Podcast
Questions and Answers
Ce reprezintă Modul în muzică?
Ce reprezintă Modul în muzică?
- Un sunet unic într-o compoziție muzicală
- Mod de compunere a unei melodii
- Sistem de relații, structuri melodice și armonice (correct)
- Un tip special de acord
Care este caracteristica principală a Marelui Sistem Modal?
Care este caracteristica principală a Marelui Sistem Modal?
Multitudinea sistemelor folosite și diversitatea lor structurală.
Modurile sunt echivalente cu noțiunea de tonalitate. (Adevărat/Fals)
Modurile sunt echivalente cu noțiunea de tonalitate. (Adevărat/Fals)
False (B)
Modurile diatonice utilizează intervale diatonice de 1, 8, 5, 4P, 2, 3, 6, 7M și m; 4+ și 5-. Ele provin din succesiunea __________.
Modurile diatonice utilizează intervale diatonice de 1, 8, 5, 4P, 2, 3, 6, 7M și m; 4+ și 5-. Ele provin din succesiunea __________.
Potriviți modurile populare diatonice cu descrierile lor:
Potriviți modurile populare diatonice cu descrierile lor:
Care este numele initial al cantoanelor medievale apusene, numit ulterior Cantus planus?
Care este numele initial al cantoanelor medievale apusene, numit ulterior Cantus planus?
Scările modale gregoriene au sens melodic descendent.
Scările modale gregoriene au sens melodic descendent.
Care este funcția centrală a unei cântări gregoriene, echivalentul tonicii în sistemul tonal?
Care este funcția centrală a unei cântări gregoriene, echivalentul tonicii în sistemul tonal?
Modurile autentice gregoriene, precum doric, frigic, lidic și mixolidic, au fiecare un __ finalis propriu.
Modurile autentice gregoriene, precum doric, frigic, lidic și mixolidic, au fiecare un __ finalis propriu.
Potriviți modurile bizantine cu denumirile autentice corecte:
Potriviți modurile bizantine cu denumirile autentice corecte:
Flashcards
Modal System
Modal System
A system of relationships, melodic and harmonic structures derived from folk and cultured creations.
Diversity of Modal Systems
Diversity of Modal Systems
The key characteristic of the modal system is the variety of modes and their diverse structural features.
Order of Modes
Order of Modes
The order and succession of modes consider the number of notes in each and the principles of their study.
Tonic in a Mode
Tonic in a Mode
Signup and view all the flashcards
Dominant in a Mode
Dominant in a Mode
Signup and view all the flashcards
Subtonic in a Mode
Subtonic in a Mode
Signup and view all the flashcards
Diatonic Modes
Diatonic Modes
Signup and view all the flashcards
Chromatic Modes
Chromatic Modes
Signup and view all the flashcards
Major and Minor Modes
Major and Minor Modes
Signup and view all the flashcards
Oligocordiies - Prepentatonic Scales
Oligocordiies - Prepentatonic Scales
Signup and view all the flashcards
Study Notes
Sistemul Modal
- Sistemul modal este un sistem de relații, structuri melodice și armonice care decurg din creația populară și cea cultă.
- Caracteristica principală a sistemului modal este multitudinea sistemelor folosite și diversitatea lor structurală.
- Ordinea și succesiunea modurilor au în vedere numărul de sunete din care este format fiecare și principiul tratării studierii lor.
- Modul este echivalentul noțiunii de tonalitate.
- Modurile sunt sisteme funcționale.
Marele Sistem Modal
- Există mai multe feluri de moduri, în funcție de numărul de sunete: bitonii (2 sunete), tritonii (3 sunete), tetratonii (4 sunete), pentatonii (5 sunete), hexatonii (6 sunete), heptacordii (7 sunete), octocordii (8 sunete), nonocordii (9 sunete).
Funcțiile Modale
- Tonică: atracția celorlalte sunete din mod spre tonică se face prin formule și cadențe melodice.
- Dominanta modului: stăpânește zona de tensiune dramatică și se află pe treapta a V-a sau a IV-a.
- Subtonică: sunetul situat dedesubtul tonicii, în două situații: la interval de T față de tonică sau la interval de ST.
- Nota de început (initialis): marchează apariția formulelor modale arhetip.
- Climaxul (nota culminantă): se află pe sunetul apogeu.
- Nota finală (vox finalis): ultimul sunet al melodiei modale, sunetul de oprire – cere cadențare pe tr I.
Modurile Diatonice și Cromatice
- Diatonice (naturale): materialul sonor rezultă dintr-o succesiune de cel mult 6 cvinte.
- Cromatice: în structura modului apare un 2+.
Modurile de Stare MA și m
- Până la apariția tonalității, modurile nu erau MA sau m.
- Modurile de stare MAJORĂ: acele sisteme modale care au tr III la interval de 3M față de tr I.
- Modurile de stare MINORĂ: acele sisteme modale care au tr III la interval de 3m față de tr I.
Oligocordiile - Scări Prepentonice
- Modurile din 2, 3, 4 sunete - prefigurează celelalte moduri mai bogate ca număr de sunete, cum sunt cele de 5, 6 și 7 sunete.
- Scările sunt de două feluri: scări ale căror sunete se succed prin trepte alăturate și salturi intervalice – la nr de trepte se adaugă sufixul tonii; scări ale căror sunete se succed numai prin trepte alăturate – la nr de trepte se adaugă sufixul cordii.
...
Studying That Suits You
Use AI to generate personalized quizzes and flashcards to suit your learning preferences.
