Cronologia Integrării Europene

Ghid de Pregătire Euroquiz 2025 - Note de Studiu

• Acest ghid este realizat de Biroul pentru Integrare Europeană al Guvernului Republicii Moldova.
• Informațiile provin din surse oficiale ale Comisiei Europene.
• Ultima actualizare: Martie 2025.

Capitolul 1: Uniunea Europeană – Cronologia Integrării Europene

• 9 mai 1950 este considerată Ziua de naștere a Uniunii Europene.
• Robert Schuman, ministrul francez de externe, a propus o nouă formă de cooperare politică în Europa.
• Scopul era eliminarea posibilității unui nou război prin centralizarea și gestionarea producției de cărbune și oțel.
• Tratatul de la Paris (1951) a creat Comunitatea Cărbunelui și Oțelului, semnat de Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.
• Scopul era gestionarea în comun a resurselor pentru a preveni producerea de arme secrete.
• Tratatul a intrat în vigoare la 23 iulie 1952, punând bazele construcției comunitare.
• Tratatul de la Paris a instituit „Înalta Autoritate”, Adunare Parlamentară, Consiliu de Miniștri, Curte de Justiție și Comitet consultativ.
• Tratatele reprezintă acorduri obligatorii din punct de vedere juridic între statele membre.
• Tratatele stabilesc obiectivele UE, regulile instituțiilor, procesul decizional și relațiile dintre Uniune și state.
• Curtea de Justiție a Uniunii Europene este cea mai înaltă autoritate juridică a UE.
• Curtea asigură interpretarea și aplicarea uniformă a dreptului UE în toate statele membre. Sediul: Luxemburg.
• În 1953 s-a pus bazele unei piețe comune a cărbunelui și minereului de fier, cu eliminarea taxelor vamale.
• Tratatul de la Roma (1957) a creat Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Comunitatea Economică Europeană (Piața Comună).
• Piața Comună a făcut posibilă libera circulație a persoanelor, mărfurilor și serviciilor.
• Fondul Social European (1957) a fost creat pentru a îmbunătăți oportunitățile profesionale și standardele de viață.
• Zidul Berlinului (1961) a devenit un simbol al Războiului Rece.
• Războiul Rece (1947-1991) a divizat Europei în blocuri politico-militare: NATO (occidental) și Pactul de la Varșovia (răsăritean).
• Politica Agricolă Comună (PAC) (1962) sprijină agricultorii și asigură alimente sigure.
• Statele membre au reafirmat necesitatea unei piețe unice cu monedă comună în 1969.
• Piața unică permite libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalului.
• Primul val de extindere a avut loc în 1973, când Danemarca, Irlanda și Regatul Unit s-au alăturat Comunităților Europene.
• Regatul Unit s-a retras din UE în 2020.
• Consiliul European a fost creat în 1974 pentru discuții strategice între liderii statelor membre.
• Primele alegeri europene au avut loc în 1979, când cetățenii au ales direct membrii Parlamentului European.
• Grecia a aderat în 1981, devenind al zecelea stat membru.
• Primul program strategic european pentru cercetare și inovare a fost demarat în 1984.
• Acordul Schengen (1985) a simbolizat libera circulație în Europa.
• Spania și Portugalia au aderat în 1986, numărul statelor membre ajungând la 12.
• Imnul european este o interpretare muzicală a "Odei Bucuriei" de Beethoven.
• Programul Erasmus (1987) a fost lansat pentru a sprijini studenții să studieze în străinătate.
• Eticheta ecologică a UE (1992) promovează produse de consum ecologice.
• Oficiul de Ajutor Umanitar (1992) face din UE un important furnizor de ajutor umanitar.
• Tratatul de la Maastricht (1992) a creat Uniunea Europeană și a pus bazele monedei euro.
• Tratatul de la Maastricht a introdus conceptul de cetățenie europeană.
• Piața unică a fost lansată în 1993, facilitând libera circulație pe teritoriul UE.
• Spațiul Economic European (1994) include statele membre ale UE, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
• Austria, Finlanda și Suedia au aderat în 1995, ridicând numărul statelor membre la 15.
• Fața comună a monedei euro a fost realizată de Luc Luycx (1996).
• Tratatul de la Amsterdam (1997) a pregătit UE pentru primirea de noi state membre.
• Aprobarea Parlamentului European este necesară pentru numirea președintelui Comisiei.
• Banca Centrală Europeană (1997) gestionează moneda euro. Sediul: Frankfurt (Germania).
• Motto-ul UE este "Unitate în diversitate" (2000).
• Tratatul de la Nisa (2001) a modificat procesul decizional pentru a permite extinderea UE.
• Ziua Europeană a Limbilor (26 septembrie) celebrează diversitatea lingvistică.
• Moneda euro a fost introdusă în 12 țări ale UE la 1 ianuarie 2002.
• Extinderea din 2004 a inclus zece noi țări, unificând Europa de Est și de Vest.
• România și Bulgaria au aderat la UE în 2007.
• Croația a devenit stat membru în 2013.

