Mase de aer și fronturi atmosferice

Sunt zonele de separație între masele de aer cu proprietăți diferite.

Fronturi formate la contactul frontului cald și rece, duce la des­trămare.

Zona de separație între aerul arctic și cel temperat.

Separația între aerul temperat și cel tropical.

Zona de separație între aerul tropical și cel ecuatorial.

Un tip de front care nu se mișcă semnificativ.

Fronturile atmosferice reprezentate pe hărți pe termen lung.

Mișcarea și interacțiunea maselor de aer în atmosferă.

Zone de întâlnire între mase de aer cald și rece.

Se dezvoltă când o masă de aer rece înlocuiește o masă de aer cald.

Nori formați de fronturile reci, care generează precipitații abundente.

Nori care se formează în spatele fronturilor calde, ducând la precipitații extinse.

Mișcarea maselor de aer în raport cu fronturile atmosferice.

Procesul de transformare a vaporilor în apă lichidă, care apare la trecerea fronturilor calde.

Mișcarea aerului cald care se ridică peste masa de aer rece la fronturile calde.

Formarea de ploi intense și precipitații în urma fronturilor reci.

Condițiile atmosferice care afectează viața și activitățile plantelor.

Estimarea condițiilor meteorologice viitoare, ca brumă sau îngheț.

Reprezentarea grafică a situației atmosferice, incluzând izobare și fronturi.

Informații despre condiții meteorologice extreme sau periculoase.

Dispozitiv care măsoară și transmite date meteo fără intervenție umană.

Instituții specializate în monitorizarea și prognozarea vremii.

Factori care influențează caracterul climatic al unei regiuni.

Organizație responsabilă de monitorizarea vremii și a climatului în țară.

Modifică efectele calorice ale razelor solare și afectează clima.

Grupuri de factori care influențează tipurile și varianțele climei.

Distribuția inegală a radiației solare pe Pământ, influențată de forma sa și înclinație.

Cele patru zone de aer: arctică, temperată, tropicală și ecuatorială.

Trei zone climatice formate între cele patru de bază: subarctică, subtropicală și subecuatorială.

Varietățile climatului din cadrul tipului, de exemplu, climat temperat-continental.

Zonele climatice sunt influențate de masele de aer dominante pe parcursul anului.

Conceptul care grupează zonele climatice în cele patru principale și cele trei intermediare.

Patru categorii principale de climă în zonele climatice: oceanic, continental, periferia de vest, periferia de est.

O zonă climatică unde aerul ecuatorial predomină pe tot parcursul anului.

Tip de aer care caracterizează clima ecuatorială, influențând temperatura și umiditatea.

Diferența între cele mai ridicate și cele mai scăzute temperaturi medii pe parcursul anului.

Temperaturile care oscilează între 24 și 28°C în zonele ecuatoriale pe parcursul anului.

Maxime și minime de temperatură în timpul echinocțiului și solstițiului.

Procese climatice esențiale care influențează regimul termic al aerului.

Variații de temperatură pe parcursul anului, găsite în regimul termic anual.

Reprezentare grafică a precipitațiilor și temperaturii pe parcursul unui an.

Ploi scurte și intense specifice regiunilor ecuatoriale.

Regiune cu mișcare ascendentă, fără vânturi puternice.

Climă cu sezon de ploi și aprecieri mari de radiație solară.

Cantitatea totală de apă care cade sub formă de ploaie într-un an.

Temperaturile rămân ridicate în ambele sezoane, dar cu umiditate diferită.

Vânturi calde și uscate care aduc condiții specifice iarna în regiunile subecuatorială.

Se caracterizează prin presiune mare de vapori de apă în aer pe timpul verii.

Aerul devine foarte uscat pe timpul iernii în regiunile subecuatorială.

Radiația solară ridicată este caracteristică climelor ecuatoriale și subecuatorială.

Clima ecuatorială care nu se deosebește mult de cea continentală.

Mișcarea aerului care influențează distribuția precipitațiilor și temperaturilor.

Schimbările sezoniere în climă, caracterizate prin variații de umiditate și temperatură.

Influencează temperaturile și umiditatea iarna în regiunile subtropicale.