Ramurile Dreptului Civil Român

Ramura dreptului care reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale dintre persoane.

Normele juridice specifice dreptului civil sunt cuprinse în Codul civil și alte acte normative.

Grupe de norme de drept civil care reglementează subdiviziuni ale obiectului dreptului civil.

Raporturi ale căror conținut poate fi evaluat în bani, cu o valoare economică.

Raporturi al căror conținut nu poate fi evaluat în bani.

Persoanele fizice și persoanele juridice.

Persoanele sunt pe poziții de egalitate juridică în cadrul raporturilor civile.

Dreptul civil reglementează doar o parte din raporturile patrimoniale și nepatrimoniale.

Principiul care protejează pe cei care s-au bazat cu bună-credință pe o aparență juridică, chiar dacă realitatea era diferită.

O regulă generală a dreptului care se aplică în toate epocile istorice, exprimată sub forma unei formule concise.

Un enunț concis, memorabil și considerat adevărat, care exprimă o regulă de drept.

Principiul potrivit căruia o instanță de judecată are cunoștință de drept, indiferent de argumentele părților.

Principiul conform căruia nimeni nu se poate apăra invocând necunoașterea legii.

Această regulă se aplică la accesoriile unui drept real, care „urmează” dreptul principal.

Un principiu conform căruia practica generală a unor acțiuni poate crea legea.

Principiul conform căruia posesorul unui bun este considerat proprietar, cu excepția cazurilor în care se demonstrează contrariul.

Un subiect de drept civil este orice entitate care poate deține drepturi și obligații, cum ar fi o persoană fizică sau o persoană juridică.

O persoană juridică este un grup de persoane care, conform legii, este recunoscut ca o entitate distinctă cu drepturi și obligații.

Orice persoană care conduce o afacere, indiferent dacă această afacere generează profit sau nu.

Un principiu fundamental al dreptului este o normă generală care are o importanță majoră și care stă la baza altor norme.

Egalitatea juridică înseamnă că toți subiecții de drept sunt egali în fața legii, indiferent de caracteristicile lor individuale.

Dreptul civil este un ansamblu de norme care reglementează raporturile juridice între subiecții de drept.

Dreptul civil are rolul de a fi dreptul comun atunci când alte ramuri de drept nu au norme specifice pentru a reglementa un anumit aspect al unui raport juridic.

Dreptul se bazează pe principii fundamentale și pe norme juridice.

Principiile generale ale dreptului civil sunt idei călăuzitoare care se aplică întregii legislații civile.

Principiul bunei-credințe impune ca toate acțiunile și declarațiile să fie în conformitate cu principiile morale și cu buna conduită.

Principiul proprietății recunoaște dreptul unei persoane de a poseda, folosi și dispune liber de un bun, în limitele stabilite de lege.

Normele din dreptul civil care reglementează conținutul dreptului de proprietate.

Acțiune pentru recuperarea bunului propriu de la o altă persoană.

Un bun al unei persoane care este pierdut definitiv, de exemplu, prin distrugere.

Dobândirea dreptului de proprietate prin posesia continuă și publică a unui bun, conform legii.

Acest principiu garantează că toate persoanele sunt egale în fața legii și au dreptul la o protecție egală, interzicând discriminarea.

Acest principiu permite liberă exercitare a drepturilor subiective civile, în limitele legii și cu respectarea bunelor moravuri.

Un concept complex în care faptele psihologice se împletesc cu normele morale.

Ajută la interpretarea normelor dreptului civil în cazuri ambigue, conform principiilor dreptului civil.

Ajută la completarea eventualelor lacune din legislația civilă.

Principiul consensualismului se referă la forma actului juridic civil.

Respectă obligațiile asumate prin contract.

Afectând actul juridic civil, se referă la irevocabilitatea deciziei și la aplicabilitatea ei doar între părțile ce au încheiat actul.

Principiul îmbogățirii fără justă cauză este sursa unei obligații.

Anularea unui act inițial atrage după sine desființarea actului subsecvent.

O consecință a principiilor efectelor nulității.

Eroarea comună creează drept.

Aparența în drept