Învățarea adulților: factori și motivație

Psihologia educației - Curs 1

• Cursul 1 este despre Psihologia educației
• Subiectele abordate sunt statutul teoretic şi aplicativ al psihologiei educaţiei şi cercetarea în psihologia educației.
• Psihologia educației este o disciplină ştiinţifică distinctă în cadrul psihologiei, care include concepte şi metode de studiu specifice educaţiei şi psihologiei.

Psihologia educației - Statutul teoretic şi aplicativ al psihologiei educației

• Psihologia educaţională își trage cunoștințele din teoria și cercetarea din psihologia generală, psihologia învățării și dezvoltare.
• Psihologia educaţională își propune să ofere profesorilor cunoştințe şi abilități de cercetare
• Predarea joacă un rol important pentru succesul unui profesor.
• Se afirmă că, predarea, este şi o artă, nu doar o ştiinţă;
• Psihologii educaționali recunosc faptul că predarea uneori necesită improvizație și spontaneitate, depăşind rețete științifice.
• Psihologia educației ca disciplină științifică oferă cunoștințe practice aplicabile și metode de cercetare care îmbunătăţesc învăţarea elevilor

Psihologia educației - Cercetarea în psihologia educației

• Cercetarea descriptivă are scopul de a observa şi înregistra comportamentul.
• Nu poate demonstra cauze, însă oferă informații importante despre comportamente şi atitudini.
• Metode de cercetare: Observaţia (de laborator, naturală, participativă), cum ar fi observarea într-un mediu controlat vs observarea în lumea reală.
• Metode variate de înregistrare a observațiilor: scris, simboluri, reportofone, camere video, foi speciale, oglinzi unidirecționale

Interviuri şi chestionare

• Psihologii educaţionali folosesc interviuri şi chestionare pentru a afla despre experienţele, credințele şi sentimentele copiilor şi profesorilor.
• Interviurile şi chestionarele bune presupun întrebări concrete, specifice, lipsite de ambiguități, şi metode de verificare a autenticității răspunsurilor.
• Limitări: mulți indivizi vor da răspunsurile așteptate, alții mint.

Teste standardizate

• Testele standardizate au proceduri uniforme de administrare și notare pentru evaluarea aptitudinilor sau competențelor studenților.
• Permit compararea performanțelor la nivel național.
• Jocar un rol important in psihologia educaţională contemporană.
• Ele ajută la responsabilizarea cadrelor didactice şi studenților în raport cu performanța.

Studii de caz

• Studiu aprofundat asupra unui individ.
• Folosit atunci când circumstanțele unui individ nu pot fi repetate sau din motive etice.
• Este important să fim atenți când interpretăm un studiu de caz pentru a nu generaliza.

Focus Grupuri

• Intervievarea persoanelor în grupuri pentru informații despre un subiect.
• De obicei grupuri de 5-9 persoane unui facilitator pune o serie de întrebări deschise cu ele.
• Pot fi folosite pentru a evalua valoarea unui produs, serviciu sau program.

Cercetarea corelațională

• Corelația nu este echivalentă cu cauzalitatea.
• Cercetarea corelațională identifică relații între variabile.

Cercetarea experimentală

• Permite determinarea cauzelor comportamentului.
• Presupune efectuarea unui experiment, unde unul sau mai mulți factori sunt manipulați și toți ceilalți factori sunt menținuți constanți.

Cercetarea acțiune

• Un studiu făcut pentru a rezolva o problemă a unei singure clase sau şcoli, îmbunătăţind predarea sau alte strategii educaționale.
• Scopul este de a face îmbunătăţiri rapide şi eficiente în clasă sau școală.

Profesorul-cercetător

• Profesorii din clasă pot desfășura propriile studii pentru a-și îmbunătăți practicile de predare.
• Folosesc metode ca observarea participanților, interviuri și studii de caz.
• Profesorul poate crea strategii pentru îmbunătăţirea comportamentului elevului.

Cercetarea calitativă

• Implică obținerea de informații prin metode precum interviuri, studii de caz, studii etnografice, focus grupuri şi jurnale personale.

Metode mixte de cercetare

• Combină metode cantitative şi calitative.

Bibliografie

(Bibliografie specificată în slide).

Sistemul psihocomportamental al elevului în activitatea de învăţare

• Factori învățare în școală (cognitivi și noncognitivi).
• Personalitate și învățare în mediul școlar.

