Învățarea adulților: factori și motivație
41 Questions
0 Views

Choose a study mode

Play Quiz
Study Flashcards
Spaced Repetition
Chat to lesson

Podcast

Play an AI-generated podcast conversation about this lesson

Questions and Answers

Care dintre următorii factori situaționali pot influența învățarea la vârsta adultă?

  • Relațiile sociale
  • Așteptările externe
  • Interesul cognitiv
  • Starea de sănătate fizică (correct)
  • Ce tip de factor motivațional se referă la dorința de a învăța noi cunoștințe pentru propria plăcere?

  • Binele comun
  • Relații sociale
  • Așteptări externe
  • Interes cognitiv (correct)
  • Care dintre următoarele opțiuni nu este un factor motivațional specific cursanților adulți din învățământul superior, conform lui Sogunro (2014)?

  • Conținut relevant
  • Calitatea instruirii
  • Sănătatea mintală (correct)
  • Comunitatea academică
  • Care dintre următoarele opțiuni reprezintă un factor situațional care poate influența concepțiile despre învățare?

    <p>Evenimentele majore din viața (C)</p> Signup and view all the answers

    Ce categorie de motiv pentru învățarea la vârsta adultă include dorința de avansare profesională?

    <p>Avansarea personală (D)</p> Signup and view all the answers

    Care este un factor situațional care poate afecta învățarea la vârsta adultă, conform textului?

    <p>Suportul social (C)</p> Signup and view all the answers

    Care este o sursă a motivației pentru învățare la vârsta adultă care se referă la dorința de a ajuta omenirea?

    <p>Binele comun (A)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele este considerată o funcție a grupului clasei de elevi?

    <p>Socializarea (A)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele este o resursă menționată în textul ca fiind utilă pentru predarea online?

    <p>O platformă de învățare online (B)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele afirmații despre implicarea familiei în procesul educațional este corectă?

    <p>Implicarea familiei este esențială pentru succesul academic. (A)</p> Signup and view all the answers

    Care este un aspect crucial pentru o clasă online de succes, conform textului?

    <p>Interacțiunea dintre studenți (A)</p> Signup and view all the answers

    Ce înseamnă „laboratorul în care se însuşesc şi se experimentează conduitele aşteptate de societate?”, din citatul textului?

    <p>Un mediu social, cum ar fi o clasă de elevi, unde elevii învață și practică comportamente sociale (B)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele tipuri de învățare online este considerată cea mai eficientă, conform textului?

    <p>Învățarea online cu interacțiune activă (C)</p> Signup and view all the answers

    Ce este esențial pentru a crea experiențe de învățare online provocatoare și stimulative?

    <p>Oferirea de sarcini dificile care pot impulsiona elevii să-și extindă abilitățile (A)</p> Signup and view all the answers

    Care este scopul principal al grupurilor şcolare, conform textului?

    <p>Îmbunătățirea abilităților comunicative și de colaborare (D)</p> Signup and view all the answers

    Ce metodă este recomandată pentru a facilita învățarea elevilor?

    <p>Crearea de oportunități pentru manipularea obiectelor (B)</p> Signup and view all the answers

    Care este una dintre modalitățile de predare a conceptelor menționate?

    <p>Prezentarea unor exemple reprezentative memorabile (A)</p> Signup and view all the answers

    Ce activitate este recomandată pentru stocarea și actualizarea cunoștințelor?

    <p>Repetarea și accentuarea informațiilor importante (A)</p> Signup and view all the answers

    Ce se recomandă în legătură cu testarea cunoștințelor elevilor?

    <p>Organizarea testelor scurte, dar frecvente (B)</p> Signup and view all the answers

    Ce activitate îi ajută pe elevi să-și verifice cunoștințele?

    <p>Obișnuirea elevilor să-și pună întrebări de verificare (D)</p> Signup and view all the answers

    Ce caracteristică specifică au separatistii în ceea ce privește utilizarea tehnologiei în educația superioară?

    <p>Separarea conștientă a utilizării sociale de cea academică (D)</p> Signup and view all the answers

    Cum se simt separatistii în raport cu unele tehnologii precum Facebook?

    <p>Se opun din cauza preocupărilor legate de confidențialitate (A)</p> Signup and view all the answers

    Ce doresc în general separatistii în ceea ce privește activitățile lor sociale și academice?

    <p>Să le mențină ca sisteme de activitate separate (C)</p> Signup and view all the answers

    Care este motivul principal pentru care unii separatisti doresc să își gestioneze separarea?

