Analiza funcției auditive

Study Notes

Explorarea analizatorului auditiv

Scopul explorării funcției auditive este evaluarea pierderilor de auz, numite hipoacuzie.
Examenul acustic cantitativ stabilește gradul de hipoacuzie.
Examenul acustic calitativ identifică localizarea și natura leziunii care a cauzat pierderea auzului.
Hipoacuzia de transmisie apare atunci când obstacolul se află în conductul auditiv extern, la nivelul timpanului, a lanțului osicular sau în casa medie.
Hipoacuzia de percepție este cauzată de afectarea urechii interne, nervului auditiv sau căilor auditive centrale.
Hipoacuzia mixtă combină leziunile atât ale aparatului de transmisie cât și ale aparatului de percepție a sunetelor.

Acumetria fonetică

Metoda utilizată pentru examinarea cantitativă a auzului.
Procedura: se șoptesc cuvinte într-o cameră liniștită, la o distanță de 6 metri, cu o ureche a pacientului obturată.
Interpretare: o persoană cu auz normal percepe cuvintele șoptite de la o distanță de 6 metri.
Hipoacuzia se stabilește în funcție de distanța de la care pacientul poate auzi vocea examinatorului.
Hipoacuzia gravă se consideră atunci când vocea de conversație este auzită de la o distanță mai mică de 25 cm.

Probe cu diapazon

Metoda calitativă de examinare a auzului, utilizând diapazonul de 128 Hz.
Proba Schwabach:
- Procedura: aplicarea piciorului diapazonului în vibrație pe regiunea antero-superioară a mastoidei.
- Interpretare: durata normală de audiție este de 20 de secunde. Prelungirea duratei indică hipoacuzie de transmisie, iar prescurtarea duratei este specifică hipoacuziei de percepție.
Proba Rinne:
- Procedura: compararea auzului pe cale osoasă și pe cale aeriană. La început, diapazonul este aplicat pe regiunea antero-superioară a mastoidei. După ce percepția dispare, diapazonul este plasat în fața pavilionului urechii.
- Interpretare:
  - Rinne pozitiv: durata percepției pe cale aeriană este de 30-40 de secunde, dublă față de durata pe cale osoasă (auzul normal).
  - Rinne negativ: durata audiției pe cale aeriană scade, iar durata pe cale osoasă crește sau rămâne nemodificată (hipoacuzie de transmisie).
  - Rinne pozitiv patologic: durata percepției pe cale aeriană depășește durata pe cale osoasă, dar cu valori prescurtate. (hipoacuzie de percepție).
Proba Weber:
- Procedura: compararea auzului celor două urechi. Diapazonul este aplicat perpendicular pe vertex.
- Interpretare:
  - Weber indiferent: senzația sonoră este egală în ambele părți (auzul normal).
  - Weber lateralizat la partea bolnavă: senzația sonoră este mai intensă pe partea afectată de hipoacuzia de transmisie.
  - Weber lateralizat la partea sănătoasă: vibrațiile nu sunt percepute de labirintul lezat, deci sunt auzite doar din partea sănătoasă (hipoacuzie de percepție).

Audiometria

Metoda electro-acustică avansată de investigare a funcției auditive.
Audiometria tonală: determinarea pragului minim auditiv la diferite frecvențe, la ambele urechi.
Audiometrul: are un generator de sunete, amplificator, reglator de intensitate sonoră, reglator de frecvență și emițător de sunete.
Cale aeriană: se testează cu căști ce se aplică pe pavilionul auricular.
Cale osoasă: се използва специален предавател, който се монтира върху повърхността на мастоидния процес, чиито вибрации се пренасят в черепа.
Pragul auditiv: se caracterizează în pași de octavă, în gama de frecvență de la 125 Hz la 8 kHz.
Decibelul (dB): unitatea de comparație logaritmică.
Intensitatea sonoră: se caracterizează prin energia sonoră care traversează o unitate de suprafață în unitatea de timp (W/m2).
Pragul minim auditiv: variază în funcție de frecvența vibrațiilor. Sensibilitatea maximă a auzului uman este între 1 - 5 kHz.
Audiograma:
- Procedura: se investighează sistematic pragul minim auditiv, atât pe cale aeriană cât și pe cale osoasă, prin creșterea intensității de la 0 dB în trepte de 5 dB până când subiectul începe să audă sunetul.
- Reprezentarea grafică: punctele obținute se unesc cu o linie pe audiogramă.