Sistemul Circulator: Artere

• Sistemul Circulator

Artere

• Sunt vasele de sânge prin care sângele iese din inimă.
• Aprecierea circulației sangvine prin artere se face prin măsurători ale: presiunii arteriale, debitului sangvin, rezistenței la curgere a sângelui (rezistența periferică).
• Proprietățile funcționale sunt elasticitatea și contractilitatea.
• Diametrul lumenului vascular scade spre periferia arborelui circulator, crescând suprafața totală de secțiune.
• Viteza de curgere a sângelui este invers proporțională cu acești parametri.
• Presiunea scade cu cât te îndepărtezi de inimă.
• Viteza în artera aortă este de 500 mm/s, iar în capilare este de 1000 de ori mai mică (0,5 mm/s) din cauza creșterii secțiunii teritoriului capilar.
• Sângele circulă în vase sub o presiune care, în sistola ventriculară stângă, depășește presiunea atmosferică cu 120 mmHg (presiunea sistolică maximă).
• În diastolă, depășește presiunea cu 80 mmHg (presiunea diastolică minimă).
• Tensiunea arterială a unui individ poate fi apreciată indirect prin măsurarea contratensiunii necesare aplicate în exteriorul arterei, egalând presiunea sângelui din interior.

Vene

• Venele sunt vasele prin care sângele se întoarce la inimă.
• Volumul venos este de aproximativ 3 ori mai mare decât cel arterial, adăpostind circa 75% din volumul sangvin total.
• Presiunea sângelui în vene este foarte scăzută (10 mmHg la originile sistemului venos și 0 mmHg la vărsarea venelor cave în atriul drept).
• Viteza sângelui crește de la periferie spre inimă, deoarece suprafața de secțiune a venelor scade.
• La periferia venelor, viteza sângelui este de 0,5 mm/s, iar prin cele două vene cave ajunge la 100 mm/s.
• Pereții venoși au cantități mici de țesut elastic și muscular neted, făcând venele distensibile și contractive.
• Inima menține constantă o diferență de presiune între artera aortă (100 mmHg) și atriul drept (0 mmHg).
• După ce traversează arteriolele și capilarele, presiunea sângelui scade la 10 mmHg, constituind forța de împingere în sistemul venos.
• Activitatea de pompă cardiacă (aspiră și respinge) facilitează întoarcerea sângelui la inimă și reglează debitul cardiac.
• În timpul sistolei ventriculare, inima împinge sângele în aortă și aspiră simultan sângele din venele cave în atriul drept.
• La un individ sănătos, volumul de sânge pompat este egal cu volumul de sânge primit prin aflux venos (legea inimii).

Întoarcerea Venoasă

• Întoarcerea venoasă a sângelui spre inimă este susținută de mai multe mecanisme:
  • Aspirația toracică (mai accentuată în timpul inspirului) menține o presiune scăzută în venele mari din cavitatea toracică.
  • Presa abdominală (presiunea pozitivă din cavitatea abdominală) favorizează circulația sângelui spre inimă; efectul este mai mare în timpul inspirului (diafragmul coboară).
  • Pompa musculară: venele profunde se golesc de sânge în timpul contracțiilor musculare; în perioada de relaxare, venele profunde aspiră sângele din venele superficiale; valvele previn refluxul.
  • Gravitația stimulează curgerea sângelui din venele situate superior atriului drept, întoarcerea venoasă din membrele inferioare este influențată negativ.
  • Masajul pulsatil al arterelor asupra venelor asociate stimulează întoarcerea venoasă.

Alcătuirea Vaselor Sangvine

• Tunica medie este mai groasă la artere și conține mai multe fibre musculare netede.
• Lumenul arterelor este mai mic decât cel al venelor.
• Venele au o tunica medie mai subțire cu mai puține fibre musculare, și un lumen mai mare.
• Tunica intima reprezintă membrana elastică internă vasculară.
• Tunica externa (adventitia) reprezintă stratul exterior al vaselor.
• Valva se regăsește în structura venelor.
• Rolul capilarelor este de a asigura schimbul de gaze cu țesuturile și de a aduce nutrimente.
• Nutrimentele trec prin orificiile capilarelor fenestrate.

Capilare

• Capilarele pot fi continue, fenestrate sau sinusoide.
• Capilarele sinusoide se găsesc în ficat și splină.

Artere, Vene și Capilare - Diferențe Principale

• Artere transportă sângele de la inimă cu presiune mare (120 mmHg sistolic, 80 mmHg diastolic, viteza maximă 500 mm/s).
• Venele transportă sângele înapoi la inimă cu presiune mică (mai puțin de 100 mmHg, viteza maximă 100 mm/s).
• Capilarele transportă substanțele necesare către celule (presiune sub 10 mmHg, viteza 0.5 mm/s).
• Arterele au pereți groși, puternici, cu fibre musculare, elastice și fibroase.
• Venele au pereți subțiri, cu țesut conjunctiv fibros, mai puține fibre musculare și elastice decât arterele.
• Capilarele au pereți foarte subțiri, unistratificați.
• Lumenul arterelor este îngust și variabil (se mărește la fiecare bătaie a inimii).
• Lumenul venelor este larg.
• Lumenul capilarelor este foarte îngust.
• Arterele nu au valve.
• Venele au valve care previn reîntoarcerea sângelui.
• Capilarele nu au valve.
• Elasticitatea arterelor susține pulsațiile și menține presiunea sângelui.
• Venele nu necesită pereți puternici, presiunea sângelui fiind mică.
• Nu este nevoie de pereți puternici în capilare, deoarece presiunea sângelui este sub 10mmHg; pereții subțiri facilitează contactul dintre sânge și țesuturi, făcând posibilă difuzia.