    <p>Pentru a proteja confidențialitatea lor online (B)</p> Signup and view all the answers

    Ce tip de separație adoptă separatistii în practicile lor sociale și academice?

    <p>Separarea conștientă și deliberată (D)</p> Signup and view all the answers

    Ce constrângeri tehnice pot influența platformele de livrare în e-learning?

    <p>Constrângeri tehnice ale rețelei și software-ului (C)</p> Signup and view all the answers

    Cum ar trebui integrate informațiile senzoriale în cadrul e-learningului?

    <p>Integrând informații auditive și vizuale (B)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele este un factor cultural care influențează e-learningul?

    <p>Familiarizarea și acceptarea tehnologiei (C)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele activități stimulează integrarea noilor cunoștințe în cunoștințele anterioare?

    <p>Exerciții practice și exemple (B)</p> Signup and view all the answers

    Care este avantajul utilizării principiului multimedia în e-learning?

    <p>Îmbunătățirea înțelegerii prin învățarea activă (D)</p> Signup and view all the answers

    Care proces cognitiv nu este implicat în învățarea activă?

    <p>Ignorarea cunoștințelor anterioare (B)</p> Signup and view all the answers

    Ce ar trebui să fie inclus în exemplele și exercițiile e-learningului?

    <p>Contextul specific al cursantului (A)</p> Signup and view all the answers

    Care este una dintre constrângerile pragmatice care pot afecta e-learningul?

    <p>Limitele bugetului (A)</p> Signup and view all the answers

    Ce se poate întâmpla în cazul subaprecierii dificultății sarcinii?

    <p>Energia debloată nu este suficientă pentru finalizarea sarcinii. (D)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele acțiuni nu este recomandată pentru crearea unui climat afectiv favorabil?

    <p>Comportamentul imprevizibil al profesorului. (A)</p> Signup and view all the answers

    Ce tactică este utilizată pentru menținerea atenției elevilor în timpul lecției?

    <p>Variarea utilizării canalelor senzoriale. (C)</p> Signup and view all the answers

    Care este unul dintre obiectivele educării capacităților voluntare ale elevilor?

    <p>Asigurarea unui raport optim între dirijare și autonomie. (A)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele acțiuni contribuie la evitarea anxietății excesive la elevi?

    <p>Neutralizarea cauzelor care generează disconfort afectiv. (C)</p> Signup and view all the answers

    Ce metodă ajută la stimularea activismului elevilor?

    <p>Impunerea de bariere externe programatic. (B)</p> Signup and view all the answers

    Ce se recomandă pentru a maximiza motivația la elevi?

    <p>Antrenarea treptată în sarcini de dificultăți crescânde. (A)</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele acțiuni poate duce la epuizarea organismului înainte de finalizarea activității?

    <p>Supraaprecierea sarcinii. (D)</p> Signup and view all the answers

    Study Notes

    Psihologia educației - Curs 1

    • Cursul 1 este despre Psihologia educației
    • Subiectele abordate sunt statutul teoretic şi aplicativ al psihologiei educaţiei şi cercetarea în psihologia educației.
    • Psihologia educației este o disciplină ştiinţifică distinctă în cadrul psihologiei, care include concepte şi metode de studiu specifice educaţiei şi psihologiei.

    Psihologia educației - Statutul teoretic şi aplicativ al psihologiei educației

    • Psihologia educaţională își trage cunoștințele din teoria și cercetarea din psihologia generală, psihologia învățării și dezvoltare.
    • Psihologia educaţională își propune să ofere profesorilor cunoştințe şi abilități de cercetare
    • Predarea joacă un rol important pentru succesul unui profesor.
    • Se afirmă că, predarea, este şi o artă, nu doar o ştiinţă;
    • Psihologii educaționali recunosc faptul că predarea uneori necesită improvizație și spontaneitate, depăşind rețete științifice.
    • Psihologia educației ca disciplină științifică oferă cunoștințe practice aplicabile și metode de cercetare care îmbunătăţesc învăţarea elevilor

    Psihologia educației - Cercetarea în psihologia educației

    • Cercetarea descriptivă are scopul de a observa şi înregistra comportamentul.
    • Nu poate demonstra cauze, însă oferă informații importante despre comportamente şi atitudini.
    • Metode de cercetare: Observaţia (de laborator, naturală, participativă), cum ar fi observarea într-un mediu controlat vs observarea în lumea reală.
    • Metode variate de înregistrare a observațiilor: scris, simboluri, reportofone, camere video, foi speciale, oglinzi unidirecționale

    Interviuri şi chestionare

    • Psihologii educaţionali folosesc interviuri şi chestionare pentru a afla despre experienţele, credințele şi sentimentele copiilor şi profesorilor.
    • Interviurile şi chestionarele bune presupun întrebări concrete, specifice, lipsite de ambiguități, şi metode de verificare a autenticității răspunsurilor.
    • Limitări: mulți indivizi vor da răspunsurile așteptate, alții mint.