Factori cognitivi/Factorii noncognitivi

• Mecanisme de prelucrare informație primară/secundară
• Mecanisme de stimulare și energizare
• Personalitate

Actul învăţării

• Motivatie
• Perceperea materialului
• Achizitia (codarea cunoștințelor)
• Stocarea (retinerea)
• Reactualizarea (recunoașterea, reproducerea)
• Generalizarea (transferul)
• Performanța (punerea in practica)
• Feedbackul (obținerea de cunoștințe din rezultate)

Implicarea mecanismelor cognitive în învăţarea şcolară

• Perceperea/receptarea materialului.
• Înțelegerea, desprinderea relațiilor și notelor relevante ale informaţiilor și condensarea informaţiei.
• Fixarea în memorie ("stocarea" informaţiei).
• Utilizarea informaţiilor şi operarea transferului în condiţii apropiate de cele de la lecție sau într-un context nou.

Perceperea/receptarea materialului de învățat în școală

• Exersarea.
• Planificarea pașilor explorării câmpului perceptiv.
• Căutarea elementelor relevante.
• Interpretarea atributelor obiectelor.

Înțelegerea, condensarea informaţiei

• Utilizarea cunoștinţelor anterioare.
• Utilizarea materialelor variate.
• Crearea oportunităţi pentru manipularea obiectelor
• Aplicarea noţiunilor predate la rezolvarea unor probleme practice.
• Facilitarea generalizărilor.
• Introducerea situaţiilor problematice.

Stocarea şi actualizarea cunoștinţelor

• Prezentarea materialului clar şi organizat,
• Inventarierea informaţiilor.
• Repetarea şi accentuarea informaţiilor.
• Solicitarea elevului a reproducării prin parafrază
• Informarea elevului despre intervalul de timp
• Testarea cunoștinţelor scurtă şi frecventă
• Obișnuirea elevului de a-si pune singuri întrebări scurte

Utilizarea informaţiilor şi transferul lor

• Întrebarea elevilor dacă au înțeles problema.
• Vizualizarea problemei prin desene.
• Întrebarea elevilor despre alte posibilităţi
• Cererea elevilor să explice pașii de rezolvare
• Evitarea lăsării timpului excesiv
• Stimularea imaginației.

Mecanismele de stimulare şi energizare a activităţii de învățare în școală

• Nevoia de stimulare.
• Nevoia de competență.
• Nevoia de apartenență.
• Nevoia de atenție.
• Nevoia de realizare.
• Nevoia de auto-actualizare.

Motivație

• Stabilirea unor scopuri specifice.
• Evitarea asumării riscurilor extreme.
• Pregătirea pentru riscuri rezonabile.
• Conştientizarea strategiilor motivaţionale.

Motivaţia intrinsecă a învăţării

• Implicarea elevilor în activități care cer efort.
• Oferirea de probleme interesante.
• Stimularea modalităților originale de abordare a problemelor.

Stimulente motivaţionale

• Cunoașterea rezultatelor.
• Recompensa și pedeapsa.
• Cooperarea și competiția.
• Afirmarea propriei competențe.
• Trezirea curiozității pentru activitate.
• Responsabilizarea elevilor.
• Solicitarea fanteziei.

Optimum motivaţional

• Subaprecierea dificultăţii sarcinii duce la submotivare (energie insuficientă).
• Supraaprecierea sarcinii duce la supramotivare (cheltuială de energie inutilă).

Afectivitatea

• Educarea elevilor pentru discernământ obiectiv.
• Adoptarea unor atitudini de încredere și valorizare.
• Evitarea comportamentului imprevizibil și a inechităţilor.
• Asociere sarcini de învăţare cu evenimente plăcute.
• Implicarea cooperării şi grupului.
• Neutralizarea anxietăţii, timidităţii și disconfortului afectiv.

Atenția

• Mişcarea în clasă, utilizarea gesturilor și contactul vizual.
• Caracteristicile vocii.
• Utilizarea alternativă a canalelor senzoriale.
• Utilizarea frazelor speciale.
• Recursul la exemple memorabile.
• Divizarea activităţilor complexe.
• Gestionarea interacţiunii cu elevii prin gruparea lor.

Condiţii ale educării capacităţilor voluntare

• Asigurarea optimului raport între dirijare și independență/autonomie.
• Antrenarea treptată în sarcini crescânde.
• Confruntarea elevilor cu bariere externe și recompensarea eforturilor.
• Combinarea activităţilor cu obiective imediate şi dificile
• Utilizarea frecventă a discuțiilor și dezbaterilor.

