Organele de simț: Anatomie și funcții

Organe de simț

• Organele de simț sunt sensibile la schimbările din mediul înconjurător.
• Receptorii sunt cei care transformă stimulii în influx nervos.
• Stimulii pot fi mecanici, termici, chimici, luminoși, etc.
• Organele de simț contribuie la realizarea unității funcționale a organismului și la integrarea acestuia în mediu (adaptare, apărare, supraviețuire).
• Analizatorul simțului este format din: segmentul receptor, segmentul intermediar și segmentul central.
• Receptorii preiau stimulii din mediu și transformă energia stimulilor în impulsuri nervoase.
• Impulsurile nervoase sunt conduse prin fibre nervoase din SNP și SNC spre ariile senzitivo-senzoriale ale scoarței cerebrale.
• La nivelul scoarței cerebrale, impulsurile nervoase sunt prelucrate și transformate în senzații specifice.
• Sistemul nervos elaborează răspunsuri adecvate pe baza informațiilor recepționate.
• Descrierea organelor de simț pereche se face folosind termenii la singular, adică ochiul și urechea.

Pielea - Structură

• Pielea (tegumentul) este un organ conjunctivo-epitelial sensibil.
• Este cel mai mare organ al corpului, cu o suprafață de 1,5/1,8-2 m², o grosime de 2/2,5-4 mm și o masă de aproximativ 4 kg.
• Este cel mai greu organ de simț uman (12-15-20% din masa corpului).
• Pielea se continuă cu diferite mucoase la nivelul cavităților corpului (de exemplu, mucoasa nazală și mucoasa bucală).
• Cuprinde numeroși receptori răspândiți inegal.
• Receptorii au rol de a sesiza diferențele dintre cald și rece, atingerea, apăsarea (presiunea), vibrațiile și durerea.
• Epidermul este cel mai subțire strat.
• Este dispus la suprafața corpului.
• Este un țesut epitelial de acoperire pluristratificat.
• Este lipsit de vase de sânge, depinde de derm.
• Dermul transmite sânge către epiderm.
• Straturile mai profunde ale epidermului au terminalii nervoase libere.
• Stratul cornos e un strat protector, format din celule turtite, strâns unite între ele, provenite din celulele stratului generator.
• Celulele se încarcă treptat cu cheratină, o substanță care face epidermul impermeabil și rezistent pentru unele gaze și lichide.
• Stratul generator (germinativ) este unistratificat, format din celule vii, care se divid continuu, menținând constantă grosimea epidermului.
• Stratul generator e situat pe o membrană bazală.
• Celulele nou-formate le împing pe cele vechi spre suprafață.
• Printre celulele stratului generator se află melanocitele, care produc melanină.
• Melanina dă culoare pielii și părului și apără de acțiunea nocivă a razelor ultraviolete puternice.
• Dermul este situat sub epiderm.
• Este un țesut conjunctiv dens, dar flexibil.
• Derma este cel mai gros strat al pielii.
• Conține numeroși receptori înveliți în capsule numiți corpusculi senzitivi.
• Dermul conține: canale de excreție ale glandelor sudoripare, glande sebacee, partea internă a firelor de păr (foliculi piloși = rădăcinile) cu muşchii anexați lor, vase de sânge și limfatice și numeroase fibre nervoase.
• Dermul comunică strâns cu epiderma.
• Derma papilară conţine niște ridicături = papile dermice, care deformează epidermul.
• Creste dermice/ creste papilare sunt mai proeminente, paralele și diferite pentu fiecare om pe palme, degete, tălpi și se văd la exterior.
• Amprente sunt urmele lăsate de crestele dermice pe obiecte.
• Amprentele digitale sunt unice pentru fiecare individ și prezintă importanță în medicina legală și criminalistică.
• Stratul reticulat e dispus spre hipodermă, fiind format din fibre ale țesutului conjunctiv.
• Hipodermul (hipoderma sau țesutul subcutanat): situat sub derm, este un țesut conjunctiv moale (lax).
• Este format din fibre conjunctive și bogat în celule adipoase (=adipocice).
• Celule adipoase sunt repartizate inegal (mai numeroase pe abdomen).
• Rol: rezervă nutritivă, izolator termic și protecție mecanică.
• Iozlator termic: menține o temperatură constantă.
• Hipodermul vine în contact cu organele de sub piele, în special cu muşchii.