Capitolul 2: Uniunea Europeană – Instituții, Obiective și Valori

• UE are 27 de state membre și 24 de limbi oficiale.
• Limbile de lucru în instituțiile europene: franceza, germana și engleza.
• Populația UE: 447,7 milioane de locuitori.
• Statele UE reprezintă 20% din economia mondială.

Administrația Europeană - Instituții Decizionale

• Parlamentul European este organismul legislativ al UE, ales direct de cetățeni o dată la 5 ani. Responsabilități: bugetare și de control. Președinta: Roberta Metsola (Italia).
• Consiliul European definește orientările și prioritățile politice generale ale UE. Președintele Consiliului European: António Costa (Portugalia).
• Consiliul Uniunii Europene reprezintă guvernele statelor membre și adoptă legislația europeană.
• Comisia Europeană apără interesul general al țărilor membre, propune legi și gestionează bugetul UE. Președinta: Ursula von der Leyen (Germania).

Alte instituții și organisme:

• Curtea de Justiție a Uniunii Europene verifică legalitatea actelor UE.
• Banca Centrală Europeană menține stabilitatea monedei euro. Președinta: Christine Lagarde (Franța).
• Curtea de Conturi Europeană avertizează cu privire la riscurile financiare și formulează recomandări.
• Parchetul European (EPPO) investighează și trimite în judecată infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE. Procurorul-șef european: Laura Codruța Kövesi (România).

Obiectivele Uniunii Europene

• Să promoveze pacea, valorile europene și bunăstarea cetățenilor săi.
• Să ofere libertate, securitate și justiție fără frontiere interne.
• Să asigure o dezvoltare durabilă bazată pe creștere economică și stabilitatea prețurilor.
• Să mențină o economie de piață competitivă, favorizând ocuparea forței de muncă.
• Să protejeze mediul.
• Să combată excluziunea socială și discriminarea.
• Să încurajeze progresul tehnic și științific.
• Să consolideze coeziunea economică și socială și solidaritatea între statele membre.
• Să respecte diversitatea culturală și lingvistică.
• Să susțină o uniune economică și monetară cu euro ca monedă.

Valorile Europene

• Pace: stare de liniște și bună înțelegere.
• Libertate: drept fundamental de a se dezvolta și manifesta plenar.
• Democrație: guvernare în care puterea aparține poporului.
• Unitate: însușirea a tot ce constituie un întreg.
• Solidaritate: sentiment de ajutor reciproc.
• Respect: sentiment de prețuire.
• Pluralism: acceptarea multiplelor principii de existență.
• Toleranță: capacitatea de a accepta diferențe.
• Egalitate: recunoașterea acelorași drepturi și obligații pentru toți.
• UE a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2012 pentru promovarea păcii, reconcilierii, democrației și drepturilor omului.

Capitolul 3: Moldova și Uniunea Europeană

• Uniunea Europeană e cel mai mare partener comercial, investitor și principal finanțator extern al Republicii Moldova.
• Relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au o istorie complexă, bazată pe valori comune precum democrația, statul de drept și drepturile omului.
• Parteneriatul a început în 1994 cu Acordul de Parteneriat și Cooperare.
• Parteneriatul Estic (2009) a sporit angajamentul UE față de Moldova.
• În 2014, Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, inclusiv Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA).
• În 2023, 65% din exporturile Moldovei au mers către piața europeană.
• Produsele agricole moldovenești beneficiază de acces liber la piața UE.
• Din 2014, cetățenii moldoveni pot călători fără vize în spațiul Schengen.