Comunicarea şi limbajul

• Oferă informaţii specifice unei discipline.
• Utilizează și creează contexte pentru a regla conduita, relațiile sociale, etc.

Receptarea mesajului (funcţie)

• Capacitatea de recepție a elevului (integritate organica si functională).
• Particularitățile emisiei.
• Particularitățile canalului de transmisie(zgomote).

Eficienţa limbajului oral

• Precizia termenilor utilizaţi.
• Mijloacele expresivitate lingvistice și extralingvistice.

Motivația de a învăța în școală

• Modelul TARGET.
  • T (sarcina, Task)
  • A (autonomie,Autonomy)
  • R (recunoașterea, Recognition)
  • G (grup, Group)
  • E (evaluarea, Evaluation)
  • T (timp, Time) • Patru condiții de bază pentru strategiile motivaționale
  • Sala de clasă trebuie organizată
  • Profesorul trebuie să fie răbdător şi empatic
  • Munca trebuie să fie provocatoare, dar rezonabilă
  • Sarcinile trebuie să fie autentice

Strategii pentru încurajare motivația

• Pot sa fac?
• Asiguraţi-vă că obiectivele de învățare sunt clare, specifice și că pot fi atinse în viitorul apropiat;
• Subliniați auto-comparația;
• Comunicați elevilor că abilitatea academică poate fi îmbunătățită;
• Modelați rezolvarea problemelor.

Strategii pentru valorizând învățarea

• Legați activitățile clasei de interesele elevilor
• Stârniți curiozitatea ;
• Faceți sarcina de învăţare distractivă;
• Folosiți noutatea și familiaritatea.

Strategii pentru a încuraja motivația

• Ce trebuie să fac pentru a reuși?
  • Oferiți studenților oportunități frecvente de a răspunde
  • Solicitați elevilor să creeze un produs finit
  • Evitaţi accentul puternic pe note și concurenţă
  • Reduceți riscul sarcinii fără a o simplifica prea mult

Relattia dintre achizițiile scolare și temperament

• Extraverții lucrează mai bine decât introverții în şcoala primară
• Întroverții lucrează mai bine decât extraverții în învățământul superior
• Elevii cu nivel înalt de anxietate lucrează mai bine într-un mediu calm

Aptitudini

• Antrenarea elevilor,
• Cultivarea interesului
• Fructificarea valențelor
• Corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale

Valorile şi atitudinile

• Învațat în contexte concrete și particulare
• Îmbogățirea cu oportunități în școală
• Interiorizarea valorilor morale
• Exprimarea atitudinilor

Şcolile care promoveaza dezvoltarea caracterului elevilor

• Conduse de adulți fermi și sensibili.
• Orientate spre menținerea unor sisteme de simboluri.
• Implicate în instruirea academică și pun accentul pe rigoare.
• Sensibile la nevoia de dezvoltare a loialităţii, a preocupărilor.
• Deschise spre ajutor, consiliere și sprijin .

Încurajarea formării identității și dezvoltarea stimei de sine

• Exemplificare şi modelare
• Incurajarea elevilor pentru cât mai multe activități.
• Sprijinirea elevilor în rezolvarea problemelor personale.
• Evitarea comportamentelor subiective.
• Colaborare

Încurajarea stimei de sine a elevilor

• Valorizarea și acceptarea încercărilor elevilor
• Crearea unui climat de siguranţă
• Clarificarea standardelor de evaluare
• Construirea contextului.
• Evitarea comparațiilor distructive.
• Construirea unei conduite de acceptare.

Diversitatea elevilor în mediul educativ

• Diferente de gen.
• Diferente de statut socio-economic.
• Diferente culturale
• Diferente generaționale

Cultură

• Culturile individualiste
• Valori personale, independența.
• Culturile colectiviste
• Scopurile personale sunt subordonate grupului, interdependență, relații armonioase.

Statutul Socio-Economic (SES)

• SES se referă la gruparea persoanelor cu caracteristici profesionale, educaționale şi economice similare.
• Implică inegalități în accesul la ocupații cu statut mai înalt, resurse economice și influență asupra instituțiilor.

