Biogeografie și Dispersie

Biogeografie

• Biogeografia este știința care studiază repartiția organismelor vii (plante, animale și păsări).
• Este o ramură a geografiei fizice și a ecologiei.
• Factorul formării arealelor este dispersia (răspândirea).

Tipuri de dispersie

• Dispersie activă: indivizii se deplasează singuri, fără ajutor (ex: animale, pești, păsări). Cuprinde migrații periodice și neperiodice.
• Dispersie pasivă: dominată de plante și uneori animale. Factorul generator poate fi vântul; (Anemocoria-ex: teiul, papadia, salcia), ape curgătoare, curenți marini, maree, inundații (Hidrocoria).

Zoocoria

• Dispersia organismelor vii prin semințe, spori, ouă sau larve transportate de animale.
• Anumite animale ajută la răspândirea unor organisme prin lipiri pe penaj sau blană.
• Adaptările, ca fructe ușoare sau dispozitive de plutire, facilitează dispersia.

Centrul Biogenetic

• Spațiul în care apare o anumită specie.

Areal

• Suprafața geografică ocupată de o anumită specie.
• Caracteristicile arealelor sunt influențate de cerințele ecologice, evoluția paleogeografică, vârsta geologică a teritoriului, și alți factori.

Categorii de Areale

• Paleoendemice: areale relicte, rămase din timpuri geologice străvechi (ex: arborele mamut, arborele pagodelor).
• Neoendemice: areale formate recent, datorită schimbărilor fizico-geografice sau izolării geografice (ex: specii cosaci, salamandre asiatice).

Endemism

• Endemismul insular este evidențiat de flora și fauna specifică insulelor.
• Endemismul masivelor montane este caracteristic munților străvechi.
• Endemismul desertic este specific zonelor desertice.

Areale mici (stenotope) și mari (euritope)

• Arealele mici sunt condiționate de condiții relativ omogene de biotop (habitat),
• Arealele mari sunt condiționate de condiții relativ variate, având un număr ridicat de specii, genuri și clase.

Areale continue și disjuncte

• Areale continue- teritoriul este relativ unitar și are o formă circumterestră, circumpolară, stelară sau tentaculară.
• Areale disjuncte- cuprind o arie principală și una/ mai multe secundare. Formarea lor este influențată de factori fizico-geografici.

Speciație

• Proces evolutiv prin care apar noi specii.
• Alopatică: Izolirea fizică a populațiilor biologice prin bariere geografice (ocean, munte, fluviu). Deteriorează reproducerea
• Simpatrică: Evoluția unei noi specii dintr-o singură specie, în timp ce trăiește în același areal.

Selecția naturală

• Mecanism fundamental al evoluției ființelor vii.

Biotop și Biocenoză

• Biotopul reprezintă habitatul pentru numeroase organisme vii, fiind unul din cele două componente majore ale ecosistemului. Este mediul de viață, delimitat geografic, cu condiții ecologice omogene (temperatură, lumină, umiditate etc.).
• Biocenoza este ansamblul de organisme vii (plante și animale) dintr-un biotop, interacționând și generând un sistem trofic.

Ecosistem

• Unitate funcțională rezultată din interacțiunea biotopului cu biocenoza.

Circuit biogeochimic

• Transfer de materie în cadrul piramidei trofice prin descompunere.

Biosferă

• Ansamblul organismelor vii prezente în litosferă, hidrosferă, atmosferă și mediul lor de viață.
• Zona de interferență a învelișurilor anorganice (geosfere).

Limitarea Biosferei

• Limita superioară este determinată de stratul de ozon la altitudini de 20.000-30.000m
• Limita inferioară este în hidrosferă la circa 11.000m sub nivelul mării

Fragmentări Areale (Cauze)

• Bariere naturale (montane, deserturi, ape).
• Bariere antropice (infrastructură construită, canale, baraje, agricultură intensivă).

Teorii privind distribuția speciilor

• Teoria punților continentale.
• Teoria derivei continentelor
• Note:* There is a lot of detail, so other more specific points related to more recent topics/ issues in the last pages (e.g. distribution of species, specific areas of conservation etc.) could be found in the text!