Aderarea la Uniunea Europeană

• Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022, obținând statutul de țară candidată pe 23 iunie 2022.
• Procesul de negocieri a fost lansat pe 25 iunie 2024.
• Criteriile de la Copenhaga trebuie îndeplinite pentru a deveni membru UE:
  • Criteriul politic: Stabilitatea instituțiilor democratice, statul de drept, protecția drepturilor omului.
  • Criteriul economic: O economie de piață funcțională.
  • Adoptarea acquis-ului comunitar: Alinierea legislației naționale la standardele europene.
• Moldova trebuie să realizeze reforme esențiale pentru aderare.

Sprijinul Uniunii Europene

• UE a oferit sprijin financiar și solidaritate Republicii Moldova în momente de criză.
• Sprijinul pentru dezvoltarea economică (2025 – 2029) include un pachet financiar de 1,9 miliarde de euro.
• În timpul pandemiei de COVID-19, UE a furnizat echipamente medicale și sprijin financiar.
• UE a sprijinit Moldova în diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței de gazele rusești.
• UE sprijină consumatorii vulnerabili prin programe precum asistență financiară pentru gospodării și "Rabla pentru electrocasnice".

Exemple de Proiecte Finanțate de UE

• Modernizarea infrastructurii: șosele de centură, transport, educație, sănătate, energie, dezvoltare economică, protecția patrimoniului cultural.

Capitolul 4: Educație Civică Europeană

• Cetățenia Uniunii Europene este relația oficială dintre un individ și UE și este complementară cetățeniei naționale.
• Cetățenia UE include drepturi, obligații și participarea la viața politică.

Drepturile Cetățenilor Europeni:

• Dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, fără discriminare.
• Dreptul de a alege și de a fi ales la alegerile europene și locale, în aceleași condiții ca cetățenii statului gazdă.
• Dreptul la protecție diplomatică sau consulară din partea oricărei țări UE, dacă statul cetățeanului nu este reprezentat.
• Dreptul de a adresa petiții Parlamentului European cu privire la subiecte de interes.
• Ombudsmanul European investighează plângeri privind cazuri de administrare defectuoasă.
• Dreptul de a te adresa în scris oricărei instituții UE și de a primi răspuns în aceeași limbă.
• Dreptul de a avea acces la documentele instituțiilor UE.
• Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a fost adoptată în 2000 și are aceeași valoare juridică precum tratatele.
• Carta cuprinde drepturi sociale, economice, civile și politice, grupate în șase capitole: Demnitatea, Libertățile, Egalitatea, Solidaritatea, Drepturile cetățenești și Justiția.
• Inițiativa cetățenească europeană permite cetățenilor să solicite Comisiei Europene să propună noi acte legislative (1 milion de semnături din un sfert din statele membre).
• Multiculturalismul susține diversitatea culturală și dreptul grupurilor culturale de a-și păstra identitățile.
• Multilingvismul promovează învățarea limbilor străine pentru a facilita comunicarea și înțelegerea interculturală.
• UE colaborează cu guvernele naționale pentru a promova învățarea a cel puțin două limbi străine de către toți cetățenii.
• Normele europene protejează consumatorii, garantând informații clare despre produse și servicii.

Capitolul 5: Media și Combaterea Dezinformării

• Media reprezintă canale prin care se transmit informații, iar mass-media e totalitatea acestor canale.
• Produsele media ne influenţează modul în care percepem lumea.
• Jurnaliștii adună, verifică și prezintă informații relevante, respectând reguli profesionale.
• O informație devine știre dacă este nouă, are impact, este despre persoane cunoscute etc.
• E important să nu ne informăm exclusiv de la jurnaliști, dar și de la influenceri, experți.
• Acum există mai multă informație ca oricând, dar și informații false sau greșite.

Tipurile de Informații Care Ne Pot Induce în Eroare

• Dezinformarea e încercarea de a induce în eroare prin producerea și distribuirea de informații false.
• Informarea greșită este distribuirea de informații false fără intenția de a face rău.
• Informarea malignă este distribuirea de informații adevărate cu intenția de a face rău.

Exemple de forme de conținut care pot induce în eroare:

• Conținutul înșelător: alegerea selectivă a unor informații sau decuparea unor imagini pentru a distorsiona realitatea.
• Contextul fals: folosirea unei informații într-un context diferit decât cel inițial.
• Conținutul impostor: furtul de identitate pentru a distribui conținut fals.
• Conținutul manipulat: modificarea conținutului pentru a schimba percepția asupra realității.
• Conținutul fabricat integral: informații inventate complet, teorii conspirației, deepfake-uri.
• Clickbait: titluri sau imagini care induc o falsă așteptare pentru a atrage click-uri.

