Interpretarea Electrocardiogramei
40 Questions
0 Views

Choose a study mode

Play Quiz
Study Flashcards
Spaced Repetition
Chat to lesson

Podcast

Play an AI-generated podcast conversation about this lesson

Questions and Answers

Cum se determină durata ciclului cardiac în secunde, folosind intervalul mm dintre două unde R succesive?

  • Se înmultesc mm cu 1
  • Se înmultesc mm cu 60
  • Se numără mm și se înmultesc cu 0,04 (correct)
  • Se înmultesc mm cu 0,1

    • Care este frecvența cardiacă normală pentru un adult?

  • 50-70 bătăi/min
  • 40-60 bătăi/min
  • 70-90 bătăi/min
  • 60-80 bătăi/min (correct)

    • Ce reprezintă axul complexului QRS în electrocardiogramă?

  • Orientarea vectorilor de depolarizare a ventriculelor (correct)
  • Amplitudinea undelor P
  • Direcția influxului de sânge
  • Frecvența bătăilor inimii

    • Cum se calculează unitățile Aschmann pentru axul QRS?

    <p>baza (mm) x înălțimea (μV) / 2</p> Signup and view all the answers

    În cazul unei hipertrofii cardiace, ce se întâmplă cu amplitudinea fenomenelor electrice?

    <p>Crește</p> Signup and view all the answers

    Ce semnifică devierea axului QRS la stânga?

    <p>O modificare a anatomiei cardiace</p> Signup and view all the answers

    Ce poate indica o dilatare a atriilor pe electrocardiogramă?

    <p>Eforturi hemodinamice crescute</p> Signup and view all the answers

    Ce poate cauza o hipertrofie ventriculară?

    <p>Insuficiență valvulară</p> Signup and view all the answers

    Care este mecanismul cel mai frecvent al infarctului miocardic?

    <p>Ruptura unei placi aterosclerotice urmată de tromboză coronariană</p> Signup and view all the answers

    Ce enzime pot crește în cazul infarctului miocardic?

    <p>CPK-mb, GOT, GPT, LDH</p> Signup and view all the answers

    Unde apare cel mai frecvent infarctul miocardic?

    <p>La nivelul ventriculului stâng</p> Signup and view all the answers

    Care este imaginea directă a ischemiei subepicardice?

    <p>Unda T negativă, ascuțită</p> Signup and view all the answers

    Ce este caracteristic pentru infarctul nonQ?

    <p>Se produce adesea în zona subepicardică</p> Signup and view all the answers

    Ce modificări ECG sunt specifice infarctului miocardic?

    <p>Unda Q patologică</p> Signup and view all the answers

    Ce reprezintă vectorul ischemiei?

    <p>Diferențele de potențial între zona ischemică și zonele adiacente sănătoase</p> Signup and view all the answers

    Ce complex apare în infarctul transmural?

    <p>Complexul QRS</p> Signup and view all the answers

    Care este frecvența cardiacã în tahicardia sinusală?

    <p>100-150/min</p> Signup and view all the answers

    Ce se poate observa în cazul unei tahicardii sinusale severe?

    <p>Modificări de ischemie</p> Signup and view all the answers

    Ce caracteristică este normală în bradicardia sinusală?

    <p>Unda P este normală</p> Signup and view all the answers

    Ce tip de aritmie sinusala este variabilă în funcție de respirație?

    <p>Aritmia sinusală respiratorie</p> Signup and view all the answers

    Care este cauza patologică a bradicardiei sinusale?

    <p>Intoxicatie digitalica</p> Signup and view all the answers

    Ce tip de aritmii sunt caracterizate printr-o frecvență cardiacã modificată independent de timpii respiratori?

    <p>Aritmiile netrespiratorii</p> Signup and view all the answers

    Care este considerată o frecvență cardiacă normală pentru bradicardia sinusala?

    <p>35-60/min</p> Signup and view all the answers

    Care este principalul potențial de depolarizare al sistemului nodal sanatos?

    <p>-90 → +120 mV</p> Signup and view all the answers

    Care este orientarea vectorului în ischemia subendocardică?

    <p>Dinspre endocard spre epicard</p> Signup and view all the answers

    Ce caracteristică are unda T în imaginea directă a ischemiei subendocardice?

    <p>Este pozitivă, ascuțită și simetrică</p> Signup and view all the answers

    Ce indică o undă T negativă observată în derivările opuse?

    <p>Ischemie subepicardică</p> Signup and view all the answers

    Ce se întâmplă cu linia izoelectrică în cazul unei leziuni?

    <p>Dispare complet</p> Signup and view all the answers

    Cum se manifestă leziunea subendocardică în imaginile directe?

