Psihologie - Întrebări Fundamentale

Comunicarea Politică și Electorală

• Comunicarea politică este o disciplină independentă, apărută inițial în spațiul public american, apoi extinsă în societățile vest-europene.
• Scopul principal al comunicării politice este de a influența opinia publică și de a dezvolta relația între actorii politici și cetățeni.
• Această comunicare folosește o multitudine de mijloace de expresie, inclusiv politicieni, receptori (populația) și diverse canale de transmitere a mesajelor.
• O caracteristică cheie este intenţionalitatea, fiind o comunicare interpersonală menită să asigure un climat de înțelegere între organizații și public.

Structură și tehnici

• Comunicarea politică este strâns legată de actorii politici, având ca scop păstrarea și dezvoltarea legăturii dintre aceștia și cetățeni.
• Această comunicare folosește diferite mijloace de expresie.
• Receptorii mesajelor sunt, de asemenea, esențiali, populaţia.
• Un aspect cheie este intenţionalitatea.

Elemente componente

• Emițător (sursă): inițiază comunicarea.
• Receptor: primire şi procesare a mesajului.
• Mesaj: conţinutul comunicării.
• Canal: mijloacele utilizate pentru transmitere (presa scrisă, radio, tv).
• Cod: sistemul de semne, simboluri şi reguli de transfer al mesajului.
• Context: aspectele sociale, culturale, politice care înconjoară mesajul.
• Feedback: reacțiile receptorului la mesaj.
• Zgomot: orice factor care interferează cu mesajul (bariere lingvistice, lipsă de atenţie).
• Repertoriul: cunoştinţele prealabile ale emiţătorului şi receptorului, cu privire la subiect.

Strategii

• Strategii de proiectare: creare a unui proiect cu elemente referitoare la domeniile socials, economic şi politic.
• Strategie de aducere la cunoştinţa opiniei publice: mediatizare şi promovare.
• Strategii verbale şi nonverbale: comportamentul, mimica, gestica şi alte forme nonverbale ale comunicării, utilizate de catre actorii politici.

Factori facilitatori/discordanţi

• Factori socio-culturali: nivelul de cultură, cunoştinţe şi inteligenţă ale indivizilor.
• Factori istorici: influenţa evenimentelor şi a sistemelor politice anterioare asupra comunicării.
• Factori politici: curentele ideologice existente şi modul în care actorul politic reuşeşte să se adapteze la aceste aspecte.
• Influența resurselor materiale/financiare asupra procesului de comunicare politică.

Scopul şi rolul comunicării politice

• Scopul principal al comunicării politice este de a realiza o punte de legătură între actorii politici și cetățeni.
• Rolul său este de a transmite idei, de a influența opiniile şi comportamentele persoanelor.
• Comunicarea politică poate fi analizată în baza unor categorii precum: dialogic sau de tip marketing.

Perioada preelectorală

• Înaintea campaniei electorale, un rol important îl are stabilirea unui sediu de campanie, pregătirea unui „staff" de campanie, definirea imaginii candidatului, analiza cerinţelor electoratului.

Perioada postelectorală

• Analiza şi evaluarea rezultatelor;
• Stabilirea unui plan de acţiune pentru viitoarea campanie.