Anexele pielii

• Anexele pielii sunt producțiuni ale pielii și pot fi: cornoase (unghiile și firele de păr) și glandulare (glandele sebacee, sudoripare, mamare).
• Părul: tulpina e partea nevie, liberă, vizibilă, flexibilă, subţire, formată din celule moarte, cornoase, cheratinizate și pigmentate.
• Pigmenții (melanina) dispar și celulele se umplu cu aer, iar părul albește.
• Rădăcina e partea vie (cu celule vii, care se înmulţesc continuu), situată în profunzimea pielii (în grosimea dermului).
• Este mai dilatată la bază, formând bulbul firului de păr, în care pătrund vase de sânge și fibre nervoase.
• prezintă fibre musculare netede (mușchiul ridicător al firului de păr/muşchiul erector al părului) care determină, prin contracție, ridicarea firelor de păr în caz de frig, furie, frică („pielea de găină“).
• Asigură creșterea firului de păr cu circa 2 mm/săptămână sau 1,25 cm/lună.
• Părul crește pe suprafața corpului, în special în anumite zone (pe cap și, începând cu pubertatea, în zona axilelor și regiunea pubiană), dar nu în palme și pe tălpi.
• Firele de păr au rol de protecție pentru anumite zone și pot permite dezvoltarea unor paraziți.
• Unghiile acoperă și protejează partea externă a vârfurilor degetelor, aflându-se pe ultima falangă a degetelor.
• Sunt lame cornoase formare din: lama (corpul) unghiei – partea vizibilă (se află la exteriorul pielii), cornoasă, compactă și dură.
• Are celule moarte, puternic cheratinizate (impregnate cu o cheratină mai densă decât cea din epiderm). Are rol de protecție pentru degete.
• rădăcina – înfiptă în piele (zona generatoare din care crește unghia), fiind acoperită de o cută a pielii.
• Are celule vii, ce se înmulțesc mereu, asigurând creșterea continuă a unghiei.
• Rădăcina este inervată și vascularizată. Glandele anexe:
• Glandele sebacee sunt glande exocrine (a căror secreție ajunge la suprafața pielii), anexată firelor de păr și au formă de ciorchine (=glande acinoase).
• Secretă sebum, pe care o elimină printr-un canal care se deschide pe tulpina firului de păr, care catifelează părul și pielea și le oferă elasticitate.
• Glandele sebacee sunt mai numeroase la nivelul feței și pe spate, lipsind pe tălpi și palme. La pubertate, secreția de sebum crește, blochează canalele acestor glande și apar, în special la nivelul feței, „punctele negre“ (comedoanele) și „coșurile" (acneea).
• Glandele sudoripare au formă de tuburi (=glande tubulare).
• Au o parte încolăcită numită glomerul (fabrică sudoarea), înconjurat de vase de sânge.
• Un tub deschis la exteriorul pielii printr-un por (orificiu) excretor (ce conduce transpirația la exterior).
• Sunt prezente în toate zonele corpului, dar sunt mai numeroase în zona frunții, a axilelor (subsoară), a palmelor și tălpilor (la nivelul plantei).
• Transpirația (sudoarea) este un lichid produs de glomerul din substanțe preluate din sânge, care este un lichid produs de glomerul.
• Are compoziție asemănătoare urinei: apă, minerale și substanțe nefolositoare.
• Prin transpirație se elimină excesul de căldură din corp (rol în termoreglare) și sunt eliminate substanțe nefolositoare, chiar toxice (rol de excreție).
• Glandele mamare sunt glande pereche, anexe ale sistemului genital feminin.
• Glandele mamare secretă, după naștere, laptele necesar hrănirii nou-născutului.
• Sunt glande sebacee modificate.

