Centura scapulară: Clavicula

Centura scapulara

• Este formată posterior de scapulă și anterior de claviculă.

Clavicula

• Os lung, pereche, de forma literei "S".
• Orientare: extremitatea turtită este lateral, marginea concavă este anterior, fața cu un șanț este în jos.
• Prezentare: pe fața inferioară se descriu: șanțul m. subclavicular, impresiunea lig. costoclavicular, tuberculul conoidian (pentru lig. conoidian), linia trapezoidă (pentru lig. trapezoidian).
• Ligamente: Clavicula se unește cu procesul coracoidian al scapulei.
• O fața superioară la nivelul căruia se inseră medial m. SCM și lateral mm. deltoid și trapez.
• Marginea anterioară: concavă lateral (se inseră m. deltoid), convexă medial (se inseră m. pectoral mare).
• Marginea posterioară: concav-convexă în sens contrar.
• Extremitatea laterală: clavicula se articulează cu scapula.
• Extremitatea medială: clavicula se articulează cu sternul.
• Între claviculă și coasta întâi se întâlnesc vasele subclaviculare și plexul brahial.

Scapula

• Os lat, de forma triunghiulară, întins între primul spațiu intercostal și C VIII.
• Orientare: fața cu spina posterior, marginea cea mai mică sus, unghiul cel mai voluminos lateral.
• Prezentare: are 2 fețe, 3 margini, 3 unghiuri.
• Unghiul lateral prezintă cavitatea glenoidă și procesul coracoidian; la cele 2 extremități se găsește tuberculul supra și infraglenoidian (pentru inserția mm. biceps și triceps brahial).
• Unghiul superior se inseră m. ridicător al scapulei.
• Unghiul inferior este ușor de explorat sub piele.
• Fața anterioară: aplicată într-o manieră mobilă pe torace, prezintă fosa subscapulară pentru inserția m. subscapular.
• Fața posterioară: spina scapulei o împarte în fosa supra și infraspinoasă; marginea posterioară a spinei scapulei se împarte în 2 buze (cea superioară dă naștere m. trapez iar cea inferioară m. deltoid).
• Marginea superioară: prezintă incizura scapulei prin care trece nv. subscapular; aici se inseră și m. omohioidian.
• Marginea medială: se explorează sub piele; la acest nivel se inseră m. romboid.
• Marginea laterală: orientată spre axilă.

Articulatia Sterno-Claviculara

• Articulație șelară între extremitatea internă a claviculei și incizura claviculară de pe manubriul sternal, căreia îi corespunde primul cartilaj costal.
• Între cele 2 capete articulare se află un disc articular.
• Mijloace de unire: Capsulă și ligamente.
• Ligamente: Sternoclavicular anterior/posterior, interclavicular, costoclavicular.
• Mișcările claviculei: Proiecție înainte și înapoi, ridicare-coborâre, rotație în planul axului.

Articulația acromio-claviculară

• Articulație plană între acromion și extremitatea laterală a claviculei.
• Forma suprafețelor articulare permite mișcări de alunecare, deschidere-închidere a unghiului format din cele 2 oase.
• Mijloace de unire: capsulă articulară și 4 ligamente (superior, inferior, conoid, trapezoid).
• Lig. conoid și trapezoid unesc clavicula cu procesul coracoid, constituind o nouă articulație (sindesmoza coraco-claviculară); astfel, greutatea membrului superior este suportată în mai mare masura de clavicula decât de acromion.

Ligamentele proprii ale scapulei

• Ligamentul coracoacromial protejează epifiza superioară a humerusului.
• Ligamentul coracoidian trece peste incizura coracoidiană, transformând-o într-un orificiu (prin care trece nervul suprascapular).