Teoriile conspirației

• Teoriile apar în perioade de criză sau când informațiile lipsesc și conțin:
  • Un complot secret.
  • Un grup de conspiratori.
  • "Dovezi" care susțin teoria.
  • Sugerează că nimic nu este întâmplător.
  • Împart lumea în oameni buni și răi.
  • Transformă oameni și grupuri în țapi ispășitori.

Verificarea informațiilor e importantă si se face in pașii:

1. Fii atent la emoții.
2. Verifică cu platformele de fact-checking.
3. Vezi cine a publicat.
4. Atenție la conținut și format.
5. Urmărește Autorul - Cine și Când Ne Spune.

• Accesați platforma https://educatiemedia.cji.ro/vreau-sa-învăț/.
• Dezinformarea este periculoasă deoarece afectează capacitatea de a distinge între adevăr și minciună.

Capitolul 6: Gastronomia Europeană

• Gastronomia europeană este diversă și reflectă bogăția culturală, istorică și geografică.

Caracteristici generale:

1. Diversitate regională: Diferite zone gastronomice (nordică, mediteraneană, est-europeană, centrală, vestică).
2. Ingrediente de bază: Pâine, lactate, carne, pește, legume, vin.
3. Influențe istorice: Ingrediente noi aduse prin comerț și migrație (cartofi, roșii, condimente).

Zone gastronomice:

1. Bucătăria mediteraneană (Italia, Spania, Grecia) arome ulei de măsline, pește, fructe de mare, legume proaspete, ierburi aromatice.
   • Exemple: Pizza Margherita, Paella, Moussaka.
2. Bucătăria franceză are caracteristici rafinament, sosuri bogate, vin, patiserie sofisticată.
   • Exemple: Coq au Vin, Croissant, Ratatouille.
3. Bucătăria est-europeană (Polonia, Rusia, România) cu preparate consistente, carne, cartofi, varză, lactate fermentate.
   • Exemple: Borș, Sarmale, Pierogi.
4. Bucătăria nordică (Suedia, Norvegia, Danemarca), pește, fructe de pădure, lactate, preparate simple.
   • Exemple: Flæskesteg, Gravlax.
5. Bucătăria germană/central-europeană: Carne (în special porc), cârnați, cartofi, bere.

• Exemple: Schnitzel, Bratwurst.
• Gastronomia Moldovei are contribuții importante prin bogăția culinară, influențe diverse (românești, rusești, ucrainene, turcești, grecești).

Protejarea patrimoniului culinar european

• Din 1992, UE protejează denumirile de produse tradiționale.
• Etichetele de calitate prezintă caracteristici unice, tipice regiunii și cu o calitate excelentă.
• Indicațiile geografice stabilesc drepturi de proprietate intelectuală.

Tipurile de indicații geografice pot fi:

• DOP - denumire de origine protejată (alimente și vin)
• IGP - indicație geografică protejată (alimente și vin)
• IG - indicație geografică (băuturi spirtoase).

Denumirea de origine protejată (DOP)

• Proveniența produsului trebuie obligatoriu din regiunea specifică.
  • Exemplu: DOP Kalamata (Gr).

Indicația geografică protejată (IGP)

• Cel puțin o etapă de producție din regiunea specifică.
  • Exemplu: IGP Westfälischer Knochenschinken (Germ).

Indicația geografică pentru băuturi spirtoase (IG)

• Cel puțin o etapa de distilare sau preparare din regiunea specifică.
  • Exemplu: IGP Irish Whiskey (Irlanda).

Specialitatea tradițională garantată

• (STG) evidențiază modul de fabricare
  • Exemplu: STG Gueuze (Belgia).
• Rețete culinare ce contin indicații geografice gasesti la https://agriculture.ec.europa.eu/farming/geographical-indications-and-quality-schemes/gi-recipes_ro

Capitolul 7: Referințe Geografice, Istorice și Culturale

Legenda Continentului Europa

• Numele provine din mitul Europei din Grecia Antică.
• Europa era fiica regelui Agenor, răpită de Zeus pe insula Creta.
• Pământul pe care a fost adusă de Zeus a preluat numele Europei.

