Aparatul circulator și inima

Aparatul Circulator

• Este format din inimă, vasele sanguine și vasele limfatice.
• Nodurile limfatice se află pe traiectul vaselor limfatice.

Inima

• Este parte a aparatului circulator, având rol de pompă aspiratoare-respingătoare.
• Asigură circulația sângelui în corp.
• Este situată în mediastinul anterior, o treime în dreapta și două treimi în stânga liniei mediane.
• Are formă de con turtit, cu două fețe (diafragmatică și sternocostală), două margini, o bază și un vârf.
• Șanțurile coronare separă atriile de ventricule pe suprafață.
• Șanțurile interventriculare anterior și posterior separă ventriculul drept de cel stâng.
• În șanțurile coronare și interventriculare se observă traiectul sinuos al vaselor coronare.
• Este un organ tetracameral, cu două atrii (spre baza inimii) și două ventricule (spre vârful inimii).
• Inima este împărțită în două jumătăți, dreaptă (venoasă) și stângă (arterială), printr-un sept longitudinal.
• Septul corespunde șanțurilor interventriculare la exterior.
• Fiecare jumătate este împărțită într-un atriu (spre baza inimii) și un ventricul (spre vârful inimii) de septul atrio-ventricular.
• Exteriorul septului atrio-ventricular corespunde șanțurilor coronare.
• Atriile au formă cubică, sunt la baza inimii și separate de ventricule prin septul atrio-ventricular.
• Fiecare atriu are un diverticul numit auricul, cel drept fiind mai mare decât cel stâng.
• Anterior, fiecare atriu are orificiul de comunicare cu auriculul și orificiul atrio-ventricular.
• Ventriculele sunt situate cu vârful spre vârful inimii și cu baza la septul atrio-ventricular.
• Fiecare ventricul are două orificii la bază, unul arterial și unul atrio-ventricular.
• Ventriculele sunt separate prin septul interventricular si prezinta numeroase proeminente musculare, inclusiv mușchi papilari conectați la valvulele atrio-ventriculare prin corzi tendinoase.
• Aparatul valvular este format din valvulele atrio-ventriculare, ce permit trecerea sângelui din atrii în ventricule, și valvulele semilunare, care permit trecerea sângelui din ventricule în artere.
• Circulația mare pornește din ventriculul stâng prin artera aortă și se întoarce la atriul drept prin venele cave superioară și inferioară.
• Circulația mică pornește din ventriculul drept prin trunchiul arterei pulmonare și se întoarce la atriul stâng prin cele 4 vene pulmonare.
• Peretele inimii este format din miocard, căptușit de endocard și învelit de epicard.
• Miocardul atrial este subțire, miocardul ventricular este gros și asigură dinamica inimii.
• Inima este conținută în sacul pericardic (pericard fibros), ancorat de organele din jur prin ligamentele pericardului.
• Pericardul seros are două foițe (viscerală și parietală), care se continuă la nivelul vaselor mari.
• Vascularizația inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă, cu ramuri vasculare, atriale și ventriculare.
• Venele inimii confluează în vena coronară mare, care se termină printr-o porțiune dilatată numită sinus coronar, ce se varsă în atriul drept.
• Inervația poate fi intrinsecă, reprezentată de sistemul excito-conductor, care asigură automatismul cardiac, sau extrinsecă, prin fibre nervoase vegetative simpatice și parasimpatice.

Artere

• Artera pulmonară începe din ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare, care se bifurcă în ramuri spre plămâni.
• Ramurile se ramifică până la nivel capilar, formând rețeaua capilară peri-alveolară.
• Artera aortă pornește din ventriculul stâng, printr-o porțiune dilatată numită bulbul aortei, unde își au originea arterele coronare.
• De la origine, aorta se orientează spre dreapta și în sus (aorta ascendentă), apoi formează arcul aortic și continuă în jos ca aortă descendentă.
• Din arcul aortic pornesc 3 ramuri: trunchiul arterial brahio-cefalic, artera carotidă comună stângă și artera subclaviculară stângă.
• Din trunchiul arterial brahio-cefalic se formează artera carotidă comună dreaptă și artera subclaviculară dreaptă.
• Artera carotidă comună se bifurcă în artera carotidă internă și externă.
• Artera carotidă internă nu are ramuri la gât, intră în cutia craniană și formează poligonul arterial al lui Willis împreună cu carotida internă opusă și arterele vertebrale.
• Din carotida internă pornește și artera oftalmică.
• Artera carotidă externă vascularizează gâtul și componentele externe ale capului, având 7 ramuri colaterale și 2 terminale.
• Artera subclaviculară vascularizează regiunea cervicală și porțiunea superioară a toracelui, iar din ea pornește artera vertebrală.
• Artera axilară vascularizează regiunea axilară (umar și porțiunea supero-laterală a toracelui) și se întinde de la claviculă la marginea inferioară a mușchiului pectoral mare.
• Artera brahială (humerală) vascularizează brațul și contribuie la vascularizația cotului, dând naștere arterelor radială și ulnară la plica cotului.
• Artera radială și ulnară irigă antebrațul.
• Arterele mâinii provin din arterele radială și ulnară, formând arcadele arteriale palmare (superficială și profundă), din care pornesc arterele digitale.
• Aorta descendentă continuă arcul aortei și se întinde până la nivelul vertebrei L4, unde se bifurcă în arterele iliace comune.
• Aorta descendentă se împarte în aorta toracală și aorta abdominală, separate de diafragmă.
• Aorta toracală dă naștere ramurilor parietale (arterele frenice superioare și intercostale) și viscerale (arterele esofagiene, bronhice, pericardice și mediastinale).
• Aorta abdominală are ramuri parietale (arterele diafragmatice inferioare și lombare), viscerale și terminale.
  • Ramurile viscerale irigă viscerele abdominale și pelvine:
    • Trunchiul celiac irigă ficatul, stomacul și splina.
    • Artera mezenterică superioară irigă intestinul subțire, cecul, apendicele, colonul ascendent și jumătatea dreaptă a colonului transvers.
    • Arterele suprarenale mijlocii irigă glandele suprarenale.
    • Arterele renale irigă rinichii.
    • Arterele genitale irigă organele genitale.
    • Artera mezenterică inferioară irigă jumătatea stângă a colonului transvers, colonul descendent, colonul sigmoidian și porțiunea superioară a rectului.
• Ramurile terminale sunt reprezentate de cele două artere iliace comune (dreapta și stânga).
  • Artera iliacă comună se bifurcă în artera iliacă internă și externă.
• Artera iliacă externă părăsește pelvisul și se continuă cu artera femurală, iar cea internă (hipogastrică) irigă pereții pelvisului și organele pelvine.
• Artera femurală se continuă cu artera poplitee la nivelul rombului popliteu.
• Artera poplitee vascularizează genunchiul și dă naștere arterelor tibială anterioară și trunchiului tibio-peronier la nivelul gambei.
• Artera tibială anterioară, tibială posterioară și artera peronieră vascularizează gamba.
• Artera pedioasă continuă artera tibială anterioară și irigă fața dorsală a piciorului.
• Artera plantară continuă artera tibială posterioară și irigă talpa piciorului.