    Teste standardizate

    • Testele standardizate au proceduri uniforme de administrare și notare pentru evaluarea aptitudinilor sau competențelor studenților.
    • Permit compararea performanțelor la nivel național.
    • Jocar un rol important in psihologia educaţională contemporană.
    • Ele ajută la responsabilizarea cadrelor didactice şi studenților în raport cu performanța.

    Studii de caz

    • Studiu aprofundat asupra unui individ.
    • Folosit atunci când circumstanțele unui individ nu pot fi repetate sau din motive etice.
    • Este important să fim atenți când interpretăm un studiu de caz pentru a nu generaliza.

    Focus Grupuri

    • Intervievarea persoanelor în grupuri pentru informații despre un subiect.
    • De obicei grupuri de 5-9 persoane unui facilitator pune o serie de întrebări deschise cu ele.
    • Pot fi folosite pentru a evalua valoarea unui produs, serviciu sau program.

    Cercetarea corelațională

    • Corelația nu este echivalentă cu cauzalitatea.
    • Cercetarea corelațională identifică relații între variabile.

    Cercetarea experimentală

    • Permite determinarea cauzelor comportamentului.
    • Presupune efectuarea unui experiment, unde unul sau mai mulți factori sunt manipulați și toți ceilalți factori sunt menținuți constanți.

    Cercetarea acțiune

    • Un studiu făcut pentru a rezolva o problemă a unei singure clase sau şcoli, îmbunătăţind predarea sau alte strategii educaționale.
    • Scopul este de a face îmbunătăţiri rapide şi eficiente în clasă sau școală.

    Profesorul-cercetător

    • Profesorii din clasă pot desfășura propriile studii pentru a-și îmbunătăți practicile de predare.
    • Folosesc metode ca observarea participanților, interviuri și studii de caz.
    • Profesorul poate crea strategii pentru îmbunătăţirea comportamentului elevului.

    Cercetarea calitativă

    • Implică obținerea de informații prin metode precum interviuri, studii de caz, studii etnografice, focus grupuri şi jurnale personale.

    Metode mixte de cercetare

    • Combină metode cantitative şi calitative.

    Bibliografie

    (Bibliografie specificată în slide).

    Sistemul psihocomportamental al elevului în activitatea de învăţare

    • Factori învățare în școală (cognitivi și noncognitivi).
    • Personalitate și învățare în mediul școlar.

    Factori cognitivi/Factorii noncognitivi

    • Mecanisme de prelucrare informație primară/secundară
    • Mecanisme de stimulare și energizare
    • Personalitate

    Actul învăţării

    • Motivatie
    • Perceperea materialului
    • Achizitia (codarea cunoștințelor)
    • Stocarea (retinerea)
    • Reactualizarea (recunoașterea, reproducerea)
    • Generalizarea (transferul)
    • Performanța (punerea in practica)
    • Feedbackul (obținerea de cunoștințe din rezultate)

    Implicarea mecanismelor cognitive în învăţarea şcolară

    • Perceperea/receptarea materialului.
    • Înțelegerea, desprinderea relațiilor și notelor relevante ale informaţiilor și condensarea informaţiei.
    • Fixarea în memorie ("stocarea" informaţiei).
    • Utilizarea informaţiilor şi operarea transferului în condiţii apropiate de cele de la lecție sau într-un context nou.

    Perceperea/receptarea materialului de învățat în școală

    • Exersarea.
    • Planificarea pașilor explorării câmpului perceptiv.
    • Căutarea elementelor relevante.
    • Interpretarea atributelor obiectelor.

    Înțelegerea, condensarea informaţiei

    • Utilizarea cunoștinţelor anterioare.
    • Utilizarea materialelor variate.
    • Crearea oportunităţi pentru manipularea obiectelor
    • Aplicarea noţiunilor predate la rezolvarea unor probleme practice.
    • Facilitarea generalizărilor.
    • Introducerea situaţiilor problematice.