Statutul socioeconomic (SES)

• Legătură cu cartierul și şcolile
• Elevii din familii cu venituri mici
• Adolescenți din familii influente

Educație multiculturală

• Educație care valorizează diversitatea culturală
• Împuternicirea elevilor și beneficiile pentru toți studenții.
• Egalitatea şanselor educaționale
• Diversitate religioasă, dizabilități, orientarea sexuală

Gen

• Interacțiunea profesor-elev.
  • Profesorii interacționează mai mult cu băieții decât cu fetele.
  • Factori de luat în considerare: respectarea regulilor, comportamentul curat, ajutor.
  • Proporția mare a cadrelor didactice (femei).
  • Băieții sunt mai predispuși să fie identificați ca având probleme de învăţare.
  • Băieții este mai probabil să fie criticați decât fetele.

• Personalul şcolii tinde să privească comportamentul băieților ca problematic.

Învăţarea şi motivaţia învăţării la vârsta adultă

• Caracteristici fundamentale ale învăţării adulților: învățarea ceea ce doresc să învețe, responsabilitatea pentru învăţare, respectarea relevanței.
• Factorii personali ai învăţării : caracteristici de personalitate, orientare culturală, autodisciplină și motivație, abilități de studiu, preferință pentru învățarea bazată pe text, experiența, valoarea subiectiva a sarcinii
• factori situaţionali : suport social, evenimente de viață, sănătate fizică/ emoțională, concepţia despre învățare
• Motivel al învăţării : relații sociale si asteptari externa, binele comun, avansarea, evadarea/stimulare, interesul cognitiv.

Motive ale învăţării la vârsta adultă

• Calitatea instruirii.
• Calitatea curriculum-ului (conținut, programa).
• Relevanță și pragmaticism.
• Practici interactive și de management.
• Evaluarea progresivă și feedbackul în timp util.
• Autonomia cursantului.
• Mediul academic favorabil.
• Activități de îndrumare academice.

Modelul descriptiv al lui Carré (1998,2001)

• Motive instrinseci
  • Satisfactie si placere de a cunoaște
  • Interes personal legat de continut
  • Interes pentru dezvoltarea cognitiva si sociala
• Motive hedonice
  • Legate de condiții de mediu
  • Materiale, resurse şi documentele utilizate
• Motive prescriptive
  • Presiuni externe pentru conformarea socială.

Intervenții specifice psihologiei pozitive

• Construirea elementelor pozitive in oameni
• Păstrarea şi consolidarea aspectelor pozitive ale vieții
• Promovarea fericirii sau satisfacerii personale

Modalități de intervenții bazate pe principiile psihologiei pozitive in educație

• Implementarea unor intervenții în scopul de a dezvolta starea de bine.
• Copii,
• Adulți.
• În cadrul familiei, şcolii sau al altor organizaţii .

Psihologia pozitivă aplicată în educație

• referitor la problematica includerii conceptelor și modelelor în programele școlare.
• Trei întrebări relevante referitoare la această problematică.

Cauzele limitelor folosirii PP în școli

• Lipsa unui cadru central.
• Lipsa unui program orientat către eficiență intervențiilor.

Semne că a fost creat contextul

• Creșterea numarului de publicații
• Cercetări asupra modalităţilor de aplicare
• Interes sporit al psihologilor şcolari.

Dezvoltarea și învățarea socială și emoțională

• Competente de bază: conștientizarea de sine, auto-gestionarea, conștientizarea socială, abilităţile de relaționare, decizii responsabile
• Conform CASEL există 5 competențe social-emoționale de bază

Modelul PERRMA

• 5 (cinci) elemente esențiale: emoții pozitive, angajare, relații pozitive, sens, realizare.

Emoții pozitive.

• Susțin și dezvoltă starea de bine a elevilor.

Angajarea (Engagement)

• Angajament elevilor și capacitatea lor de a trai starea de flow.
• Este o caracteristica generatoare de ipoteze noi

Relaţii pozitive (Positive Relationships)

• Relațiile semnificative din mediul scoalr sunt cu copii de vârsta lor şi cu profesorii. • Relaţii pozitive între elevi și profesori. • Elevii sunt încurajați să adopte valori și principii. • Elevii mai sunt încurajați să rezolve conflictele.

Sensul/semnificația (Meaning)

• Sensibil la situațiile și acțiunile din jur
• Interesele sunt scopuri în sine, iar valorificarea și folosirea punctelor forte sunt importante.

Realizarea (Achievement)

• Obținerea rezultatelor dorite
• Atingerea obiectivelor
• Sentimentul de competență.

Intervenţii specifice psihologiei pozitive

• Obiective
• Programe de interventie
• Practici

Intervenții bazate pe principiile psihologiei pozitive.