Geografie

• Europa ocupă 6,8% din uscatul Terrei.
• Se întinde de la Arctica până la Marea Mediterană și de la Oceanul Atlantic până la Munții Urali.
• Suprafața este de aproximativ 10 milioane km2.
• Relieful este format din câmpii, dealuri, podișuri și munți.
• Altitudinea medie este de 320 de metri.
• Cel mai lung fluviu este Volga, iar al doilea este Dunărea.
• Mont Blanc este cel mai înalt munte din Europa de Vest (4810 m).
• Cel mai mare lac cu apă dulce este Geneva, iar cel mai mare lac din Europa Centrală este Balaton.
• Cea mai înaltă dună este Pyla (107 m).
• Al doilea cel mai mare fiord este Sognefjord.
• Grecia are cea mai lungă linie de coastă din bazinul Mării Mediterane (13.676 km).

Antichitatea

• Reprezintă perioada de dezvoltare a culturii, artei, religiei și marilor civilizații (3.000 î.Hr. - 476 d.Hr.).
• "Începutul civilizației" este asociat cu civilizația sumeriană din Mesopotamia.

Grecia Antică

• Primele civilizații grecești s-au format în urmă cu 4.000 de ani (1.600 î.Hr.).
• În 800 î.Hr., teritoriul a fost împărțit în orașe-state cu legi proprii.
• Atena a fost prima democrație din lume (cetățenii votau direct legile).
• Cetățenii trebuiau să fie adulți și de sex masculin.
• Grecii au creat miturile și templele pentru zei.
• Parthenonul a fost construit în cinstea zeiței Athena.
• Zeii principali locuiau pe Muntele Olimp.
• Mitologia greacă a influențat cultura, artele și literatura.
• Homer este autorul epopeilor Iliada și Odiseea.
• Grecii au inventat teatrul și au organizat festivaluri în onoarea zeilor.
• Primele Jocuri Olimpice au avut loc în 776 î.Hr..

Roma Antică

• A pus bazele unei civilizații vaste.
• Romanilor le sunt atribuite bazele filosofice și morale ale codurilor de legi.
• Romanii au creat o rețea complexă de drumuri.
• Mitul fondator al Romei face trimitere la Remus și Romulus, crescuți de o lupoaică.
• Roma a fost fondată pe malul râului Tibru.
• Clima mediteraneană și exploatarea resurselor au favorizat dezvoltarea.
• Apeninii și Alpii au oferit protecție naturală.
• Legile celor 12 table au fost primele legi scrise și au consemnat drepturile și obligațiile cetățenilor.
• După alungarea ultimului rege, puterea a fost preluată de Senat.
• Roma a avut o politică de expansiune, cucerind peninsula italică și asigurându-și supremația în Marea Mediterană.
• A cucerit Peninsula Iberică, Macedonia, Grecia, Regatul Pergam, etc.
• Spre sfârșitul secolului I î.Hr., Roma a devenit una dintre cele mai mari puteri ale lumii.
• Au apărut conflicte sociale interne.
• În secolele I și II, Imperiul a atins apogeul.
• Constantin I a legalizat creștinismul și a mutat capitala la Constantinopol (în 330).
• În 395, Imperiul s-a scindat în Imperiul Roman de Apus și Imperiul Roman de Răsărit.
• În 476, Roma a fost cucerită de Odoacru, iar în Răsărit statul a continuat până în secolul XV (Imperiul Bizantin).

Realizări ale epocii:

• Contribuții în artă, arhitectură, inginerie și tehnologie.
• Au folosit betonul și au creat drumuri.
• Au creat sisteme juridice.
• Au fost influențați de arta Greciei Antice.
• Au construiti arcade, bolți și cupole.
• Exemple: Colosseumul, Panteonul, Circus Maximus.
• Au inventat apeducte si multe drumuri.
• Au creat Calendarul iulian.
• Vorbeau latina și au apreciat oratoria.