    Stocarea şi actualizarea cunoștinţelor

    • Prezentarea materialului clar şi organizat,
    • Inventarierea informaţiilor.
    • Repetarea şi accentuarea informaţiilor.
    • Solicitarea elevului a reproducării prin parafrază
    • Informarea elevului despre intervalul de timp
    • Testarea cunoștinţelor scurtă şi frecventă
    • Obișnuirea elevului de a-si pune singuri întrebări scurte

    Utilizarea informaţiilor şi transferul lor

    • Întrebarea elevilor dacă au înțeles problema.
    • Vizualizarea problemei prin desene.
    • Întrebarea elevilor despre alte posibilităţi
    • Cererea elevilor să explice pașii de rezolvare
    • Evitarea lăsării timpului excesiv
    • Stimularea imaginației.

    Mecanismele de stimulare şi energizare a activităţii de învățare în școală

    • Nevoia de stimulare.
    • Nevoia de competență.
    • Nevoia de apartenență.
    • Nevoia de atenție.
    • Nevoia de realizare.
    • Nevoia de auto-actualizare.

    Motivație

    • Stabilirea unor scopuri specifice.
    • Evitarea asumării riscurilor extreme.
    • Pregătirea pentru riscuri rezonabile.
    • Conştientizarea strategiilor motivaţionale.

    Motivaţia intrinsecă a învăţării

    • Implicarea elevilor în activități care cer efort.
    • Oferirea de probleme interesante.
    • Stimularea modalităților originale de abordare a problemelor.

    Stimulente motivaţionale

    • Cunoașterea rezultatelor.
    • Recompensa și pedeapsa.
    • Cooperarea și competiția.
    • Afirmarea propriei competențe.
    • Trezirea curiozității pentru activitate.
    • Responsabilizarea elevilor.
    • Solicitarea fanteziei.

    Optimum motivaţional

    • Subaprecierea dificultăţii sarcinii duce la submotivare (energie insuficientă).
    • Supraaprecierea sarcinii duce la supramotivare (cheltuială de energie inutilă).

    Afectivitatea

    • Educarea elevilor pentru discernământ obiectiv.
    • Adoptarea unor atitudini de încredere și valorizare.
    • Evitarea comportamentului imprevizibil și a inechităţilor.
    • Asociere sarcini de învăţare cu evenimente plăcute.
    • Implicarea cooperării şi grupului.
    • Neutralizarea anxietăţii, timidităţii și disconfortului afectiv.

    Atenția

    • Mişcarea în clasă, utilizarea gesturilor și contactul vizual.
    • Caracteristicile vocii.
    • Utilizarea alternativă a canalelor senzoriale.
    • Utilizarea frazelor speciale.
    • Recursul la exemple memorabile.
    • Divizarea activităţilor complexe.
    • Gestionarea interacţiunii cu elevii prin gruparea lor.

    Condiţii ale educării capacităţilor voluntare

    • Asigurarea optimului raport între dirijare și independență/autonomie.
    • Antrenarea treptată în sarcini crescânde.
    • Confruntarea elevilor cu bariere externe și recompensarea eforturilor.
    • Combinarea activităţilor cu obiective imediate şi dificile
    • Utilizarea frecventă a discuțiilor și dezbaterilor.

    Comunicarea şi limbajul

    • Oferă informaţii specifice unei discipline.
    • Utilizează și creează contexte pentru a regla conduita, relațiile sociale, etc.

    Receptarea mesajului (funcţie)

    • Capacitatea de recepție a elevului (integritate organica si functională).
    • Particularitățile emisiei.
    • Particularitățile canalului de transmisie(zgomote).

    Eficienţa limbajului oral

    • Precizia termenilor utilizaţi.
    • Mijloacele expresivitate lingvistice și extralingvistice.

    Motivația de a învăța în școală

    • Modelul TARGET.
      • T (sarcina, Task)
      • A (autonomie,Autonomy)
      • R (recunoașterea, Recognition)
      • G (grup, Group)
      • E (evaluarea, Evaluation)
      • T (timp, Time) • Patru condiții de bază pentru strategiile motivaționale
      • Sala de clasă trebuie organizată
      • Profesorul trebuie să fie răbdător şi empatic
      • Munca trebuie să fie provocatoare, dar rezonabilă
      • Sarcinile trebuie să fie autentice

    Strategii pentru încurajare motivația

    • Pot sa fac?
    • Asiguraţi-vă că obiectivele de învățare sunt clare, specifice și că pot fi atinse în viitorul apropiat;
    • Subliniați auto-comparația;
    • Comunicați elevilor că abilitatea academică poate fi îmbunătățită;
    • Modelați rezolvarea problemelor.