Biomecanica

• Prin implicarea mobilității articulațiilor sternoclaviculare și acromioclaviculare, scapula se poate deplasa pe torace în următoarele direcții.
• Mișcarea de ridicare se realizează în jurul unui ax antero-posterior (care trece prin punctul de inserție a ligamentului costoclavicular); când umărul se ridică, extremitatea laterală a claviculei se ridică și ea, iar extremitatea medială a claviculei coboară și alunecă în articulația sternoclaviculară; mușchii participanți sunt ridicător al scapulei și trapez.
• Mișcarea de coborâre plasează scapula mai bine pe torace (extremitatea laterală a claviculei coboară și ea, în timp ce extremitatea medială se deplasează în sus); mușchi participant: m. subclavicular.
• Mișcarea de adducție apropie scapula de coloana vertebrală; mușchi participant: m. dințat anterior.
• Mișcarea de abducție îndepărtează scapula de coloana vertebrală; mușchi participant: m. romboid.
• Mișcarea de rotație se execută în jurul unui ax care trece prin articulația acromioclaviculară; scapula poate pivota în jurul acestui ax.
• Spre interior, unghiul inferior se apropie de coloana vertebrală, unghiul lateral coboară și cel medial se ridică (mm. romboid și ridicător al scapulei).
• Spre exterior, unghiul lateral se ridică, unghiul medial coboară iar cel inferior se îndepărtează de coloana vertebrală (m. dințat anterior, trapez).
• În timpul mișcărilor, cavitatea glenoidala se orientează în diverse direcții, amplitudinea miscarilor glenohumerale fiind foarte mare.

Bratul

• Humerusul formează scheletul brațului, este un os lung pereche cu 2 epifize și 1 diafiza.
• Orientare: capul humeral sferic este medial, anterior este șantul profund a acestei extremitati.
• Epifiza superioară: capul humerusului, tuberculul mare (inserție pentru mm. supraspinos, subspinos, rotund mic), tuberculul mic (inserție pentru m. subscapular), șantul intertubercular.
• Epifiza se unește cu diafiza prin colul chirugical.
• Diafiza: prezintă 3 fețe (antero-medială, antero-laterală și posterioara) și 3 margini (laterală, medială, anterioară).
• Fața antero-medială prezintă o suprafață rugoasă pentru inserția m. coracobrahial.
• Fața antero-laterală prezintă tuberozitatea deltoidiana pentru inserția mm. deltoid și brahial.
• Fața posterioară este străbătută oblic de nervul radial; deasupra și dedesubtul acestuia se inseră capul medial și lateral al m. triceps.
• Epifiza inferioară: prezintă condilul humerusului (trohleea, fosa coronoidiana, fosa radiala, fosa olecraniana) și epicondilii humerusului (pentru inserțiile musculare).

Articulatia scapulo-humerala

• Unește capul humeral și cavitatea glenoida, reprezentând ceea ce se înțelege când se vorbește despre umăr.
• Suprafețele articulare: capul humeral (reprezintă 1/3 din sferă) și cavitatea glenoida (formă ovală, ușor înclinată anterior).
• Mijloace de unire: capsula articulară, ligamentele (coracohumeral, glenohumerale).
• Capsula articulară se inseră pe cadrul glenoidal și colul scapulei, urcă superior până la procesul coracoid iar pe humerus se atașează în jurul capului humeral.
• Ligamentul coracohumeral pleacă de la procesul coracoid și se fixează pe tuberculul mare și mic al humerusului, fiind cel mai puternic ligament al articulației.
• Ligamentele glenohumerale reprezintă 3 fascicule fibroase ce se întind de la cadrul glenoidal la colul anatomic al humerusului.
• Planul capsuloligamentar al umarului nu asigura rezistența crescută a articulației.
• Articulația este frecvent sediul luxațiilor, unde capsula articulară poate fi întinsă sau chiar ruptă.
• Poziția de repaus articular este cea în care brațul este în ușoară antepulsie, abductie și rotație internă.

Mușchii umărului

• Se atasează pe numeroase oase și se împart în:
• Umarul scapulo-(claviculo)-toracic, care mobilizează scapula și clavicula pentru torace.
• Umarul scapulo-humeral, care mobilizează humerusul fata de scapula.

Muschii umarului scapulo-toracic

• M. dințat anterior: Dacă ia punctul fix pe torace, trage de scapulă și o duce anterior și lateral (m. abductie+rotatie externa a scapulei).
• EX: in flotari mentine scapula pe torace.
• Daca ia punctul fix pe scapula, este muschi inspirator si expirator.
• M. subclavicular: coboară clavicula, protejează plexul brahial și vasele subclaviculare.
• M. pectoral mic: Dacă ia punctul fix pe torace, trage procesul coracoid anterior și în jos (este sinergic cu m. trapez și participă la mișcarea de basculare a scapulei).
• Daca ia punctul fix e pe scapula ridica coastele (muschi inspirator).
• M. SCM: Dacă ia punctul fix pe craniu, ridică clavicula și sternul (m. inspirator).
• M. ridicător al scapulei: Dacă ia punctul fix pe coloana cervicală, ridică scapula și produce rotatia interna a acesteia.
• M. romboid: Dacă ia punctul fix pe coloana vertebrală, determină adducție+rotație internă a omoplatului.
• M. trapez: Dacă ia punctul fix pe coloana cervico-dorsala, atunci produce adducție, apropiind scapula de linia mediana; fascicolele sale au actiune independenta.
• Fascicolul superior ridică umărul și produce rotația externa a scapulei.
• Fascicolul inferior coboara scapula și produce rotația externa a acesteia.
• Fascicolul mijlociu acționează sinergic cu dințatul anterior (abductor).

