Monitorizarea AMBP

Monitorizarea Ambulatorie a Presiunii Arteriale (AMBP)

• AMBP este o metodă non-invazivă de monitorizare a tensiunii arteriale care implică măsurarea presiunii la intervale regulate de timp pe durata a 24 de ore, incluzând atât ziua cât și noaptea.
• Măsurătorile diurne sunt efectuate la intervale de 20 de minute, necesitând minim 14 valori, în timp ce măsurătorile nocturne sunt efectuate la intervale de 30 de minute, necesitând minim 7 valori.
• Rezultatele pot fi exprimate sub formă de valori numerice, prin calculul tensiunii arteriale medii sau grafic.
• Datele obținute prin AMBP permit o evaluare mai precisă a tensiunii arteriale, evitând identificarea falsă a hipertensiunii de halat alb.
• Hipertensiunea de halat alb se caracterizează prin valori crescute ale tensiunii arteriale (peste > 140/90 mmHg) în mediul medical, dar valori sub 135/85 mmHg în afara contextului medical.
• AMBP este indicată în identificarea tensiunii arteriale normal crescute, ghidarea tratamentului la pacienții vârstnici, identificarea hipertensiunii nocturne, ajustarea tratamentului la subiecții cu hipertensiune rezistentă, diagnosticarea hipertensiunii și monitorizarea tensiunii arteriale la femeile gravide, precum și identificarea hipotensiunii arteriale.

Presiunea Arterială

• Presiunea arterială (PA) reprezintă forța exercitată de sângele circulant pe unitatea de suprafață a peretelui vascular.
• Valoarea de referință este presiunea atmosferică.
• PA sistolică (maximă) corespunde sistolei ventriculare, depinzând de forța de contracție și volumul bătaie al ventriculului stâng. Valoarea optimă este de 120 mmHg.
• PA diastolică (minimă) corespunde sfârșitului diastolei ventriculare, depinzând de rezistența periferică opusă de sistemul arterial. Valoarea optimă este de 80 mmHg.
• PA medie (efectivă) este o valoare unică care înlocuiește valorile instantanee (sistolică și diastolică), aproximată cu formula: PAm = PAd + (PAs - PAd) / 3.
• PA diferenţială (presiunea pulsului) este diferența dintre PA sistolică și PA diastolică, caracterizând tipurile de curbe presionale divergentă și convergentă.
• Hipertensiunea arterială (HTA) este definită de creșterea persistentă a valorilor presionale.
• Pentru determinarea hipertensiunii se utilizează o metodă neinvazivă cu ecografie Doppler CW, care măsoară PA sistolică la artera brahială și la vasele de pe picior.
• Raportul dintre PApicior/PAbraţ este crucial pentru interpretarea diagnosticului.
• Valori > 1.0 sunt considerate normale, 0.5 - 0.9 indică afectare vasculară, iar < 0.5 indică ischemie critică.

Reglarea Presiunii Arteriale

• Eficiența mecanismelor reglatoare ale PA poate fi studiată prin probe de efort și probe de postură.

Proba Schellong I

• Proba Schellong I evaluează eficacitatea reflexelor baroreceptoare implicate în adaptarea PA la trecerea din clino- în ortostatism.
• Se măsoară frecvența pulsului și PA în clinostatism până la obținerea unor valori constante.
• Subiectul trece apoi în ortostatism și rămâne astfel 10 minute, măsurând PA și pulsul la intervale regulate.
• Subiectul revine în clinostatism, iar PA și pulsul sunt măsurate din nou la intervale specifice.
• În mod normal, la trecerea din clino- în ortostatism se observă modificări minime ale pulsului și valorilor PA.
• Abaterile față de normal pot prezenta trei tipuri reactive: tipul hipoton, tipul hiperton și tipul hipodinamic.

Presiunea Arterială - Prezentare Generală

• Presiunea arterială (PA) este forța exercitată de sângele circulant asupra pereților vaselor sanguine.
• Există două valori ale PA: sistolica (presiunea maximă atinsă în timpul contracției cardiace) și diastolica (presiunea minimă atinsă în timpul relaxării cardiace).
• Valorile normale ale PA sunt sub 120/80 mmHg.

Metode de Măsurare a Presiunii Arteriale

• Metode directe (sângerânde): implicate în cateterismul cardiac.
• Metode indirecte (nesângerânde):
  • Metoda palpatorie (Riva Rocci): măsoară doar presiunea sistolică prin perceperea pulsației arterei radiale.
  • Metoda ascultatorie (Korotkow): măsoară PA prin perceperea zgomotelor produse de circulația turbulentă.
  • Metoda oscilometrică: utilizează un oscilometru pentru a înregistra vibrațiile pereților arterelor comprimate. Se măsoară presiunea sistolică, medie și diastolică.
  • Metoda ecografică: utilizează ecografia Doppler pentru a măsura fluxul sanguin.