    Strategii pentru valorizând învățarea

    • Legați activitățile clasei de interesele elevilor
    • Stârniți curiozitatea ;
    • Faceți sarcina de învăţare distractivă;
    • Folosiți noutatea și familiaritatea.

    Strategii pentru a încuraja motivația

    • Ce trebuie să fac pentru a reuși?
      • Oferiți studenților oportunități frecvente de a răspunde
      • Solicitați elevilor să creeze un produs finit
      • Evitaţi accentul puternic pe note și concurenţă
      • Reduceți riscul sarcinii fără a o simplifica prea mult

    Relattia dintre achizițiile scolare și temperament

    • Extraverții lucrează mai bine decât introverții în şcoala primară
    • Întroverții lucrează mai bine decât extraverții în învățământul superior
    • Elevii cu nivel înalt de anxietate lucrează mai bine într-un mediu calm

    Aptitudini

    • Antrenarea elevilor,
    • Cultivarea interesului
    • Fructificarea valențelor
    • Corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale

    Valorile şi atitudinile

    • Învațat în contexte concrete și particulare
    • Îmbogățirea cu oportunități în școală
    • Interiorizarea valorilor morale
    • Exprimarea atitudinilor

    Şcolile care promoveaza dezvoltarea caracterului elevilor

    • Conduse de adulți fermi și sensibili.
    • Orientate spre menținerea unor sisteme de simboluri.
    • Implicate în instruirea academică și pun accentul pe rigoare.
    • Sensibile la nevoia de dezvoltare a loialităţii, a preocupărilor.
    • Deschise spre ajutor, consiliere și sprijin .

    Încurajarea formării identității și dezvoltarea stimei de sine

    • Exemplificare şi modelare
    • Incurajarea elevilor pentru cât mai multe activități.
    • Sprijinirea elevilor în rezolvarea problemelor personale.
    • Evitarea comportamentelor subiective.
    • Colaborare

    Încurajarea stimei de sine a elevilor

    • Valorizarea și acceptarea încercărilor elevilor
    • Crearea unui climat de siguranţă
    • Clarificarea standardelor de evaluare
    • Construirea contextului.
    • Evitarea comparațiilor distructive.
    • Construirea unei conduite de acceptare.

    Diversitatea elevilor în mediul educativ

    • Diferente de gen.
    • Diferente de statut socio-economic.
    • Diferente culturale
    • Diferente generaționale

    Cultură

    • Culturile individualiste
    • Valori personale, independența.
    • Culturile colectiviste
    • Scopurile personale sunt subordonate grupului, interdependență, relații armonioase.

    Statutul Socio-Economic (SES)

    • SES se referă la gruparea persoanelor cu caracteristici profesionale, educaționale şi economice similare.
    • Implică inegalități în accesul la ocupații cu statut mai înalt, resurse economice și influență asupra instituțiilor.

    Statutul socioeconomic (SES)

    • Legătură cu cartierul și şcolile
    • Elevii din familii cu venituri mici
    • Adolescenți din familii influente

    Educație multiculturală

    • Educație care valorizează diversitatea culturală
    • Împuternicirea elevilor și beneficiile pentru toți studenții.
    • Egalitatea şanselor educaționale
    • Diversitate religioasă, dizabilități, orientarea sexuală

    Gen

    • Interacțiunea profesor-elev.
      • Profesorii interacționează mai mult cu băieții decât cu fetele.
      • Factori de luat în considerare: respectarea regulilor, comportamentul curat, ajutor.
      • Proporția mare a cadrelor didactice (femei).
      • Băieții sunt mai predispuși să fie identificați ca având probleme de învăţare.
      • Băieții este mai probabil să fie criticați decât fetele.
    • Personalul şcolii tinde să privească comportamentul băieților ca problematic.

    Învăţarea şi motivaţia învăţării la vârsta adultă

    • Caracteristici fundamentale ale învăţării adulților: învățarea ceea ce doresc să învețe, responsabilitatea pentru învăţare, respectarea relevanței.
    • Factorii personali ai învăţării : caracteristici de personalitate, orientare culturală, autodisciplină și motivație, abilități de studiu, preferință pentru învățarea bazată pe text, experiența, valoarea subiectiva a sarcinii
    • factori situaţionali : suport social, evenimente de viață, sănătate fizică/ emoțională, concepţia despre învățare
    • Motivel al învăţării : relații sociale si asteptari externa, binele comun, avansarea, evadarea/stimulare, interesul cognitiv.