• Rezultatul vizat este o variabilă pozitivă
• Persoana/populația implicată nu este în dificultate

Intervențiile pe baza principiilor psihologiei pozitive vizează:

• Construirea la baza elementelor bune ale omului
• Păstrarea si consolidarea aspectelor pozitive ale vietii ;
• Promovare fericirii, afectelor pozitive.

Intervenții pozitive pentru amplificarea stării de bine

• Cultivarea recunoștinței,
• Contabilizarea celor bune
• Vizualizarea celei/celor mai bune versiuni viitoare

Strategii pentru dezvoltarea relaţiilor pozitive în şcoli

• Dezvoltarea unei culturi școlare
• Consilierea de grup.
• Predarea valorilor prosociale

Programe de interventie bazate pe principiile psihologiei pozitive

• Programe de predare explicita si implicită a dimensiunilor stării de bine.
• Programe bazate pe punctele forte (strengths-based)
• Programe de predare a competențelor sociale,rezilientei şi optimismului.

Pachete de interventie (curriculum)

• Intervenții bazate pe diferite niveluri.
• Nivel de grup whole-school approach

Principiile pentru implementare

• Includere copiii de vârstă mică
• Implicarea familiei şi comunităţii.
• Organizări strategic și multinivelare
• Desfăşurare pe termen lung.

Clasa şi Mediul

• Activităţi simultan.
• Evenimente imprevizibile.
• Puţina confidențialitate
• Istoricul clase.

Interacțiuni sociale în clasă

• Între profesor şi elev
• Între profesor şi grup/clasă
• Între elev şi elev
• Între elev şi grup/clasă

Profesorul - Un bun comunicator

• Comunicarea dintre profesor şi elevi.
• Consecvenţă în mesajele verbale.

Barierele comunicării verbale

• Critică
• Porecle și etichetare
• Recomandări pentru profesori

Cum să vorbești în public

• Cunoaşterea strategiilor pentru un discurs eficient
• Conectarea cu publicul
• Afirmarea scopului discursului
• Rostirea eficientă a discursului .

Profesorul care stie sa asculte

• Ascultare activă
• Atenție la vorbitor
• Concentrare pe conținut intelectual şi emoțional
• Parafrazarea
• Sintetizarea temelor şi tiparelor
• Feedbackul constructiv.

Comunicarea non-verbală

• Mulţi experți sunt de acord că, comunicarea interpersonală este, în mare parte, nonverbală.

Tratarea comportamentelor cu probleme

• Intervenţii minore pentru comportamente problemă.
  • Utilizare indicii nonverbale
  • Menținerea activității in mișcare
  • Apropierea de studenți
  • Redirecționarea comportamentelor
  • Oferirea de instrucțiuni necesare
  • Spunerea directă de a opri comportamentul
  • Oferirea unei alegeri
• Strategie cu 7 pași
  • contact vizual
  • indicii verbale
  • expunerea efectelor actiunii
  • reminder-ul procedurii
  • cererile elevului de a clarifica regula
  • comunicarea directa, asertiva si nehostila de oprire a comportamentului.
  • o alegere

7 greșeli frecvente

• Reacționare doar la comportamente superficiale
• Presupunerea că problema este doar școlară.
• Confruntare la orice abatere minore
• Pedepse in publice
• Demonstrarea unui comportament neadecvat

Cheia unui management bun

• Construirea unor relații profesor-elev.
• Modelul Establish-Maintain-Restore (EMR).

• • • 1. Stabilirea relațiilor pozitive • 2. Menținerea relațiilor • 3. Repararea/ restabilirea relațiilor (EMR)

Recomandări pentru profesori

• Nu folosi reguli vagi.
• Nu stabiliţi reguli pe care nu doriţi să le aplicaţi.
• Nu ignorați comportamentele elevilor.
• Nu vă angajaţi în tratament ambiguu sau inconsecvent.
• Nu folosiţi pedepse prea dure sau jenante.
• Nu folosiţi pedeapsa corporală.
• Evitaţi suspendarea.
• Contactaţi consilierul școlar.

Managementul clasei şi diversitatea

• Diversitatea studenților.
• Comunicarea greşită.
• Sensibilitatea la variaţiile culturale şi socioeconomice.
• Reducerea problemelor de disciplină.

Profesorul – Un bun comunicator

• Claritatea exprirării.
• Selecția vocabularului.
• Ritmul adecvat al vorbirii unui elev.
• Comunicarea precisă.