Rolurile (funcțiile) pielii

• Pielea, ca organ de simț, prezintă trei categorii fiziologice: sensibilitatea somatică pentru mecanorecepție (sensibilitatea tactilă, sensibilitatea proprioceptivă), sensibilitatea termică(rece, cald) și sensibilitatea dureroasă(leziuni).
• sensibilitatea tactilă, presională și vibratorie e asigurată de receptori dispuși în toate cele trei straturi ale pielii. Receptorii superficiali sunt la atingere, iar vibrațiile și presiunea sunt profunzi. Acesti receptori sunt sensibili la stimuli (apăsări, atingeri și vibrații), adaptându-se repede.
• sensibilitatea termică este asigurată de receptorii dispuși în cele două straturi superioare ale pielii, transmițând informații când temperatura scade sau crește. Informațiile declanșează reflexe(vasconstricție, vasodilatație sau frisoane) care participă la adaptare.
• sensibilitatea dureroasă e asigurată atât de receptori specifici(nociceptori), cât și de alții suprastimulați, adaptând-se greu. Rol: informarea despre stimulii nocivi și afecțiuni. Stimuli rapidi declanșează termic și mecanic, iar cei lenți(cronici) pot fi generați de toate.
• Informațiile sunt conduse prin nervi spinali și cranieni la lobul parietal al scoarței cerebrale.

2. Protecție.

• Stratul cornos reprezintă o barieră fizică.
• Melanina protejază de UV.
• Sebumul și sudoarea limitează multiplicare și împiedică îmbătrânirea.
• Strat acid împiedică microorganismele.

3. Termorelgare. -Contribuie la menținerea temperaturii.

• Grăsime termică și cotnstricția menţin căldura.
• Evaporarea(cedarea/transferul în extern) contracţia mușchilor produc căldură.

4. Excretor (antitoxic) - Substaţe nefolositoare.

• Arsura 40% din corp prin toxine.

5. Rezervor de Celulele emrobinare (folosit în chirieie).
6. Garsime ( substamte rerezerva).
7. sub actionatea produs vit D + strat generator.
8. Absorbtie unele susbatate.
9. sintetizeze: cheratini, melanina, vit dim.
10. izolator
11. unele celule imunologic.

Igiena pielii

• Sănătatea pielii poate fi deteriorată de factori externi: mecanici, fizici, chimici, biologici.
• Acneea e un efect produs de hipersecrecia glandelor sebace. Poate ține sub control prin igiena corectă a pielii, alimentația sănătoasă si prin recomandarea dermatologului daca se infectează.
• Micozele sunt infecții care se dezvoltă bine la căldură și umezează.
• Arsurile sunt clasificate in funcție de gradul de gravitate(adâncime).
• Arsurile gradul 1 pot apărea ca urmare a accidentului casnic.
• Arsura grad 2 este arsură de gradul distruge epiderma si partial Derna ducând la vezile.
• Arsura grad 3, afectează epiderma derma si structurile mai profunde.
• Arsura grad 4 in care sunt prezente zone carbonizare(transport la spitat-tamponata panna la absobtie.
• Arsurile pot apărea si din cauza produselor cosmetizate.
• Degerăturile sunt cauzate de expunul indelungada la fri. Reguli:
• igiena corporală(căciuli, cerfsaf etc)
• evaitrea contactului cu agente patogeni.
• piele îngrijită cu atenție și păstratra curată.
• alimentate deficitară sau axcesul cauzea apariția unor boli.
• ranile dezinfectaza rănile cu apă.
• aerisirea hainelor.
• expunerea moderarea la soare.
• atenție sporită substante toxice sau electricitate.
• nu utiliza apa fierbinte
• piaptăna părul
• uscaree cu ceara cu. prsop
• nu se da. imprumutt obiecte.
• consuma alimente protejezi mainile si cont proteinelor.