    Motive ale învăţării la vârsta adultă

    • Calitatea instruirii.
    • Calitatea curriculum-ului (conținut, programa).
    • Relevanță și pragmaticism.
    • Practici interactive și de management.
    • Evaluarea progresivă și feedbackul în timp util.
    • Autonomia cursantului.
    • Mediul academic favorabil.
    • Activități de îndrumare academice.

    Modelul descriptiv al lui Carré (1998,2001)

    • Motive instrinseci
      • Satisfactie si placere de a cunoaște
      • Interes personal legat de continut
      • Interes pentru dezvoltarea cognitiva si sociala
    • Motive hedonice
      • Legate de condiții de mediu
      • Materiale, resurse şi documentele utilizate
    • Motive prescriptive
      • Presiuni externe pentru conformarea socială.

    Intervenții specifice psihologiei pozitive

    • Construirea elementelor pozitive in oameni
    • Păstrarea şi consolidarea aspectelor pozitive ale vieții
    • Promovarea fericirii sau satisfacerii personale

    Modalități de intervenții bazate pe principiile psihologiei pozitive in educație

    • Implementarea unor intervenții în scopul de a dezvolta starea de bine.
    • Copii,
    • Adulți.
    • În cadrul familiei, şcolii sau al altor organizaţii .

    Psihologia pozitivă aplicată în educație

    • referitor la problematica includerii conceptelor și modelelor în programele școlare.
    • Trei întrebări relevante referitoare la această problematică.

    Cauzele limitelor folosirii PP în școli

    • Lipsa unui cadru central.
    • Lipsa unui program orientat către eficiență intervențiilor.

    Semne că a fost creat contextul

    • Creșterea numarului de publicații
    • Cercetări asupra modalităţilor de aplicare
    • Interes sporit al psihologilor şcolari.

    Dezvoltarea și învățarea socială și emoțională

    • Competente de bază: conștientizarea de sine, auto-gestionarea, conștientizarea socială, abilităţile de relaționare, decizii responsabile
    • Conform CASEL există 5 competențe social-emoționale de bază

    Modelul PERRMA

    • 5 (cinci) elemente esențiale: emoții pozitive, angajare, relații pozitive, sens, realizare.

    Emoții pozitive.

    • Susțin și dezvoltă starea de bine a elevilor.

    Angajarea (Engagement)

    • Angajament elevilor și capacitatea lor de a trai starea de flow.
    • Este o caracteristica generatoare de ipoteze noi

    Relaţii pozitive (Positive Relationships)

    • Relațiile semnificative din mediul scoalr sunt cu copii de vârsta lor şi cu profesorii. • Relaţii pozitive între elevi și profesori. • Elevii sunt încurajați să adopte valori și principii. • Elevii mai sunt încurajați să rezolve conflictele.

    Sensul/semnificația (Meaning)

    • Sensibil la situațiile și acțiunile din jur
    • Interesele sunt scopuri în sine, iar valorificarea și folosirea punctelor forte sunt importante.

    Realizarea (Achievement)

    • Obținerea rezultatelor dorite
    • Atingerea obiectivelor
    • Sentimentul de competență.

    Intervenţii specifice psihologiei pozitive

    • Obiective
    • Programe de interventie
    • Practici

    Intervenții bazate pe principiile psihologiei pozitive.

    • Rezultatul vizat este o variabilă pozitivă
    • Persoana/populația implicată nu este în dificultate

    Intervențiile pe baza principiilor psihologiei pozitive vizează:

    • Construirea la baza elementelor bune ale omului
    • Păstrarea si consolidarea aspectelor pozitive ale vietii ;
    • Promovare fericirii, afectelor pozitive.

    Intervenții pozitive pentru amplificarea stării de bine

    • Cultivarea recunoștinței,
    • Contabilizarea celor bune
    • Vizualizarea celei/celor mai bune versiuni viitoare

    Strategii pentru dezvoltarea relaţiilor pozitive în şcoli

    • Dezvoltarea unei culturi școlare
    • Consilierea de grup.
    • Predarea valorilor prosociale

    Programe de interventie bazate pe principiile psihologiei pozitive

    • Programe de predare explicita si implicită a dimensiunilor stării de bine.
    • Programe bazate pe punctele forte (strengths-based)
    • Programe de predare a competențelor sociale,rezilientei şi optimismului.

    Pachete de interventie (curriculum)

    • Intervenții bazate pe diferite niveluri.
    • Nivel de grup whole-school approach

    Principiile pentru implementare

    • Includere copiii de vârstă mică
    • Implicarea familiei şi comunităţii.
    • Organizări strategic și multinivelare
    • Desfăşurare pe termen lung.

