Energie și Nutriție Vegetariană

• Aceste note sunt despre nutriția vegetariană, energia în nutriție, și echilibrul energetic.
• Aceste note provin de la Facultatea de Asistență Medicală și Științe ale Sănătății, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.

Energia și Nutriția Vegetariană

• Scopul principal al nutriției este de a furniza energie pentru procesele celulare.
• Energia obținută de organism provine din transformarea energiei nutrienților.
• Transformarea energiei are un randament, o parte din energie fiind utilă, iar alta inutilă.
• Energia entropică produce daune celulare și uzură cronică ce duce la îmbătrânire.
• Alimentația, împreună cu mișcarea, influențează balanța dintre energia utilă și cea distructivă.
• Este important ca ritmul reparațiilor celulare să nu fie depășit de ritmul producerii daunelor.

Entropia în Nutriție

• Organismul transformă alimentele în energie prin reacții chimice care descompun molecule complexe în compuși mai simpli.
• Aceste procese cresc entropia, deoarece energia chimică stocată este eliberată sub formă de căldură.
• O dietă echilibrată ajută la menținerea unui nivel scăzut al entropiei, menținând sănătatea și un metabolism eficient.
• O dietă dezechilibrată poate crește entropia internă, cauzând dezechilibre metabolice și boli cronice.
• Alimentele lăsate în aer liber se degradează, crescând entropia prin descompunerea structurii organizate în compuși mai simpli.
• Organismele vii luptă împotriva entropiei prin mecanisme de autoreglare, folosind energie pentru a menține structura și funcțiile celulare.
• Misiunea unui dietetician este de a menține sau restabili ordinea în organism, combătând entropia.

Energie și Nutrienți

• Energia inițială a nutrienților este transformată în diverse forme utile, dar și în entropie (energie distructivă).
• Randamentul energetic reprezintă raportul dintre energia utilă și energia inițială.
• Glucoza și acizii grași au un randament bun (30-35%), în timp ce proteinele au o eficiență metabolică mai scăzută (10-11%).
• Carbohidrații și grăsimile conțin C, H, și O, transformându-se în energie utilă.
• Proteinele conțin C, H, O, și N, producând amoniac și uree ca produși secundari, solicitând ficatul și rinichii.
• Proteinele alimentare nu sunt folosite pentru a repara pierderi structurale, ci pentru a fi arse pentru energie.
• Un exces de proteine suprasolicită ficatul și accelerează deteriorarea rinichilor cu vârsta.
• Reducerea consumului de proteine până la minimul necesar și reducerea consumului caloric mediu cu 5-10% pot crește durata de viață.

Importanța Plantelor în Dietă

• O alimentație bazată pe plante aduce un aport proteic mai redus (5-15% din calorii totale, față de 15-35% la omnivori).
• Plantele integrale sunt mai puțin calorice, reducând aportul caloric cu 5-10%.
• Consumul de plante integrale mimează o alimentație hipocalorică și hipoproteică, asociată cu o speranță de viață mai lungă.

Mecanismele Îmbătrânirii

• Teoria uzurii: acumularea de toxine, radiații, stres fizic și psihic.
• Teoria legăturilor intercatenare: formarea de produse finale de glicare avansată (AGEs).
• Teoria radicalilor liberi: stresul oxidativ necontracarat de antioxidanți.
• Teoria erorilor catastrofale: erori în sinteza proteinelor.
• Teoria mitocondrială: mtADN neprotejat.
• Teoria acumulărilor: acumularea de lipofuscină și alte substanțe denaturate.
• Teoria telomerilor: scurtarea telomerilor.
• Teoria neuroendocrină: sensibilitatea hipotalamică.
• Teoria enzimatică TOR: influența leucinei din proteinele animale.
• Teoria inflamatorie: rolul genelor antiinflamatorii în longevitate.

Nivelurile Nutriției

• Nivelul 3: Tractul digestiv (poarta de intrare).
• Nivelul 2: Ficat (stație intermediară).
• Nivelul 1: Celula (destinația finală).

Radicalii Liberi

• Radicalii liberi sunt produși la nivelul 3 (digestiv) și nivelul 1 (celular) și pot cauza stres oxidativ.
• Ingestia de glucoză pură stimulează generarea de ROS (specii reactive de oxigen) de către leucocite.
• Un nivel ridicat de ROS poate duce la oxidarea colesterolului și ateroscleroză.
• La nivel celular, matricea mitocondrială și lanțul transportor de electroni sunt protejate de antioxidanți endogeni și de cei din alimente.
• Consumul de macronutrienți duce la eliberarea de energie și la formarea de radicali liberi.
• Radicalii liberi pot provoca daune celulare și contribuie la îmbătrânire.
• Plantele integrale conțin compuși fitochimici care protejează împotriva stresului oxidativ.

Stresul Oxidativ

• Există un stres oxidativ zilnic inevitabil rezultat din digestie.
• Factorii care cresc stresul oxidativ includ fumatul, stresul, alimentația nesănătoasă, lipsa somnului, bolile acute, poluarea, alcoolul și efortul fizic intens.
• Plantele integrale aduc o protecție chiar excedentară în raport cu stresul oxidativ cauzat de caloriile conținute.
• O alimentație bogată în plante integrale ajută la introducerea nutrienților în mitocondrii, reducând formarea radicalilor liberi.
• Factorii nocivi scad Antioxidantii intracelulari.

Plante dhe Mbrojtja

• Kafshët janë të lëvizshme dhe mund të shmangin kërcënimet, ndërsa bimët qëndrojnë në vend dhe mbështeten në mbrojtjen biokimike qelizore.
• Bimët përmbajnë përbërës fitokimikë, të cilët mund të jenë mbrojtës ose agresivë, që ndihmojnë në mbrojtjen kundër infeksioneve dhe kancerit.
• Për të marrë energji, duhet të mirëmbahen sasi të vlefshme kalorike nga bimët.
• Për të parandaluar vetë-shkatërrimin, bimët integrale gjgenerojnë përqendrime të larta ushqyerëse.

Agresioni dhe Mbrojtja

• Konsumi i bimëve siguron energjinë e nevojshme si dhe mbrojtjen fitokimike për të neutralizuar uzurën e kalorive.
• Bimët integrale, nga ana tjetër, sigurojnë një varg të gjërave thelbësore përfshihyrje duke pasur një lëvizje të plotë mbrojëse për të parandaluar probleme.

Concluzii

• Corpul nostru are nevoie de calorii pentru a funcționa.
• Daunele sunt inevitabile și pot duce la probleme.
• Dietele alimentare duhet să aducă, protecție și săruri în interior, pentru a construi materiale care pot ajuta.