• O pernă poate fi plasată sub șoldul afectat pentru a reduce retracția pelvisului, cu membrele inferioare în rotație externă cu ajutorul pernelor.
• Nu este recomandată plasarea unei perne sub genunchiul afectat pentru a nu favoriza contractura flexorilor genunchiului.

Poziția în Scaunul cu Rotile

• Blocați roțile scaunului.
• Transferați greutatea pacientului dinapoi spre înainte.
• Ridicați membrul inferior, până când pacientul se așează pe scaunul cu rotile.
• Trunchiul trebuie să fie simetric vertical (se așează o pernă pe partea afectată, pentru a evita înclinarea)

Eliberarea Asistată a Zonelor de Presiune

• Este esențială pentru prevenirea escarelor și menținerea țesuturilor în stare bună.
• Plasați scaunul pe o suprafață stabilă și blocați roțile.
• Ridicați barele posterioare de sprijin prin apăsarea butonului corespunzător.
• Așezați scaunul cu spatele la 1,5 m de pat și așezați-vă pe pat.
• Anunțați pacientul ca eliberați zonele de presiune.
• Ridicați zona picioarelor.
• Mențineți poziția membrului inferior.
• reveniți la poziția inițială respectând pașii anteriori.
• repetați acești pașî de 20-30 minute de 2-3 ori pe zi.

Posturarea în Afecțiunile Cardio-Vasculare

• Pacienții cu infarct miocardic trebuie să rămână imobilizați în pat în faza acută.
• Gimnastica de postură Buerger-Allen este indicată pentru pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare.

Gimnastica de Postură Buerger-Allen

• Pacientul în decubit dorsal ridică membrele inferioare la 45-90°, menținându-le în sprijin pe perete timp de 2-3 minute.
• Se trece în poziție șezândă la marginea patului, cu gambele atârnând la marginea acestuia, pentru 2-3 minute.
• Se revine în decubit dorsal dublu și se repetă ciclul de 4-6 ori, de mai multe ori pe zi.
• În afecțiunile venoase membrele inferioare sunt plasate în plan procliv cu ajutorul unei perne la 20-30cm.

Posturarea în Afecțiunile Pulmonare

• Drenajul postural este o componentă a igienei pulmonare și include poziționarea și răsucirea pacientului, adesea acompaniate de percuția cutiei toracice și/sau vibrații.
• Tusea sau tehnicile de eliberare a căilor respiratorii sunt componente esențiale ale terapiei.
• Kinetoterapia respiratorie se aplică între 3 și 5 minute segment, se repetă ori de câte ori este nevoie.
• Unele posturi de drenaj pot determina arsuri și reflux esofagian, mai ales acelea cauzatoare de vomitări.

Drenaj Postural Pe Lobi

• Lob superior, segment apical: Pacientul este așezat în pat într-o poziție confortabilă, sprijinit de spătarul patului sau de kinetoterapeut.
• Lob superior, segment posterior: Pacientul așezat pe scaun sau la marginea patului, cu o pernă în brațe și trunchiul aplecat înainte.
• Lob superior, segment anterior: Pacientul în decubit dorsal, cu o pernă sub cap și una sub genunchi.
• Lingula: Pacientul este așezat în poziție proclivă, decubit lateral drept, șoldurile și membrele inferioare pe o pernă.
• Lobul mijlociu drept: Pacientul în decubit lateral stâng, trunchiul răsucit un sfert spre spate, cu brațul drept în flexie.
• Lobii inferiori, segmentele bazale anterioare: Pacientul în decubit lateral drept, fața privește spre picioarele patului și o pernă la spatele pacientului.
• Lobii inferiori, segmentele bazale posterioare: Pacientul în decubit ventral, membrele inferioare elevate cu ajutorul pernelor.
• Lobii inferiori, segmentele bazale laterale: Pacientul în decubit lateral drept, trunchiul rotat anterior, membrele inferioare elevate pe perne.
• Lobii inferiori, segmentele superioare: Pacientul in decubit ventral pe un pat drept, cu două perne așezate sub șolduri.