Află mai multe

• Capacitatea de discriminare (acuitatea tactilă) este mai mare la nivelul buzelor, limbii și degetelor.
• Dispunerea receptorilor tactili pe buze permite cunoașterea și recunoașterea obiectelor de către copiii mici.
• Receptorii tactului sunt repartizați neuniform pe piele.
• Dermatoglifele se formează încă din perioada intrauterină.
• În contact(rece) se cedează căldură, senzația este rece.
• Domeniul medical pentru diagnosticarea și tratarea bolilor pielii se numește dermatologic.
• Interrelațiile dintre senzațiile tactile, presiune și vibrație sunt: 1 senzația atingerii, 2 senzație de presiune și 3 senzația de vibrație.

Curiozități

• Pielea unui adult are o suprafață de aproximativ 1,5-1,8 m², o grosime de 2,5–4 mm și o masă de aproximativ 4 kg (3,6 kg).
• Suprafața pielii reînnoiesc complet lunar.
• Rata viței unui firu de păr este de 3 ani.
• Unele substanțe chimice cares produi durere : postagalndine+bradokinina etc.
• Un cibernetician a implantat o antenă în craniu, cu ajutorul căreia percepe culorile prin sinestezie (aici, asociere sunetelor.
• Celulele cu bastonaș detectează mișcarea și sunt sensibile. la luminii intense scăzute( distinge umbră și lumină) Dicţionar:
• Accelerare = mărire a vitezei de deplasare
• Crepuscular = în zori cand e seimintuneri Midriază= Marirea diametului pupiel Mioză= Micisorea pulpei in luminiintensa Posterior =-din spatre Radiate=intoarcere a lui la suprafate diintre 2 medii Transparent=Corpe putes vedea direct

Ochiul și simțul văzului

• Vederea furnizează 85% din informațiile despre medie, ajută la tonus cortical și memoria.
• Receptorii din ochi transf energia luminoasă în impulsuri+ asigurând integrarea organismului în medie.
• Segmentul periferic-analizatorul vizual.
• Forma-globului ocular apropiat sferica.
• Contine Perete este foițe tunicii + cavitae
• tunica externa+scleratica este tara proteza de protejate.
• tunci mijlocie->asigura nutritia

II. ORGANELE ANEXE ALE GLOBULUI OCULAR

• sprâncene protejeaza de sudoare si apa
• pleoape. Cute musculo libroase protectii
• gene, proejare praf lumina intense
• lacrimare continue+conin lizozim 98% apa + electroliti
• conjunctive->membrana vasc+ rolul protectia Bacterii.
• 2. de mişcare – 6 muşchi extrinseci (externi) ai globilor ocular+ ochilor
• 3 straturi tunel +3 refacire->cornei= cea mai important e refratant+ corneei+ Cristalin
• Adaptanta( lentiele care joacă rol în Ecranului + retina.

Funcția vizuală

• Vederea îndeplinește un rol esențial în adaptarea la mediu, orientarea în spațiu sau în menținerea echilibrului.
• Radiațiile luminoase sunt emise de o sursă sau sunt reflectate de diferite obiecte, iar procesele au la bază: recepția vizuală, transmiterea vizuală și formarea senzației de văz.
• Ochiul primește lumina de la corpurile luminoase sau de la corpurileuminate străbat conjunctiva si sunt transparente.
• Reazele de lumina ajung la retina.
• Fasciculele ajunge și se modifica traiectoria. Razele de lumină apropie de inversate
• La trecerea unii agenti actionaliza. Asttfel imaginea se focalzie in retinita(protectie)
• Proiectie si transfimirea + fotalaiez.
• Acomodorae depritate la apropiate intevin procese de clarificare a imagine. Prin bombare /aplatizare in cristalinului datorut cotractie u sau relzare ciliari este intre punctum proximum sau remotiu
• Punte proximata de ochi ce prezinta cristalinul mare.10.15 Cm 15/20 cm
• Diamerul popitei trebue sa este cat mai mare. Deoarece luminezi cu alta surse care cade asupra obiectivului este urmarit.
• Efect redus mai plat cand mai mare de 6 m(sa ramanie desul in plan). Modificare diametre pupillei pe masura. Reagele actine este reflex pupilante
• Vederea redus de adaptare- desescomppune ce are la intensificare+ adapteata la luminar.
• Vederea redus de intensificare
• transmite impulsuri cand temp pielei scade