Tratarea comportamentelor cu probleme

• Intervenii minore (exemple date)

Mituri despre hărţuire

• Hărţuitorii sunt respinşi.
• Harţuitorii au o stimă de sine joasă.
• A fi victime face mai puternic/ pregătește pentru viaţă.
• Multe victime devin violente
• Harțuirea implică, doar făptașii și victimele.

Recapitulare despre bullying

• Bullyingul este comportament agresiv, intenționat , care implică dezechilibru de putere şi este repetitiv.
• Comportamentele de bullying necesită intervențiile directe ale adulților.

Tipuri de bullying

• Fizic (loveli, împinse, distrugerea obiectelor)
• Verbal (porecle, insulte, tachinare)
• Social (minciuni propagate, izolări, bârfă)
• Cyberbullying (mesaje răuvoitoare, zvonuri, etc)

Bullying-ul în România (statistici)

• Studiu național Salvați Copiii
• Caracteristici ale copiilor diferiți. ( fizic,comportamentale, etc)
• Copiii reacționează diferit la bullying.

Ce este violenţa şcolară?

• Violența şcolară include acţiuni violente fizice , psihologice.
• Violenţa şcolară are loc în şcoală, pe proprietatea şcolii, sau pe drum.
• Unele motive pentru violenţă sunt diferenţele sociale, etnice, etc.

Cauzele violenței în mediul şcolar

a - Mediul familial (problemele, criza). b - Mediul social (statutul economic şi aspectele sociale). c - Şcoala (management defectuos, atitudinile)

Măsuri efective de prevenţie

• Implementare a unui Regulament şcolar şi protocoale.
• Consultarea părinților.

Tipuri de activități de prevenire inițiate sau organizate de către scolari/ profesori

• Gestionarea elevilor implicați în tipuri de violență
• Materiale informative pe tema prevenirii

Managementul cazurilor de violență

• Rapoarte de caz/ consemne
• Formular pentru a înregistra cazurile
• Consilier cu elevi și părinți
• Măsuri de protejare a elevilor.

Prevederi principale

• Implicarea autorităților (de exemplu, 112)
• Sezizarea poliției daca e cazul
• Comunicări cu părinții/ reprezentanții legali
• Protejarea elevilor şi familiilor

Măsuri de sprijin recomandate

• Consilierea de grup și individuală.
• Activități de dezvoltare a abilităților socio-emoționale.
• Referirii/recomandare către intervenţie psihologică, psihoterapeutică
• Mijloace de comunicare
• Activități pentru părinți

Sancțiuni posibile

• Lista sancțiunilor posibile, conform legii

Bibliografie

• Lista de articole/studii/rapoarte

Calitatea vieții în mediul școlar/academic

• sănătate şi siguranţă
• stare de bine
• dezvoltare optimala

Psihologia pozitivă aplicată în educație

• Semne ale faptului că a fost creat contextul.
• Abordări ale psihologiei pozitive.

Psihologia pozitivă aplicată în educaţie – Viitor

• Dispariția psihologiei pozitive
• Continuarea acesteia ca domeniu de cercetare
• Esăc al integrării dorite şi continuarea ca domeniu de specializare marginalizat

Psihologia pozitivă aplicată în educaţie – Schimbări de paradigmă

• Deplasarea centrarii de la educație bazată pe competențe și excelență spre educație complexă.
• De la educaţie centrată pe competențe şi excelenţă în plan academic spre educaţie holistică a copilului ca întreg şi o dezvoltare holistică şi e dezvoltare socială şi emoţională (SEDL).

Dezvoltarea și învăţarea socială și emoțională

• Cinci competențe sociale și emoționale de bază conform CASEL
  • Conștientizarea de sine
  • Auto-gestionarea
  • Conştientizarea socială
  • Abilități de relaționare
  • Decizii responsabile.

Modelul PERRMA

• emoții pozitive, angajare, relații pozitive, sens, realizare (accomplishment/achievment)

Caracteristici ale Profesorilor

• Ghidare și sprijin al elevilor
• Abilități de gândire
• Evaluare dovezilor
• Minte deschisă

Abilități motivaționale

• Strategii pentru a ajuta elevii să se auto-motiveze şi să-și asume responsabilitatea învăţării.
• Oferire de oportunități de învățare, relevante și provocatoare.
• Stabilesc așteptări ridicate, bazate pe percepții pozitive.

Abilități de comunicare

• Comunicare verbală (atenție la bariere) și nonverbală.
• Exemple de bariere de comunicare.

Abilități tehnologice (1)

• Integrarea tehnologiei în învăţare.
• Cunostiințe despre tehnologie si utilitatea acesteia.