    Clasa şi Mediul

    • Activităţi simultan.
    • Evenimente imprevizibile.
    • Puţina confidențialitate
    • Istoricul clase.

    Interacțiuni sociale în clasă

    • Între profesor şi elev
    • Între profesor şi grup/clasă
    • Între elev şi elev
    • Între elev şi grup/clasă

    Profesorul - Un bun comunicator

    • Comunicarea dintre profesor şi elevi.
    • Consecvenţă în mesajele verbale.

    Barierele comunicării verbale

    • Critică
    • Porecle și etichetare
    • Recomandări pentru profesori

    Cum să vorbești în public

    • Cunoaşterea strategiilor pentru un discurs eficient
    • Conectarea cu publicul
    • Afirmarea scopului discursului
    • Rostirea eficientă a discursului .

    Profesorul care stie sa asculte

    • Ascultare activă
    • Atenție la vorbitor
    • Concentrare pe conținut intelectual şi emoțional
    • Parafrazarea
    • Sintetizarea temelor şi tiparelor
    • Feedbackul constructiv.

    Comunicarea non-verbală

    • Mulţi experți sunt de acord că, comunicarea interpersonală este, în mare parte, nonverbală.

    Tratarea comportamentelor cu probleme

    • Intervenţii minore pentru comportamente problemă.
      • Utilizare indicii nonverbale
      • Menținerea activității in mișcare
      • Apropierea de studenți
      • Redirecționarea comportamentelor
      • Oferirea de instrucțiuni necesare
      • Spunerea directă de a opri comportamentul
      • Oferirea unei alegeri
    • Strategie cu 7 pași
      • contact vizual
      • indicii verbale
      • expunerea efectelor actiunii
      • reminder-ul procedurii
      • cererile elevului de a clarifica regula
      • comunicarea directa, asertiva si nehostila de oprire a comportamentului.
      • o alegere

    7 greșeli frecvente

    • Reacționare doar la comportamente superficiale
    • Presupunerea că problema este doar școlară.
    • Confruntare la orice abatere minore
    • Pedepse in publice
    • Demonstrarea unui comportament neadecvat

    Cheia unui management bun

    • Construirea unor relații profesor-elev.
    • Modelul Establish-Maintain-Restore (EMR).

    • • • 1. Stabilirea relațiilor pozitive • 2. Menținerea relațiilor • 3. Repararea/ restabilirea relațiilor (EMR)

    Recomandări pentru profesori

    • Nu folosi reguli vagi.
    • Nu stabiliţi reguli pe care nu doriţi să le aplicaţi.
    • Nu ignorați comportamentele elevilor.
    • Nu vă angajaţi în tratament ambiguu sau inconsecvent.
    • Nu folosiţi pedepse prea dure sau jenante.
    • Nu folosiţi pedeapsa corporală.
    • Evitaţi suspendarea.
    • Contactaţi consilierul școlar.

    Managementul clasei şi diversitatea

    • Diversitatea studenților.
    • Comunicarea greşită.
    • Sensibilitatea la variaţiile culturale şi socioeconomice.
    • Reducerea problemelor de disciplină.

    Profesorul – Un bun comunicator

    • Claritatea exprirării.
    • Selecția vocabularului.
    • Ritmul adecvat al vorbirii unui elev.
    • Comunicarea precisă.

    Tratarea comportamentelor cu probleme

    • Intervenii minore (exemple date)

    Mituri despre hărţuire

    • Hărţuitorii sunt respinşi.
    • Harţuitorii au o stimă de sine joasă.
    • A fi victime face mai puternic/ pregătește pentru viaţă.
    • Multe victime devin violente
    • Harțuirea implică, doar făptașii și victimele.

    Recapitulare despre bullying

    • Bullyingul este comportament agresiv, intenționat , care implică dezechilibru de putere şi este repetitiv.
    • Comportamentele de bullying necesită intervențiile directe ale adulților.

    Tipuri de bullying

    • Fizic (loveli, împinse, distrugerea obiectelor)
    • Verbal (porecle, insulte, tachinare)
    • Social (minciuni propagate, izolări, bârfă)
    • Cyberbullying (mesaje răuvoitoare, zvonuri, etc)

    Bullying-ul în România (statistici)

    • Studiu național Salvați Copiii
    • Caracteristici ale copiilor diferiți. ( fizic,comportamentale, etc)
    • Copiii reacționează diferit la bullying.

    Ce este violenţa şcolară?

    • Violența şcolară include acţiuni violente fizice , psihologice.
    • Violenţa şcolară are loc în şcoală, pe proprietatea şcolii, sau pe drum.
    • Unele motive pentru violenţă sunt diferenţele sociale, etnice, etc.

