Structura unui planor

Introducere

• Majoritatea planoarelor au un design similar, bazat pe principii aerodinamice pentru a genera portanță.

Structura planorului, părți componente: Generalități

• Planoarele diferă ca mărime, formă, configurație și materiale, majoritatea având o configurație standard.
• Configurația include aripă alungită, fuzelaj cu carlingă, suprafețe de comandă pe coadă, roată principală și declanșator.

Design-ul planorului

• Primele planoare erau din lemn cu sisteme de prindere metalice, ulterior evoluând spre fuzelaje tip grindă cu zăbrele din țevi de oțel și aripi de lemn acoperite cu pânză
• În prezent fibra de carbon, fibra de sticlă și kevlarul sunt utilizate pentru planoare mai rezistente și ușoare.
• Software specializat este folosit pentru a spori performanța, iar fibra de sticlă oferă rezistență și finisaj neted
• Planoarele de înaltă performanță sunt construite din materiale compozite acoperite cu un strat de gel
• Dezavantajul stratului de gel este susceptibilitatea la radiații UV și umiditate, care pot duce la fisuri
• Fisurile reduc performanțele, dar nu sunt periculoase.

Materiale folosite la construcția planoarelor și motoplanoarelor

• Printre solicitările aplicate planoarelor sunt întinderea, compresiunea, încovoierea, forfecarea și torsiunea
• În construcțiile aeronautice se utilizează materiale principale și secundare.
• Materialele utilizate includ lemn, placaj, cleiuri, oțeluri speciale, duraluminiu, pânză, materiale plastice, plexiglas și cauciuc
• Fibra de sticlă și fibra de carbon oferă suprafețe aerodinamice finisate și au caracteristici mecanice superioare.
• Protecția împotriva coroziunii se face cu lacuri și vopsele, iar suprafețele metalice se protejează prin acoperire statică.

Solicitări mecanice aplicate pieselor unui planor

• Tipurile de solicitări sunt bare, plăci și piese masive, cu solicitări mecanice precum întinderea, compresiunea, forfecarea, torsiunea și încovoierea
• Compresiunea poate cauza flambajul, iar solicitările pot fi combinate.
• Suplimentar, există solicitări prin șoc, oboseală și strivire.

Fuselajul

• Fuselajul este partea centrală care leagă aripile și ampenajele și include carlinga, postul de pilotaj și trenul de aterizare.
• Există fuselaje de tip semimonococă, monococă și tip grindă cu zăbrele.
• Trenul de aterizare poate fi fix, semi-escamotabil sau complet escamotabil.

Declanşatoarele

• Declanșatoarele se află pe fuselaj, fie în față, fie în spatele roții trenului de aterizare principală.
• Declanșatorul de bot este folosit la remorcajul de avion, iar cel de burtă la remorcajul la automosor.

Aripa

• Aripa susține planorul în zbor și preia eforturile.
• Pe aripă sunt montate eleroane și flapsuri, care au rolul de a mări forța portantă în anumite configurații de zbor.
• Frâna aerodinamică alterează performanțele de zbor și se folosește în aterizare.

Caracteristicile geometrice ale aripii

• Caracteristicilele geometrice includ anvergura, profunzimea, suprafața portantă și alungirea.
• Elementele unei secțiuni prin aripă sunt bordul de atac, bordul de fugă, extradosul și intradosul.

Ampenajul

• Ampenajul menține planorul stabil și are o construcție similară aripii.
• Ampenajul orizontal include stabilizator și profundor, iar ampenajul vertical include derivă și direcție.
• Există ampenaje clasice, în "T" și în "V".

Trenul de aterizare

• Trenul de aterizare servește la deplasarea pe sol și la preluarea forțelor în decolare și aterizare și include o roată principală și o bechie.
• Sistemul de frânare al roții principale poate fi mecanic sau hidraulic.
• Bechia poate fi o patină de cauciuc sau o roată mai mică.

Balastul de apă

• Balastul de apă este folosit pentru a crește performanța la viteze mari.
• Poate fi delestat în zbor.

Tipuri de planoare și planoare motorizate: Planoare de școală

• Planoarele de școală au două posturi de pilotaj și nu excelează la performanță, dar sunt stabile dinamic.

Tipuri de planoare și planoare motorizate: Planoare de performanță

• Necesită atenție la proiectare și întreținere, fiind folosite pe distanțe lungi.

Tipuri de planoare și planoare motorizate: Planoare de acrobație

• Sunt concepute pentru acrobație aeriană și sunt foarte manevrabile.

Tipuri de planoare și planoare motorizate: Clasele de competiție FAI

• Clase standard, 15 metri, 18 metri, Open, Biloc 20 metri și Club sunt eligibile pentru competiții.

Tipuri de planoare și planoare motorizate: Planoare cu motor de tip Sustainer

• Sunt folosite pentru prelungirea zborului sau pentru a câștiga înălțime după decolare
• Motoarele pot fi termice sau electrice.

Aparate de bord: Sistemul Pitot-Static

• Aparatele de bord redau informații despre direcție, altitudine, viteză și performanță.
• Sistemul pitot-static măsoară presiunea dinamică și statică a aerului.

Aparate de bord: Atmosfera standard

• Valorile standard la nivelul mării sunt temperatura de +15°C și presiunea de 1013.25 mb (hPa).
• Temperatura scade cu altitudinea până la 11 km, apoi rămâne constantă.