Actiunea muschilor de ansamblu in miscarile scapulei

• Ridicare: m. trapez (fasc. Sup), m. romboid, m. ridicator al scapulei
• Coborare: m. trapez (fasc. Inf), m. dintat anterior (fasc. Inf)
• Abductie: m. dintat mare
• Adductie: m. trapez, m. romboid
• Rotatie externa: m. dintat mare, m. trapez (fasc. Sup), m. trapez / (fasc. Inf)
• Rotatie interna: m. romboid, m. ridicator al scapulei

Muschii scapulari ai umărului "scapulohumeral"

• M. subscapular: principalul rotator intern al bratului.
• M. supraspinos: realizează abducția bratului, menține capul humeral în cavitatea glenoida, tensor capsular (limiteaza prinderea muschiului intre suprafetele articulare).
• M. infraspinos: realizează rotatia exterioară a humerusului, participă partial la abductie, tensor al capsulei articulare.
• M. rotund mic: realizează rotatia externa a humerusului.
• Acești 4 mușchi profunzi sunt denumiți “coiful rotatorilor”, avand un rol important ca ligamente active ale articulatiei.

Muschii humerale ai umărului "scapulohumeral”

• M. coracobrahial: antepulsia si adductia bratului.
• M. biceps brahial: participă la antepulsie (capatul lung efectuează abductia, cel scurt adductia).
• M. triceps brahial: participă la adductie.
• M. marele pectoral: Dacă ia punctul fix pe torace, atunci realizeaza adductia bratului si rotatia interna; coboara bratul ridicat.
• M. marele dorsal: Dacă umărul este punct mobil realizează rotatia interna, adductia si retropulsia umarului.
• M. rotund mare: acțiunea sa asupra umarului este aceeași cu marele dorsal dar mai puternica.
• M. deltoid: fascicolul ant (antepulsie și rotatia interna a bratului), fascicolul mijlociu (abductia bratului), fascicolul post (retropulsia bratului).

Acțiunile musculare de ansamblu asupra "umarului scapulo-humeral"

• Antepulsie: m. deltoid, m. pectoral mare, m. coracobrahial
• Retropulsie: m. deltoid, m. marele dorsal, m. rotund mare
• Abductie: m. deltoid, m. supraspinos
• Adductie: m. marele dorsal, m. pectoral mare, m. rotund mare
• Rotatie externa: m. infraspinos, m. rotund mic, m. deltoid (fasc. Post)
• Rotatia interna: m. subscapular, m. marele dorsal, m. pectoral mare, m. rotund mare, m. deltoid (fasc. Ant)
• Aceste actiuni sunt descrise pentru un umar ce se gaseste in pozitie anatomica ca punct de plecare in miscare

Antebratul

• Este format din radius și ulna

Radiusul

• Orientare: În jos extremitatea cea mai voluminoasă, posterior fetele prevazute cu santuri, lateral apofiza stiloida
• Epifiza superioara prezintă: capul radiusului, colul radiusului și tuberozitatea radiala
• Diafiza prezintă 3 fete (anterioara, posterioara, laterala) și 3 margini (anterioara, interna, externa)
• Epifiza inferioara prezintă 4 fete și o baza (sau fata articulara carpiana ce e impartita in intr-o parte laterala in raport cu scafoidul și una mediala in raport cu semilunarul

Ulna

• Orientare: În sus extremitatea cea mai voluminoasă, anterior scobitura aceste extremitati, lateral marginea cea mai ascutita
• Epifiza superioara prezintă: olecranul și procesul coronoidian și incizura trohleara
• Diafiza: 3 fete (anterioara, posterioara, interna) și 3 margini (anterioara, posterioara și externa)
• Epifiza inferioara prezintă: suprafata laterala a capului este articulara pentru incizura ulnara a radiusului și apofiza stiloida