Evul Mediu

• Perioada medievală a început în anii 200-600 și s-a încheiat în anii 1500-1700. Subdiviziuni:
  • Evul Mediu Timpuriu. - Migrația popoarelor. - Regate germanice. - Imperiul Bizantin. - Apariția Islamului. - Invazia slavilor.
  • Evul Mediu Clasic: - Feudalismul. - Invazia normanzilor. - Cruciadele.
  • Evul Mediu Târziu:
    • Moartea neagră (ciumă bubonică).
    • Criza secolului al XIV-lea.
    • Exilul la Avignon (papal).
    • Războiul de 100 de Ani.
    • Războiul celor Două roze.
    • Războaiele Husite.
    • Inchiizitia.
    • Căderea Constantinopolului. Celţii - trăiau în numeroase regiuni din Europa.
• Anglii și saxonii s-au instalat în Anglia.
• Francii au cucerit o mare parte din Europa.
• Goții au creat regate în Spania și Italia.
• Vikingii au naviga. Normanzii erau vikingi care s-au stabilit în Franţa. Slavii s-au stabilit în numeroase regiuni din Europa de Est. Maghiarii s-au stabilit în bazinul Panonic.
• Regii și nobilii din Europa aveau adesea conflicte care conduceau la războaie.
• A fost epoca în care cavalerii în armură luptau călare.
• Creștinismul a devenit principala religie din Europa.
• Călugării se ocupau cu agricultura și au contribuit la dezvoltarea acesteia în Europa. În sudul Spaniei au construit frumoase moschei și minarete. Orașele medievale: BRUGES, TOLEDO, CARCASSONNE, PRAGA, NURNBERG. Stilul romanic apare în secolul IX și continuă până în secolul XIII. Stilul gotic apare în vestul Europei în secolul XII.

Renașterea

• A fost perioada dintre Evul Mediu și Epoca Modernă În Peninsula Italică, s-au manifestat:
• dezvoltarea economică a oraşelor italiene;
• sprijinirea artiștilor cu fonduri, de către oamenii bogați și influenți medici
• apariția tiparului cu litere mobile, inventat de germanul Johannes Gutenberg;
• înființarea de biblioteci și redescoperirea unor texte și valori ale Antichității;
• traduceri ale lucrărilor literare și științifice în limbile vorbite de popor.

Principalii reprezentanți ai Renaşterii au fost Dante Alighieri, Francesco Petrarca, Niccolo Machiavelli,Giovanni Boccaccio. stil arhitectural renascentist s-a născut în regiunea italiană Toscana, la Florenţa. Cele mai importante monumente religios este catedrala Sfântul Petru din Roma. Sculptura si pictura a fost influențată de Antichitate. Compozițiile renascentiste de claritate.

Iluminismul și Revoluția Industrială

În jurul anilor 1700, savanții, filosofii au lansat un nou curent. Iluminismul se deschide cu Principiile matematice ale filozofiei naturale, lucrarea în trei volume a lui Isaac Newton, publicată pe 5 iulie 1687. Montesquieu. Este recunoscut drept autorul teoriei separării puterilor în stat.

• Jean-Jacques Rousseau (1712 – 1778) a fost iluștri gânditori ai Iluminismului
• FILOSOFIA dezvoltată strâns cu știința. A fost publicare Enciclopediei în 35 de volume (1751–1780) În domeniul industrial, Europa producea cantități uriașe de cărbune și de oțel. Au apărut podurile uriașe, automobilele, zgârie-norii. Revoluția industrială a fost un proces tehnic complex prin care munca manuală a fost înlocuită de mașini.

EUROPA ÎNAINTEA CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

• Din ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi până la Primul Război Mondial, Europa a cunoscut o perioadă de pace și relativă bunăstare, numită „La belle epoque”. Modenitatea a prespune stiliri artistitce

EVENIMENTELE CARE AU MARCAT PRIMELE DECENII ALE SECOLULUI XX

Primele decenii de secol aduce importante evenimente precum zboruri, explorări și descoperiri.

• 1914 - PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Austro-Ungaria îi declără război Serbiei, declanșând astfel Primul Război Mondial. 1914 -PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Austro-Ungaria îi declară război Serbiei, declanșând astfel Primul Război Mondial.

AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (1939 – 1945)

Hitler (1889-1945) avea o viziune distorsionată. a avea să se întâmple în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

SFARSIT

8 mai 1945 – Sfârșitul războiului. Milioane de oameni din întreaga lume sărbătoresc Ziua Victoriei. 24 octombrie 1945 - După distrugerile provocate de cel de-al Doilea Război Mondial, ia naștere Organizația Națiunilor Unite, cu misiunea de a menține pacea și securitatea internațională.