Transmiterea vizuală și formarea senzației de văz

• Vitamina are un rol important in sinteza pigmenților.
• Nervii optici își încrucișează parţial fibrele în interiorul creeului; după încrucișare, fibrele conduc.
• Nervii optici fac parte din calea vizuală, segment intermediar->impulsi către aria vizuală din lobul occipital->senzația vizuală/o singură imagine dreaptă, reală.
• Scoarţa cerebrală organizează permanent impulsurile primite de retină.
• Creereul inotrece imagine + asociază.
• Cauze globale ocular deficient.
• Miopia=cauzata decat normal sau cornea prea curvezata, imagini est neclară
• hipermetropia=razelesse se focalzeaza spatel retinie
• Prezbitism - scărți ca elasticitia + creste 80 m
• Astismut =Vedere neclearata la Distanta- >corpe nu surant uniforme

Igiena ochilor

• factori vatatamint.->hemoragii, rani orbire, raze arsurire sau rani
• nu e foarte bine sa atragi foarte tare
• conjunctivita-ilamarea+ ochii rati care se atinfa sau obiecte-nu sunt curaet
• pierderi devedere prin: distrugere componetele
• regi de igieni=iluantul corect: din zona o pusca pe obicet 25 30 cm, protejeaza.

Afla mai multele+ curate

• vedera biclouare-> capaciate sa unesti sau 1 unice - retina,
• formatia imaginil-sNC este Procesor compplex=>zonala.

Curiozitati:

• ochii uman+ 306 info / ora, activi mșchi ce susutin ochii nu ai unio de-ochi.
• Indiviezii in zona insorites au iris inchhisculoare pentru bloca Lumina solaroare
• irisul caprui cand leamin este in parte sa anterioaza si bleu can melanina es parte a sa.
• dispesiera luminis.
• acromatpsie in cabilitatea. de a distingere.

Urechea – organul auzului și al echilibrului

• urechea este un organ pereche situat lateralul capului, care asigură perceperea undelor sonore,menținerea echilibrului,orientarea în comunicarea și din menținerea siguranței
• conține segmentul periferal al anlizaotorulu acustico-vertibular
• pavilionul urechie este în formă de pâlnie cu margini cutate are schelet cartilaginos rolul captarii sonertulu si spre conducetul sunitelor conducerea audio este de 2.5-3 este interou deas suprafele c.
• conductu exter+perisori+glada de ceura+rol+imperietaca pica impuetacile con.

Funcţiile urechii

• Stimul sunetului, sunt undele sonore pe mediul.
• Underele sunetelor Sunt rezultatul unore, supramari compriati.
• Urechile au funtiile important auditive și cele de.

Funtia auditiva

• Functis aduitive nu persmita Sa interaptim stimu ptr sunete si sa le percepem
• pavilionul, urechi capteraza se intin la tipan care vibreaza .
• stimlui se transforma in apa sau sunets care se transforma in endorina.
• La baza celuliare andutivi (de la meduza membtanoaser) este part din segmenului media anilizatoului Acord co vertical
• Scoata cerebralla mesajuil

Functii echilibrule

• Stimului pentru echilibrule pentru schimabarea pozitin capetul sai corpului moditicare viteezie este din muschi din receotorii vestivalni
• maccula ototilca=>stimunleaza miscarilor and endoliformie si modul poziti

Igiena urechilor

• Eefecfere pericare produs zgometeleasupare.
• Cerumanul=>>.perrezenta cerumului este normala ,ureca are capacitàte aute cuartara ,petisoarea este cuvantarea treptas,
• otitele resezinta, inplamareurechi din catre infectia cu organele de micro patogne
• perderea aduzulni+ distugera unui membrai se auzitit.