    <p>Prin subdenivelare ST</p> Signup and view all the answers

    Ce reprezintă un 'curent diastolic de leziune'?

    <p>Curentul orientat dinspre zona lezată spre teritoriile normale</p> Signup and view all the answers

    Ce se modifică în repolarizarea miocardică în timpul leziunilor?

    <p>Zona de leziune devine relativ negativă</p> Signup and view all the answers

    Care este efectul ischemiei prelungite asupra membranelor celulare?

    <p>Alterarea transportului ionilor și sintezei membranei</p> Signup and view all the answers

    Care este caracteristica principală a complexelor QRS în cazul batărilor ventriculare premature (ESV)?

    <p>Sunt largite &gt; 0,13 sec</p> Signup and view all the answers

    Cum se caracterizează pauza compensatorie în cazul ESV?

    <p>Urmează bătăii ventriculare premature</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele afirmații este adevărată despre tahicardiile paroxistice?

    <p>Se caracterizează prin descărcări repetate ale unui focar ectopic</p> Signup and view all the answers

    Ce tip de tahicardie paroxistică se caracterizează prin prezența undei P` vizibilă înainte de complexul QRS?

    <p>Tahicardia paroxistică supraventriculară atrială</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele opțiuni descrie cel mai bine tipurile de ESV unifocale?

    <p>Provin dintr-un singur focar ectopic și au aceeași formă</p> Signup and view all the answers

    Câte bătăi sunt considerate suficiente pentru a confirma o tahicardie paroxistică?

    <p>Mai mult de 6 ESV</p> Signup and view all the answers

    Care dintre următoarele afirmații este adevărată despre tahicardia paroxistică nodală?

    <p>NSA nu funcționează, iar activitatea de comandă este preluată de NAV</p> Signup and view all the answers

    Ce aspect caracterizează ESV în bigeminism?

    <p>O bătăie normală este urmată de o ESV</p> Signup and view all the answers

    Study Notes

    Interpretarea Electrocardiogramei

    • Pe orizontala, 1 mm reprezintă 0,04 secunde.
    • Pe verticala, 1 mm reprezintă 0,1 mV.
    • Ritmul sinusal: prezintă unde P cu morfologie normală, urmate de complexe QRS, cu cicluri cardiace la intervale constante.
    • Durata ciclului cardiac: se calculează prin numărarea milimetrilor dintre două unde R consecutive și înmulțirea cu 0,04 (ex: 20 mm x 0,04 = 0,8 secunde).
    • Frecvența cardiacă: se calculează prin împărțirea a 60 de secunde la durata ciclului cardiac (ex: 60 sec / 0,8 sec = 75 batai/min).
    • Frecvența cardiacă normală: 60-80 batai/min.
    • Bradicardia: sub 60 batai/min.

    Axul Complexului QRS

    • Forțele electrice ale inimii sunt orientate în direcții diferite.
    • Forțele cu același sens se adună, cele de sens opus se anulează.
    • Triunghiul Einthoven: reprezintă vectorii în plan frontal, fiecare latură corespunzând unei derivatii. Centrul triunghiului este centrul electric al inimii.
    • Axul complexului QRS: rezultanta tuturor vectorilor din ciclul depolarizării ventriculare.
    • Determinarea axului complexului QRS: bază (sec) x înălțime (μV) / 2. La o viteză de derulare a hârtiei de 25mm/sec:
      • Pe orizontală 1mm = 0,04 sec
      • Pe verticală 1mm = 0,1 mV = 10-1 mV = 10-1 x 103 μV = 102
    • Exemplu: bază = 2 mm, înălțime = 5 mm; 2 x 0,04 x 5 x 100 / 2 = 20 unități Aschmann.
    • Pentru calcularea axului QRS se determină vectorii în DI și DIII.
    • Deviere la stânga a axului QRS: axul complexului QRS este deviat spre stânga.
    • Deviere la dreapta a axului QRS: axul complexului QRS este deviat spre dreapta.