Articulația cotului

• La formarea acesteia participa humerusul, radiusul și ulna.
• Se descriu 3 articulatii: humeroulnara, humeroradiala, radioulnara proximala.
• Din punct de vedere functional se descriu 2 articulatii: una in raport cu miscaril de flexie-extensie și una in raposrt cu miscarile de pronatie-supinatie.
• Articulatia humerusului cu oasele antebratului - HUMERO-ANTEBRAHIALA (ce include articulatia humeroulnara - in balama și articulatia humeroradiala - elipsoidala), pentru miscarile de flexie-exensie
• Articulatia radioulnara proximala - responsabila de pronatie-supinatie

Articulația humero-antebrahiala:

• Este în balama și permite miscari de flexie-extensie.
• Suprafetele articulare:
• Epifiza inferioara a humerusului formata din condil și 2 epicondili (medial - trohleea și lateral – capitulul).
• Epifiza superioara a radiusului: fata superioara a capului radial, ușor concava ce se articuleaza cu capitulul.
• Epifiza superioara a ulnei: unde este descrisa incizura trohleara, delimitata de procesul coronoidian și olecran.
• Suprafetele articulare sunt inconjurate de zone depresionare: fosa coronoidiana (deasupra trohleei pentru procesul cornoidian al ulnei), fosa olecraniana (pentru procesul olecranian al ulnei), fosa radiala (deasupra capitulului pentru capul radial).
• Mijloace de unire: capsula articulara unește cele 3 oase (pe humerus se ataseaza in jurul fosei coronoidiene și olecran și imbraca trohleea lăsând liberi cei 2 epicondili; pe radius se insera in jurul colului; pe ulna pe marginile incizurii trohlearea, incizura radiala, olecran și procesul cornoidian).
• Capsula este tensionata anterior și mai ales lateral și este laxa posterior, permițând o mare amplitudine a miscarii.
• Ligamentele laterale: Ligamentul colateral intern (ulnar) este format din 3 fascicole ce pleaca de pe epicondilul medial și se termina pe procesul cornoidian și olecran și ligamentul colateral extern (radial) este format din 3 fascicole ce pleaca de pe epicondilul lateral, și primele 2 se termina sub forma de evantai pe radius, iar cel de-al treilea pe fata externa a olecranului.
• Flexie: forma concava a oaselor spre anterior permite comprimarea maselor musculare și capul radiusului patrunde in fosa radiala iar procesul coronoidian patrunde in fosa cornoidiana
• Extensie: procesul olecranian patrunde in fosa olecraniana; axul trohleei este oblic in sus și spre exterior (extremitatea mediala coboara mai jos decat cea laterala).

Muschii flexori ai articulatiei cotului

• au rol de flexor direct al antebratului pe brat și tensor al capsulei articulare a cotului
• M. brahioradial: realizează flexia antebratului
• M. biceps brahial: prezinta 2 capete distincte, ce la nivelul cotului realizeaza flexia și supinatia antebratului - flexia este completata doar daca antebratul este in supinatie

Muschii extensori ai articulației cotului

• M. triceps brahial: prezinta 3 capete și realizeaza extensia antebratului pe brat.
• Tendonul sau are rol tensor al capsulei articulare a umarului.
• Capătul lung participă la adductia si retropulsia bratului.
• M. anconeu: este extensor al cotului, partial abductor și actioneaza pe ulna in timpul miscarii de pronatie.

Cotul prono-supinatie

• Articulatia radio-ulnara proximala: sinoviala, trohoida, uniaxiala
• Suprafetele articulare: incizura radiala de pe ulna (suprafata concava situata pe fata laterala a procesului coronoidian) se completata de un ligament inelar ce se ataseaza pe marginile anterioara, respectiv posterioara
• Fata sa profunda e tapitata de cartilaj
• Ansamblul formeaza un inel in care este inclusa circumferinta capului radial, intarit prin ligamentul patrat (se intinde de la incizura radiala a ulnei la colul radiusului)

Miscarea oaselor

• Articulatia radio-ulnara distala:
• Suprafetele articulare: incizura ulnara a radiusului și capul ulnei permite rotatia bazei radiusului In jurul capului ulnei
• Pe toata lungimea lor cele 2 oase sunt unite printr-un ligament interosos, intins pe marginea interna a radiuslui la marginea externa a ulnei, format din: fibre oblice mijlocii in jos și intern și fibre superioare oblice in sus și intern
• Oasele in miscare: in pronatie radiusul se deplaseaza iar extremitatea sa inferioara aluneca anterior și intern in jurul capului ulnei
• Ulna: se poate deplasa in același timp cu radiusul posterior și extern (rasucirea unei chei in usa) sau ramâne fixa (cand intoarce o pagina)