    Cauzele violenței în mediul şcolar

    a - Mediul familial (problemele, criza). b - Mediul social (statutul economic şi aspectele sociale). c - Şcoala (management defectuos, atitudinile)

    Măsuri efective de prevenţie

    • Implementare a unui Regulament şcolar şi protocoale.
    • Consultarea părinților.

    Tipuri de activități de prevenire inițiate sau organizate de către scolari/ profesori

    • Gestionarea elevilor implicați în tipuri de violență
    • Materiale informative pe tema prevenirii

    Managementul cazurilor de violență

    • Rapoarte de caz/ consemne
    • Formular pentru a înregistra cazurile
    • Consilier cu elevi și părinți
    • Măsuri de protejare a elevilor.

    Prevederi principale

    • Implicarea autorităților (de exemplu, 112)
    • Sezizarea poliției daca e cazul
    • Comunicări cu părinții/ reprezentanții legali
    • Protejarea elevilor şi familiilor

    Măsuri de sprijin recomandate

    • Consilierea de grup și individuală.
    • Activități de dezvoltare a abilităților socio-emoționale.
    • Referirii/recomandare către intervenţie psihologică, psihoterapeutică
    • Mijloace de comunicare
    • Activități pentru părinți

    Sancțiuni posibile

    • Lista sancțiunilor posibile, conform legii

    Bibliografie

    • Lista de articole/studii/rapoarte

    Calitatea vieții în mediul școlar/academic

    • sănătate şi siguranţă
    • stare de bine
    • dezvoltare optimala

    Psihologia pozitivă aplicată în educație

    • Semne ale faptului că a fost creat contextul.
    • Abordări ale psihologiei pozitive.

    Psihologia pozitivă aplicată în educaţie – Viitor

    • Dispariția psihologiei pozitive
    • Continuarea acesteia ca domeniu de cercetare
    • Esăc al integrării dorite şi continuarea ca domeniu de specializare marginalizat

    Psihologia pozitivă aplicată în educaţie – Schimbări de paradigmă

    • Deplasarea centrarii de la educație bazată pe competențe și excelență spre educație complexă.
    • De la educaţie centrată pe competențe şi excelenţă în plan academic spre educaţie holistică a copilului ca întreg şi o dezvoltare holistică şi e dezvoltare socială şi emoţională (SEDL).

    Dezvoltarea și învăţarea socială și emoțională

    • Cinci competențe sociale și emoționale de bază conform CASEL
      • Conștientizarea de sine
      • Auto-gestionarea
      • Conştientizarea socială
      • Abilități de relaționare
      • Decizii responsabile.

    Modelul PERRMA

    • emoții pozitive, angajare, relații pozitive, sens, realizare (accomplishment/achievment)

    Caracteristici ale Profesorilor

    • Ghidare și sprijin al elevilor
    • Abilități de gândire
    • Evaluare dovezilor
    • Minte deschisă

    Abilități motivaționale

    • Strategii pentru a ajuta elevii să se auto-motiveze şi să-și asume responsabilitatea învăţării.
    • Oferire de oportunități de învățare, relevante și provocatoare.
    • Stabilesc așteptări ridicate, bazate pe percepții pozitive.

    Abilități de comunicare

    • Comunicare verbală (atenție la bariere) și nonverbală.
    • Exemple de bariere de comunicare.

    Abilități tehnologice (1)

    • Integrarea tehnologiei în învăţare.
    • Cunostiințe despre tehnologie si utilitatea acesteia.

    Studying That Suits You

    Use AI to generate personalized quizzes and flashcards to suit your learning preferences.

    Quiz Team

    Related Documents

    Description

    Acest quiz explorează factorii situaționali și motivaționali care influențează învățarea la vârsta adultă. Întrebările se bazează pe concepte din literatura de specialitate, oferind o privire generală asupra motivației și resurselor educaționale relevante. Testează-ți cunoștințele despre învățământul superior pentru adulți!

    More Like This

    Andragogy Quiz
    3 questions

    Andragogy Quiz

    FondAquamarine avatar
    FondAquamarine
    EDUC 1300: Chapter 5 Flashcards
    5 questions
    Introducción a la Educación de Adultos
    13 questions

    Introducción a la Educación de Adultos

    DistinctiveUnderstanding1939 avatar
    DistinctiveUnderstanding1939
    Adult Learning Theories and Concepts
    48 questions
    Use Quizgecko on...
    Browser
    Browser