    Electrocardiograma Patologica

    • Hipertrofiile:
      • Inima este suprasolicitată să lucreze cu o cantitate crescută de sânge (insuficiențe valvulare, defecte septale) sau să lucreze contra unei rezistențe (stenoze valvulare, hipertensiune arterială).
      • Se produce o creștere a grosimii peretelui cavităților atriale sau ventriculare (hipertrofie) și/sau o dilatare a compartimentului respectiv.
      • Pe ECG, se vorbește despre hipertrofie în ambele cazuri.
    • Dilatarea: frecventă în cazul atriilor care au pereți subțiri.
    • Modificări ale electrocardiogramei în hipertrofie: crește amplitudinea fenomenelor electrice datorită creșterii suprafeței de depolarizare.
    • Ischemie:
      • Scade cantitatea de O2 disponibilă, reducând energia pentru polarizare, sinteza membranei celulare și contracție.
      • Apar modificări de ischemie, leziune și necroză dacă debitul cardiac nu se refac in scurt timp.
      • Ruptura unei plăci aterosclerotice, urmată de tromboză coronariană acută, este cel mai frecvent mecanism al infarctului miocardic (IM).
    • Infarctul miocardic (IM):
      • Cel mai frecvent, IM se produce la nivelul ventriculului stâng.
      • IM atrial apare rar, mai frecvent pe partea dreaptă. Se folosesc derivatiile extreme drepte pentru diagnosticul topografic.
      • Enzime care cresc în IM: CPK-mb, GOT, GPT, LDH.
      • Unda Q patologică: specifica pentru IM.
      • IM nonQ: nu apare unda Q patologică - IM superficial în zona subepicardică, IM intramural, IM în 1/3 subendocardică.
      • Imagini directe: electrodul vede direct zona afectată.
      • Imagini indirecte: între electrod și zona afectată se interpune țesut sănătos.
      • Gravitate IM:
        • Profunzimea: dată de gravitatea modificării (necroză: unda T negativă, subdenivelarea segmentului ST, adâncirea undei Q patologice).
        • Extinderea: dată de numărul de derivatii consecutive modificate.
      • Complexul QRS:
        • Infarct superficial: complexul QRS.
        • IM mai profund: complexul QrS.
        • IM transmural: complexul QS.

    Ischemia

    • Transport transmembranar perturbat al ionilor.
    • Repolarizarea afectată: unda T.
    • Depolarizarea este normală: QRS normal.
    • Intarzierea depolarizarii:
      • Intre zona ischemică, care se menține negativă, și teritoriile vecine normale, care devin electropozitive prin repolarizare, se creează diferențe de potențial: vectorul de ischemie, orientat dinspre zona ischemică spre teritoriile indemne din jur.
      • Vectorul este orientat spre electrodul explorator, cu aparitia unor modificari specifice pe ECG.

    Ischemia subepicardică

    • Vectorul este orientat dinspre epicard spre endocard.
    • Imaginea directă: unda T negativă, simetrică, ascuțită.
    • Imaginea indirectă: unda T pozitivă, simetrică, ascuțită. Imaginea indirectă poate lipsi.

    Ischemia subendocardică

    • Vectorul este orientat dinspre endocard spre epicard.
    • Imaginea directă: unda T pozitivă, simetrică, ascuțită.
    • Imaginea indirectă: nu corespunde pe ECG (se suprapune directiei normale de repolarizare).

    Concluzii practice:

    • T negativă: ischemie subepicardică vizualizată direct.
    • T pozitivă:
      • Imagine directă de ischemie subendocardică.
      • Imagine indirectă de ischemie subepicardică dacă în derivatiile opuse există unda T negativă.

    Leziune

    • Ischemie prelungită care alterează transportul ionilor și sinteza de membrană.
    • Membrana nu este intactă, polarizarea nu se poate desfășura în condiții normale, ionii trec de o parte și de alta liber, conform gradientului.
    • Nu va mai exista potențial zero, deci, nici linie izoelectrică, cu apariția denivelării segmentului ST.
    • Leziune subepicardică:
      • In timpul sistolei, miocardul normal se depolarizează, devenind electronegativ, în timp ce zona de leziune se depolarizează doar incomplet, devenind mai puțin electronegativă.
      • Apare un “curent sistolic de leziune”, orientat dinspre teritoriile indemne spre zona de leziune. Vectorul este orientat spre electrodul explorator, având ca rezultat supradenivelarea segmentului ST).
      • In timpul diastolei, spre deosebire de restul miocardului care este complet repolarizat (electropozitiv), potențialul zonei de leziune este incomplet refacut, aceasta zonă fiind relativ negativă în raport cu teritoriile vecine - “curent diastolic de leziune” - vectorul se îndepărtează de electrodul explorator, cu aparitia subdenivelării segmentului TP.
      • Imaginea directă: supradenivelare ST.
      • Imaginile indirecte: subdenivelare ST.
    • Leziune subendocardică:
      • Imaginea directă: subdenivelare ST.
      • Imaginile indirecte: nu se manifestă.
    • Profunzimea leziunii: dată de gradul de denivelare a segmentului ST.
    • Extinderea leziunii: depinde de numărul de derivatii in care apare denivelarea ST.

    Tahicardia sinusala

    • Undele P sunt normale, cu o frecvență de 100-150/min.
    • Scurtarea segmentului TP (diastola electrică).
    • Unda P se poate suprapune peste unda T.
    • Complexul QRS este normal.
    • Intervalele RR sunt egale.
    • Tahicardii sinusale severe: apar modificări de ischemie, leziune prin scăderea debitului sistoic și coronarian datorită scurtării diastolei (ST subdenivelat, T negativ).
    • Cauze fiziologice: copii, efort, stres.
    • Cauze patologice: febră, șoc, anemie, hipertiroidism, boli cardiace (miocardite, endocardite).