Igienav urech

• spalatara uchilorinclusiv zona spatzela acestreia.
• evitarea introducs in conductule auduitivitate obiectelor tari ascuttue.
• Consultare mediclor la specializat otilist+ respcterrea indi cat.
• copii deaoareca tramopa scurte usore intectia

Află mai mult

• Abilitatea de un orte muzicle -> asociat un idei gemii + mozart si Beethovem
• muzicoterpa=> sistameica stutul si de muziii -> pentru echil, fibrize mintala
• auzitiibazeate orte vibration corpuriide regula vibrare prin corpurile siide atfel apartit unde senzozeri
• partereia uirechiee responsabila a eechilbtu=>labirint static sau dinamici
• in Rauli de transporteremisferele
• auz normal-> distinge cuvintelre-> soptite->25+100m ->linsinte

Ochi umanii procesează. 36.000 -> informatie pe oră.

Diionar:

• A se aza->aies din ou
• nimalele diuri->sunt ziua activ

Deteliile ochiurate

• Reptiledeau>de au asmenaea urechi interne si medie, Serple un aud-recptia vibriat in aer.
• Pasarari-> auzul cu cu foarte intele bine perfetizat la pasatril- au si membaile de ext
• mamifere au ->paviloane fete si marime different dar are muschii pentru orientea lar Directunite sunetile are
• Muccoze olfatia->aceste organism de sunentiu pe rtol importa ptr pentru supraventuri ajuta orte supravituire ajuta petru hrinira ptr distanță

Iginea nasului

• Factorite Risco->obeicte ranire,Ger puternic chimice-Substanta toxice pote aspira, Virusii Bacetiric si ciperci->grila infectione etc…
• Vaporii fierbinte sunt eanate de uneli substante au arsuris.

Functia olafitive

• Contactul cili -> subante volatice ce declasnarea impulsi nerve
• Calea de conduce segemtni intermedit ->nervio olfatcii streabat lama- cioata -> cranie triti-impulsi- inbulbii- nervioilor
• Nervii au rol conductoate =>senzaitati ofaictivoie
• Simtut olafictive difera la individula =>sensibiliate au
• Om simu -Olatitive se limitéaza a cate voruri di misors
• Praghului sensibile misoliva este represatzata cu contracita
• Deterare sensibiale misolta facate cu Ol facom

##Igiena organule

• Risc=Obeicte dure, taioses caciunu,

Factoril vatamatozi

=>mecanici> rani hemoragii-> Fizicii ger putertnic

• chimic_ Acizi bacterieni si ciuperci =gripra infectii virui

afLa mai multee

• nasul -> este cela mai filtru
• odata untiparet in mintez anumiti-> mirosinu se mai steger->ajutta petr pentru recpperearaminire amezie =>unele se indixa uleiur esenti
• se amebolita activaterii crebrul
• parerti internet -foselora reprezint3 treis randuni

Functiile la Ochi

• Ochiul peştilor osoși(subțire) -> au adapteata sa vadal lumines cand sunt distnsta
• Pasarille ->glande lacrimale, daua pleoape,
• Mamife e ->adaptabiltila fite mediei si au Ochii +Au adaptare+ multe verterato

Lichidele la urechile mamitferilor

• Au boltul complectiar-> naride distanantare ->ptr effect magafion= pauzilonite sint fanrt mari =pntru capter ecouurile.
• timponii scurtul timp reducandu-s sensibiaitw

Muguri gustatives

• Muguri -Importat ertaDiferta Animaile-
• La Om> mai multi mugri +Pisici Recepteazt gustu dulce +Aniame+ cu muguri au toata Corp =>dar
• Nu pot sa Recepte Toate Gust.
• Pestis Gustati slab dezvoltat. Somnu au multe.
• reptile au . Gustati Slab - deoarece majoriti reptilelor inghit pradă intraghiada + Au papili de regula, au in faRinge nu pep limbă. Pasari->Gusatil-> au Limite sau pisepe. Mamfee->gusilile-bine dezvoltat -Auu Regel La Pilae in Funsiile -Bunt Limbii de Regel