Transferul Pacientului

• Mobilizarea include rostogolirea și trecerea în așezat la marginea patului, cu atenție la umărul afectat.
• Pacientul își apucă mâna afectată cu cea sănătoasă și o ridică spre tavan.
• Se flectează genunchii sau membrele inferioare neafectate.
• Kinetoterapeut asistentele pacientului spre marginea patului, apoi membrele, ținând o mână în zona scapulară și cealaltă la nivelul bazinului.

Transferul prin Pivotare Ortostatică

• Este posibil doar dacă pacientul poate sta în ortostatism și poate pivota pe unul sau ambele membre inferioare.
• Se întâlnește în cazuri de hemiplegie, slăbiciune musculară generalizată sau tulburări de echilibru.
• Se asistă pacientul să se poziționeze corect la marginea patului sau a scaunului, cu tălpile pe sol.
• Se plasează mâinile pacientului de o parte și alta a corpului pentru a asigura echilibrul.
• Kinetoterapeutul apucă membrele inferioare înapoia genunchilor și trage pacientul spre înainte, cu tălpile pe sol.

Transferul prin Pivotare cu Genunchii Flectați

• Se aplică atunci când pacientul nu poate menține poziția ortostatică, fiind preferată menținerea genunchilor flectați.
• Se aduce pacientul în poziție așezată la marginea patului, cu sprijin pe plante.
• Kinetoterapeutul asistă plasându-și mâinile la nivelul taliei, menținând trunchiul pe linia mediană și deplasând greutatea înainte.
• Kinetoterapeutul cu genunchii ușor flectați, execută un ușor balans.
• Kinetoterapeutul pivotează pacientul către suprafața de transfer.
• Pacientul trebuie să se sprijine cu mâinile de suprafața pe care va fi transferat.

Transferul cu Ajutorul Scândurii de Transfer

• Se indică pentru pacienții care nu pot încărca membrele inferioare, dar au forță suficientă la nivelul membrelor superioare (amputații, traumatisme vertebromedulare).

Etapele Transferului cu Scândura:

• Poziționați scaunul rulant și plasați membrele inferioare cât mai aproape de suprafața de transfer, cu plantele în sprijin pe sol.
• Plasați scândura sub coapsă și pe suprafața patului.
• Pacientul plasează o mână la marginea scândurii și cealaltă mână pe suprafața scaunului rulant și se împinge de-a lungul scândurii.
• Kinetoterapeutul face o mișcare de balans înainte și înapoi.

Transferul Asistat de 2 Persoane

• Este indicat pentru pacienții neurologici cu grad crescut de dependență.
• Unul dintre asistenți se plasează în fața pacientului, celălalt în spate.
• Kinetoterapeutul dinainte fixează genunchii.
• Kinetoterapeutul din spate are prize la nivelul beteliei/centurii abdominale sau de sub fesele pacientului.
• Echipa sincronizează acțiunile pentru a ridica și transfera pacientul.

Transferul cu Ajutorul Liftului Mecanic

• Este indicat atunci cand exista disabilitate majoră care necesită utilizarea liftului mecanic pentru transfer.
• Există diferite lifturi astfel încât sa acopere toate situațiile și greutățile corporale.
• Liftul mecanic este utilizat de asemenea, pentru a proteja terapeutul de lezarea spatelui în timpul transferului.

Mersul cu Cârje

• În reeducarea mersului, cârjele sau bastoanele trebuie să se deplaseze anterior cu lungimea unui pas.
• Lungimea cârjelor se stabilește individual, în funcție de lungimea pasului și înălțimea pacientului.
• Distanța dintre cârje trebuie să fie egală cu lățimea umerilor, pentru stabilitate.

Etapele Mersului în 3 Timpi

• Pacientul atinge solul cu vârful piciorului afectat pentru echilibru.
• Se așază ambele cârje la lungimea unui pas.
• Membrul inferior afectat se deplasează anterior între cârje.
• Membrul inferior neafectat se deplasează lângă cel afectat, cu trecerea greutății corpului de pe cârje pe membrul inferior.

Mersul cu Încărcare Parțială

• Se pune pe piciorul afectat 30-50% din greutatea corpului, sau în limita toleranței.
• Cârjele se curăță periodic și se merge cu capul sus.

Ridicarea de pe Scaun cu Cârje

• Se țin ambele cârje în mâna de partea membrului inferior afectat.
• Pacientul se apleacă înainte și se împinge cu cealaltă mână în scaun și cu