Muschii miscarilor de pronatie-supinatie

• M. rotund pronator: realizeaza pronatia antebratului și participa la flexia cotului
• M. patrat pronator: pronator direct al mainii și antebratului, intervine secundar in miscarea de supinatie
• M. brahial: este pronator plecand dintr-o pozitie de supinatie
• M. biceps brahial: este cel mai puternic muschi supinator
• M. brahioradial: nu este supinator decat plecand din pozitia de pronatie (aduce antebratul in pozitie intermediara intre pronatie și supinatie)

Miscările mainii

• Flexie: apropie fetele anterioare ale mainii și antebratului și pune in tensiune tendoanele m. extensori ai degetelor
• Extensie: apropie fetele posterioare ale antebratului și mainii și pune in tensiune ligamentele muschilor flexori ai degetelor
• Abductia: inclinarea radiala miscarea ce apropie marginile laterale ale antebratului și mainii
• Adductia: miscarea ce apropie marginile mediale ale antebratului și mainii

Soldul

• Articulația coxo-femurala este articulația proximala a membrului inferior ce leaga femurul de bazin

Suprafețele articulare

• La nivelul osului coxal intalnim acetabulul sau cavitatea cotiloida: cavitate ce reprezinta 1½ de sfera, pe fata externa a coxalului, la nivelul unirii ischionului, ilionului si pubelui
• Suprafata articulara pentru femur nu ocupa decat o parte din acetabul, fiind reprezentata de o suprafata semilunara
• Suprafata cea mai profunda a cavitatii nu e articulara și este ocupata de ligamentul rotund
• Femurul prezinta capul femural (2/3 dintr-o sfera de circa 5 cm diametru) acoperit de cartilaj hialin (iar in portiunea 14 post-inferiara se insera ligamentul rotund) ce se sprijina pe colul femural

Suprafetele articulare

• Articulatia este completata printr-un inel de fibrocartilaj ce adera pe marginea acetabulului (menține capul femural in articulatie și creste stabilitatea articulatiei).
• In pozitie anatomica capul femural nu este complet acoperit de cavitatea cotiloida, partea anterioara este descoperita.
• In pozitia de flexie 90 grade se acopera complet.
• Pozitia flexie-abductie-rotatie externa determina cele 2 suprafete articulare sa aiba maximum de contact.
• Axa colului femural (cu axa diafizei) formeaza un unghi de 135 grade (unghi de înclinatie).
• Un col mai inclinat (unghi mai mic de 135 grade) limiteaza mai rapid miscarea de abductie.
• Un col mai putin inclinat permite miscare de abductie mai ampla.
• Curburile colului influenteaza in mod egal amplitudinea miscarilor in articulatie.
• La nivelul articulatiei coxo-femurale exista o predispozitie la amplificarea sau limitarea miscarilor deja inscrise in forma osoasa.
• Mijloace de unire: Capsula se ataseaza pe osul iliac (pe marginea cavitatii cotiloide) iar pe femur in jurul colului; este foarte rezistenta și intarita de ligamente, mai ales in partea anterioara.
• Ligamentu: ilio-femural, pubofemural, capului femural

Ligamentele articulare in miscari

• Flexie: toate sunt distinse
• Extensie: toate sunt tensionate
• Abductie: fascicolul superior este destins și cel inferior este tensionat
• Adductie: fascicolul superior este tensionat și cel inferior destins
• Rotatie externa: toate sunt tesnionate
• Rotatie interna: toate sunt distinse

Miscarile globale ale coapsei

• Se va considera osul coxal ca punct fix și femurul ca punct mobil fata de acesta.
• Flexia coapsei: apropie fetele anterioare ale coapsei și trunchiului (antreneaza o retroversie a bazinului).
• Extensia coaspsei: apropie fetele posterioare ale coapsei și trunchiului.
• Adductie: coapsa se deplaseaza spre linia mediana a corpului.
• Abductia: apropie fetele laterale ale coapsei și trunchiului.
• Rotatia interna: se realizeaza in jurul unui ax vertical ce trece prin capul femural (piciorul priveste spre interior).
• Rotatia externa: este mai ampla in pozitie de flexie a coapsei.