Indicele de Presiune Gleznă/Braţ (ABPI)

• ABPI evaluează raportul dintre PA la nivelul gleznei și brațului.
• Un ABPI scăzut poate indica o obstrucție arterială la nivelul membrelor inferioare.

Proba Crampton

• Aceasta este o probă de postură pentru a evalua modificarea PA și a pulsului la trecerea din clinostatism (culcat) în ortostatism (în picioare).
• Indicele Crampton măsoară adaptarea la schimbarea poziției.

Monitorizarea Ambulatorie a Presiunii Arteriale (ABPM)

• ABPM este o metodă de monitorizare continuă a PA în afara spitalului, utilizând o manșetă pneumatică conectată la un dispozitiv electronic.
• Măsurătorile sunt efectuate la intervale regulate (20 minute ziua, 30 minute noaptea), iar datele sunt analizate statistic.
• ABPM este utilă pentru:
  • Excluderea hipertensiunii de halat alb (creșterea PA doar în cabinetul medical).
  • Diagnosticul tensiunii arteriale normal crescute.
  • Ghidarea tratamentului anti-hipertensiv la pacienții vârstnici.
  • Identificarea hipertensiunii nocturne.
  • Ajustarea tratamentului la pacienții cu hipertensiune rezistentă.
  • Diagnosticul de hipertensiune la femeile gravide.
  • Identificarea hipotensiunii arteriale.

Presiunea Arterială

• TA: sub 120/80 - optimă
• TA: 120-130/80-85 - normală
• TA: 130-140/85-90 - normală înaltă
• TA: 140-160/90-100 - HTA stadiul 1
• TA: 160-180/100-110 - HTA stadiul 2
• TA: peste 180/peste 110 - HTA stadiul 3

Metode de Măsurare a Tensiunii Arteriale

• Metode directe (invazive): necesită introducerea unui cateter în arteră pentru a măsura presiunea direct
• Metode indirecte (neinvazive): bazate pe comprimarea unei artere mari cu o manșetă pneumatică
  • Metoda palpatorie (Riva Rocci): măsoară numai presiunea sistolică prin palparea primei pulsații a arterei radiale
  • Metoda ascultatorie (Korotkow): măsoară presiunea sistolică și diastolică prin ascultarea zgomotelor cu stetoscopul
    • Se aplică manșeta la 2-3 cm deasupra plicii cotului
    • Se reperează prin palpare artera humerală
    • Se umple manșeta cu 30-40 mmHg peste presiunea la care dispare pulsul radial
    • Se decomprimă lent, primul zgomot marchează presiunea sistolică, dispariția zgomotelor marchează presiunea diastolică
  • Metoda oscilometrică: utilizează oscilometrul Pachon pentru a măsura vibrațiile arterei comprimate
    • Se aplică manșeta oscilometrului
    • Debutul oscilațiilor corespunde presiunii sistolice
    • Amplitudinea maximă a oscilațiilor corespunde presiunii medii
    • Dispariția oscilațiilor corespunde presiunii diastolice
• Indicele de presiune gleznă/braţ (ABPI): raportul dintre PAs membrului inferior și superior
• Proba Crampton: evaluarea modificării pulsului și PA la trecerea din clinostatism în ortostatism
  • Se măsoară pulsul și TA sistolică în clinostatism (2 min)
  • Se măsoară pulsul și TA sistolică în ortostatism (2 min)
  • Se calculează indicele Crampton

Monitorizarea Ambulatorie a Presiunii Arteriale (ABPM)

• ABPM: măsoară TA continuu în afara mediului spitalicesc cu o manșetă pneumatică
• Măsurători la intervale de 20 minute ziua (minim 14 valori) și 30 minute noaptea (minim 7 valori)
• Rezultatele sunt analizate statistic și pot fi exprimate numeric, cu valori medii sau grafic
• Indicații clinice:
  • Excluderea hipertensiunii de halat alb (prezentă la 15-30% din populație)
  • Diagnosticul tensiunii arteriale normal crescute
  • Ghidarea tratamentului anti-hipertensiv la vârstnici
  • Identificarea hipertensiunii nocturne
  • Ajustarea tratamentului la hipertensiune rezistentă
  • Diagnosticul de hipertensiune la gravide
  • Identificarea hipotensiunii arteriale

Acest quiz explorează metoda de monitorizare a tensiunii arteriale ambulatorii (AMBP), o tehnică non-invazivă folosită pentru a măsura presiunea arterială pe parcursul a 24 de ore. Vei învăța despre măsurători, interpretarea datelor și importanța acestei metode în evaluarea hipertensiunii. Testează-ți cunoștințele despre AMBP și efectele sale asupra sănătății cardiovasculare.