Categorii de raporturi juridice

Categorii de Raporturi Juridice

• Raporturile juridice se pot grupa în categorii în funcție de obiectul relațiilor sociale pe care le reglementează, corespunzând ramurilor de drept.
• Exemple de categorii de raporturi juridice: drept civil, drept comercial, drept constitutional, etc.

Tipuri de Raporturi Juridice

• Raporturi juridice de autoritate: ex. raporturi de drept constitutional, de drept administrativ, de drept financiar, de drept penal, de drept procesual penal.
• Raporturi juridice de egalitate: ex. vânzător-cumpărător, salariat-unitate, cărăuș-expeditor, soț-soție.

Subiectele Raportului Juridic

• Subiectele raportului juridic sunt participanții la relațiile juridice, care au calitatea de titulari ai drepturilor și ai obligațiilor.
• Un raport juridic are cel puțin doi subiecti: unul activ și unul pasiv.
• Subiectul activ: persoana care are facultatea de a pretinde ceva de la cealaltă parte.
• Subiectul pasiv: persoana căreia îi incumbă obligația corespunzătoare pretentiei subiectului activ.

Persoana Fizică ca Subiect al Raportului Juridic

• Persoana fizică: omul, privit individual, ca titular de drepturi și obligații.
• Capacitatea juridică: aptitudinea generală și abstractă a persoanei de a participa la un raport juridic, având anumite drepturi și obligații.
• Capacitatea juridică este generală și specială.
• Capacitatea de folosință: aptitudinea generală și abstractă, recunoscută persoanelor de legea în vigoare, de a avea drepturi și obligații.
• Capacitatea de exercițiu: aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice.
• Individualizarea persoanei fizice se realizează prin anumite mijloace de identificare: numele, domiciliul, starea civilă.

Persoana Juridică

• Persoana juridică: entitatea prevăzută de lege, care îndeplinește condițiile legale, respectiv: organizare de sine stătătoare, un patrimoniu propriu și un scop licit, moral, în acord cu interesul general.
• Elemente constitutive ale persoanei juridice:
  • o organizare de sine stătătoare;
  • un patrimoniu distinct, propriu;
  • un scop licit și moral, în acord cu interesul general.