Miscarile globale ale coapsei

• Se va considera femurul punct fix și osul coxal punct mobil și se vor observa deplasările spine iliace antero-superioare pentru descrierea miscarilor.
• Anteversia se propaga in coloana lombara determinand tendinta la lordoza.
• Retroversia determina in regiunea lombara o tendinta la redresarea lordozei.
• Lateral: inclinarea laterala externa.
• Medial: inclinarea laterala interna.

Articulația genunchiului:

• Pune in legatura femurul, tibia si patela
• Femurul se articuleaza cu patela (articulatia femuro-patelara) si cu tibia (articulatia tibio-femurala)
• La nivelul femurului, baza piramidei este reprezentată de o suprafață articulara ce se articulează cu patela.
• Suprafetele laterale formează condilii femurali ce se articulează cu tibia.
• La nivelul tibiei, epifiza superioara prezintă platoul tibial, unde se gasesc cavitatile glenoide articulare (separate prin eminenta Intercondiliana sau spina tibiei).
• La membrul inferior in pozitie anatomica distingem 3 axe
  • Axa ce aliniaza centrele articulare ale soldului, genunchiului și gleznei (sold – centrul capului femural; genunchi – centrul interliniei femuro-tibiale; glezna – centrul liniei astrgaliene)
  • Axa corpului femural
  • Axa corpului tibiel
• Exagerari ale valgusului: genu valgum
• Inversiuni ale valgusului: genu varum
• Meniscurile
  • Sunt lame de fibrocartilaj ce se insera pe platoul tibial și contribuie la o mai buna concordanta intre suprafețele condiliene femurale și cavitatile articulare ale tibiei
  • Coarnele lor adera la tibie prin atasamente fibroase, iar fata laterala adera partial la capsula
• Adera la ligamente (lig. Meniscorotulian - lig lateral intern al genunchiului)
• In extensie meniscurile sunt proiectate anterior, iar in flexie sunt proiectate posterior iar in rotatie meniscurile se deplasează anterior de partea rotatiei

Mijloace de unire ale genunchiului

• Capsula genunchiului: Se ataseaza putin mai jos de suprafețele articulare (este dublata de sinoviala și formează un manson ce uneste cele 3 oase)
• Lauxa anterior pentru a permite o amplitudine maxima miscarii de flexie
• In extensie formeaza repliuri in fund de sac
• Daca aceste repliuri adera unele de altele (in caz de imobilizari prelungite), flexia genunchiului este limitata
• Ligamentele, unde anterior ligamente mici leaga patela de meniscuri și patela de condili iar tendoanele cvadricepsului se incruciseaza la nivelul patelei formând un tendon unic numit ligamentul patelei (astfel devine os sesamoid)
• Lig. Incrucisat antero-lateral impiedica tibia sa alunece anterior - lig. Incrucisat postero-medial impiedica tibia sa alunece in posterior
• Lig. Colateral intern stabilizează lateral genunchiul pe partea interna
• Lig. Colateral extern: stabilizează lateral genunchiul pe partea externa

Alte miscari ale genunchiului:

• Flexia: apropie fetele posterioare ale gambei si coapsei
• Amplitudinea flexiei creste daca coapsa este și ea flectata și este mai limitata daca coapsa este in extensie (aceste pozitii modifica tensiunea din m. drept femural)
• Extensia: miscarea opusa flexiei, se revine la pozita anatomica - Amplitudinea extensiei creste cu extensia coapsei și scade daca coapsa este in flexie
• Miscari de rotatie pot fi efectuate partial

Glezna și piciorul

• Adaptata la statiunea bipeda ce primește greutatea corpului și permite derularea dinamica a pasului in timpul mersului, presupunand rezistenta si suplete
• Are următoarele articulații: articulatia gleznei (sau articulatia talo-crurala), articulatia subtalara, articulatiile mediotarsiene, articulatiile Tarso-metatarsiene, articulatiile metatarsofalangiene și articulatia interfalangiana

Miscările globale ale piciorului

• Flexia dorsala: apropie dosul piciorului de gamba
• Flexia plantara: apropie planta de gamba
• Supinatie: orienteaza planta spre interior, ridicand marginea mediala a picioruui
• Pronatie: miscarea opusa supinatiei ce ridica marginea laterala a piciorului
• Abductie: duce partea anterioara a piciorului spre exterior
• Adductie: duce partea partea anterioara a piciorului spre interior
• Abductia+ pronatie+flexia dorsala= mișcarea de eversiune
• Adductia+ supinatie+flexia plantara = mișcarea de inversiune