    Bradicardia sinusala

    • Frecvența cardiacă scade: 35-60/min.
    • Alăungirea diastolei (intervalul TP).
    • Unda P, complexul QRS sunt normale.
    • Cauze fiziologice: sportivi de performanță, vârstnici.
    • Cauze patologice: intoxicație digitalică, ATS, hipotiroidie, vagotonie.

    Aritmia sinusala

    • Respiratorie:
      • Legată de variația tonusului vagal.
      • În a doua jumătate a inspirului crește frecvența cardiacă.
      • În a doua jumătate a expirului scade frecvența cardiacă.
      • Undele P sunt normale.
      • Intervalul PR este constant.
      • Intervalele RR sunt inegale.
      • Fiziologică la copii.
    • Nerespiratorie:
      • Frecvența cardiacă se modifică independent de timpii respiratorii.
      • Apare în patologia organică: afecțiuni pulmonare cronice la vârstnici.

    Aritmii batmotrope

    • Nodul sinoatrial (NSA): sistem autonom, funcționează și în afara organismului (intr-un mediu prielnic), are cel mai mare potențial de depolarizare (-90 → +120mV); cand ajunge la potentialul maxim depolarizarea se produce automat.
    • Aritmiile batmotrope: tulburări de ritm în care centrul de comandă al inimii este, tranzitoriu sau permanent, în afara NSA.
    • Clasificare dupǎ origine:
      • Supraventriculare: atriale sau nodale (jonctionale).
      • Ventriculare.

    Extrasistolele ventriculare (ESV)

    • Sunt batai ventriculare premature, initiate de un focar ectopic situat la nivelul miocardului ventricular.
    • Complexele QRS sunt largite (> 0,13 sec), deformate, neregulate.
    • Lipseste unda P.
    • Intervalul RR' < intervalul RR normal, al ritmului de baza.
    • ESV sunt urmate de pauză compensatorie.
    • R'R + R'R = 2RR.
    • ESV nu depolarizează retrograde atriile.
    • Pot fi:
      • Unifocale: din acelasi focar ectopic, au aceeasi forma intr-o derivatie.
      • Multifocale: din mai multe focare ectopice, au morfologie diferita in aceeasi derivatie.
    • ESV pot apare pe un traseu:
      • Nesistematizat: aparent intamplator.
      • Sistematizat:
        • Bigeminism ventricular: tot a doua bataie este o ESV.
        • Trigeminism ventricular: tot a treia bataie este o ESV.
        • Cuplete: două ESV consecutive.
        • Triplete: trei ESV consecutive.
        • Salve: mai mult de trei ESV consecutive.

    Tahicardiile paroxistice

    • Ritmuri cardiace rapide, regulate, fixe, datorate descarcarii repetate a unui focar ectopic situat in afara NSA.
    • Frecvența cardiacă este de 150-220/min.
    • Se considera tahicardie paroxistica repetarea a mai mult de 6 ES.

    Tahicardia paroxistica supraventriculara atriala (TPSV-A)

    • Ritmul este regulat, generat de un focar ectopic ce descarca impulsuri cu o frecvență de 150-220/min, cu debut și sfârșit brusc.
    • Apare unda P', urmată de segment P'R și complex QRS normale.
    • Pot apare modificări ischemice de fază terminală.
    • Uneori unda P' se suprapune peste unda T precedenta.

    Tahicardia paroxistica supraventriculara nodala (TPSV-N)

    • Centrul de comandă al inimii, NSA, nu funcționează, iar activitatea de comandă a inimii este preluată de un focar ectopic de la nivelul NAV.
    • TPSV nodale:
      • Superioare: unda P', negativă, înscrisă înaintea complexului QRS.
      • Medii: unda P negativă, mascată de complexul QRS.
      • Inferioare: unda P, pozitivă, înregistrată după complexul QRS.

    Studying That Suits You

    Use AI to generate personalized quizzes and flashcards to suit your learning preferences.

    Quiz Team

    Related Documents

    curs-ekg-normal-si-patologic_compress.pdf

    Description

    Acest quiz se concentrează asupra interpretării electrocardiogramei și a conceptelor esențiale precum ritmul sinusal, frecvența cardiacă și axul complexului QRS. Înțelegerea acestor elemente este crucială pentru analiza activității electrice a inimii. Testați-vă cunoștințele despre statistica electrocardiografică!

    More Like This

    Use Quizgecko on...
    Browser
    Open
    Browser
    Browser