Capsulele folosite la aparatele de bord

• Instrumentele de bord au în componenţa lor surse de curent, capsule aneroide, capsule deschise, prize de presiune, membrane și capsule armonice.
• Capsulele aneroide sunt capsule închise, vidate la interior.
• Capsulele manometrice (deschise) sunt de același format cu cele aneroide, având însă o comunicaţie cu exteriorul prin care se poate introduce o presiune.
• Membranele sunt foi metalice (sau folii din material plastic) subţiri și elastice, plate sau ondulate, care, sub influenţa presinii pot transmite deformaţiile lor unui mecanism indicator.

Altimetrul

• Măsoară presiunea statică și indică altitudinea, fiind format dintr-o carcasă, capsulă aneroidă, ac indicator, sistem de pârghii și scală gradată.
• QNH (altitudinea) - reprezintă distanţa pe verticală masurată pîna la nivelul mediu al mării.
• QFE (Înălţimea relativă) - este distanţa pe verticală măsurată până la suprafața de referință a aeroportului, pentru determinarea înălțimii.
• Înălţimea adevarată - distanța pe verticală masurată până la cota terenului survolat.
• Nivelul de zbor (FL) - reprezintă distanţa pe verticală măsurată față de suprafața izobarică 1013.25 hPa.

Calajul altimetric

• Calajul este operațiunea de aducere a altimetrului în situația ca la aterizarea pe noul aerodrom sî arate "0" m înîlțime.
• Se cer informatii despre presiunea din moment respectiva la pragul pistei de decolare se face apoi rotirea butonultului.

Vitezometrul

• Vitezometrul afișează viteza aeronavei.
• Are carcasă de aluminiu sau ebonită; capsulă deschisă; sistem de pârghii; acul indicator Scală gradată.
• La joasa inaltime vitezometrul este gradat uniform, la inaltimi mari apar erori.
• Viteza indicată (IAS) și viteza adevărată (TAS) - Pentru a discuta despre performanta se folosetse IAS, pentru navigare se foloseste TAS>
• Marcajele vitezometrului, pentru a identifica limitările vitezei.

Variometrul

• Indicator de căţărare verticală (rata de schimbare a altitudinii)
• variometre poti fi cu capsulă, cu paletă sau variometre electrice/electronice.
• variometrul de energie totală (VET) elimina deficienţa a variometrului normal.

Indicatorul de viraj şi glisadă (IVG)

• se montează de regulă, împreună cu indicatorul de viraj, dând astfel posibilitatea, pilotului să aprecieze dacă virajele se execută corect din punct de vedere aerodinamic.
• Indicatorul de glisadă reprezintă o sferă de metal care culisează într-un tub curbat din sticlă.

Compasul magnetic (busola)

• Compasul magnetic va avea anumite erori în indicaţie din cauza faptului că pe glob întâlnim o înclinaţie şi o declinaţie magnetică variabile, din cauza inerției și influența maselor metalice de la bord.

Direcţia

• modalități clasice de descriere a direcției - folosind punctele cardinale sau folosind cele 360° ale unui cerc, în sensul acelor de ceasornic

Accelerometrul

• Este un instrument ce ajuta la masurarea fortelor G

Termometrul

• Măsoara temperatura exterioara a aerului si ajuta la prevenirea inghetului

Statia radio

• Echipamentele radio din aviația generală cel mai frecvent folosite sunt stațiile radio VHF.

Transponderul

• Este un dispozitiv care, la primirea unui semnal, emite un alt semnal ca răspuns , avand anumite coduri

Sistemul de prevenire a coliziunilor FLARM

• reduce coliziunile in aer, sistemul de prevenire a coliziunilor (FLARM) a fost dezvoltat pentru piloții planoriști.

Manuale și documente : Checklist , Manualul de zbor, Navigabilitatea

• Checklist-urile ne asigură că toate acțiunile necesare trecerii la o anumită faza a zborului sunt efectuate în ordinea corectă și fără omisiuni.
• Manualul de zbor al aeronavei este un document elaborat de producătorul planorului, este specific pentru modelul și numărul de serie al respectivei aeronave, și conține proceduri și limitări de operare.
• Navigabilitatea este măsura adecvării aeronavei pentru zborul în siguranță.

Mentenanta planorului: Montare si depozitare

• Tehnici de montare și depozitare sunt eforturi semnificative de asamblare .
• Bolțurile aripilor ar trebui să intre în soclu cu o aplicare minimă de forță.

Mentenanta planorului: Curățarea planorului

• Menţinerea planorului în stare curată este importantă, deoarece prin curățare se face și un prim control al stării generale.
• Nu se vor utiliza solvenți organici sau produse petroliere pentru curățare cupolei.

Mentenanta planorului: Verificarea planorului înaintea zborului

• Înaintea executării unui zbor se va efectua un control amănunțit al planorului.
• Asiguraţi-vă că nu există uzură excesivă la nivelul chingilor scaunului;

Mentenanta planorului: Bateria planorului (acumulatorul)

• Unele planoare sunt echipate cu panouri fotovoltaice pentru a furniza energie electrică suplimentară în timpul zborului.
• Bateriile trebuiesc încărcate periodic. Se pot deteriora dacă nu vor fi ultilizate timp de mai multe luni!

Mentenanta planorului: Transportul și manevrarea planorului

• Folosiți o frânghie care să aibă lungimea minimă de jumătate din anvergura planorului.
• Conducătorul ar trebui să fie mereu atent la orice semnal realizat de către ajutorul de la aripă.

Mentenanta planorului: Ancorare și securizare

• De fiecare dată când planorul este lăsat în spațiu deschis, acesta trebuie să fie ancorat și să aibă cupola închisă și siguranțată.