Presentation of Viral Genomes - Lecture 3 - 2024-2025 PDF
Document Details
Uploaded by WellBehavedInfinity9139
Sorbonne University
2024
Serban Morosan
Tags
Summary
This lecture presentation from Sorbonne University, 2024-2025, discusses viral genomes and genetic material. It analyzes the components of viral genomes and their associated genetic functions. It covers essential elements of virology and replication.
Full Transcript
Genomurile virale/Genetica SERBAN MOROSAN, DVM, PHD, DIP. VET. LAS LECTURE 3 2024-2025 Elemente esențiale pentru a înțelege virusologia generală si replicarea ADN dublu catenar = ADNds sau dsDNA Doar un A...
Genomurile virale/Genetica SERBAN MOROSAN, DVM, PHD, DIP. VET. LAS LECTURE 3 2024-2025 Elemente esențiale pentru a înțelege virusologia generală si replicarea ADN dublu catenar = ADNds sau dsDNA Doar un ADNds complet este transcris Transcris : un ARNm Transcripția: ADN copiat in ARNm (mRNA) Translația sau traducerea : are loc al nivelul ribozomilor unde este locul de sinteza al proteinelor Organite celulare: (1) nucleol; (2) nucleu; (3) ribozomi; (4) vezicule; (5) reticul endoplasmatic rugos; (6) aparatul Golgi; (7) citoschelet; (8) reticul endoplasmatic neted; (9) mitocondrie; (10) vacuole; (11) citoplasmă; (12) lizozom și (13) 2 centriol. Celulele sunt cele mai mici unități ale unui organism. Toate celulele au trei lucruri în comun, indiferent de ce tip sunt. Celulele au o membrană celulară, care separă interiorul celulei de exterior, citoplasma, un fluid gelatinos, și ADN-ul, materialul genetic al celulei. Celulele se împart în două categorii. În prima categorie sunt celulele eucariote. Acestea au organite care includ nucleul și alte părți speciale. Celulele eucariote sunt cele mai avansate, cum ar fi cele găsite în plante sau animale. În cea de-a doua categorie se află celulele procariote. Acestea nu au un nucleu sau organite conținute într-o membrană. Deși au material genetic, acesta nu se află într- un nucleu. Celulele procariote sunt întotdeauna organisme unicelulare, cum ar fi bacteriile. Ce sunt organitele? „Organite" înseamnă „organe mici". Organitele sunt părți specializate ale unei celule care îndeplinesc funcții unice. Să începem cu nucleul, centrul de control al unei celule. Nucleul conține ADN-ul, materialul genetic. ADN-ul îi dictează celulei ce să facă și cum să o facă. Cromatina este ADN-ul într-o formă expandată și încâlcită în interiorul membranei nucleare. Când o celulă este gata de a se divide, ADN-ul se comprimă în structuri ce poartă numele de cromozomi. Nucleul conține și un nucleol, o structură în care sunt produși ribozomii. După ce ribozomii părăsesc nucleul, aceștia au sarcina importantă de a „sintetiza" sau a face proteine. În afara nucleului, ribozomii și restul organitelor se găsesc în interiorul citoplasmei, care este o substanță gelatinoasă. Ribozomii pot să se miște liber în interiorul citoplasmei sau să se atașeze reticulului endoplasmatic, abreviat şi RE. Sunt două tipuri de RE: RE rugos - care are ribozomi atașați și RE neted - care nu are ribozomi atașați. Reticulul endoplasmatic este închis în membrană și este un pasaj pentru transportarea materialelor, cum ar fi proteinele sintetizate de ribozomi. Proteinele și alte materiale ies din reticulul endoplasmatic în mici vezicule unde sunt primite de aparatul Golgi. Pe când proteinele se mișcă în interiorul aparatului Golgi, ele sunt transformate în forme pe care celulele le pot utiliza. Aparatul Golgi reușește asta pliind proteinele în forme utilizabile sau adăugându-le alte materiale peste, cum ar fi lipide sau carbohidrați. Vacuolele sunt structuri ca niște săculeţe ce depozitează diferite materiale. În celula acestei plante, vacuola centrală depozitează apă. Înapoi la celula animală, vei vedea un organit numit lizozom. Lizozomii sunt ca niște gunoieri ce adună părțile deteriorate ale celulei. Sunt umplute cu enzime care descompun resturile celulare. Mitocondria este un organit care funcționează ca o centrală electrică în celulele animalelor și plantelor. În timpul unui proces numit respirație celulară mitocondriile creează molecule ATP, care asigură energia pentru toate activitățile celulei. Celulele care au nevoie de mai multă energie au mai multe mitocondrii. Celula își păstrează forma prin intermediul citoscheletului. Citoscheletul include microfilamente fibroase care sunt alcătuite în proteine și microtubului care sunt niște tuburi mici și goale. 3 https://youtu.be/URUJD5NEXC8 ADN-ul este materialul genetic al bacteriilor (1944) La începutul secolului al XX-lea, majoritatea biologilor credeau că proteinele acționează ca un material genetic In anul 1944, Avery MacLeod and McCarty au sugerat că ADN-ul ar putea acționa ca un material genetic In anul 1952, Hershey și Chase au conceput un experiment pentru a elimina această confuzie si au confirmat că ADN-ul este un material genetic 4 Anii 1950’s Acidul nucleic viral este codul genetic Hershey –Chase : Experimentul cu bacteriofagul T4 5 (virus Fraenkel-Conrat’s ADN) experimentul cu TMV (virus ARN) 5 Hershey –Chase experimentul cu fagul T4 (AND) Alfred Hershey & Martha Chase, 1952 6 Frankel-Conrat : experimentul cu TMV(ARN) + Dezasamblarea particulelor Reasamblarea Infectare Proteine purificate + parDculelor Infectare ARN + Doua tipuri diferite de virus (V mozaicului tabacului) 7 Există mii de virusuri diferite și de o complexitate aparent infinită a infecțiilor Dar un număr finit de genoame virale 8 Elementul cheie care vă va face viața mai ușoară Genomul viral trebuie să producă ARNm care să poată fi tradus („citit”) de către ribozomii celulei gazdă (pentru sinteza proteinelor) Toate virusurile de pe această planetă respectă această regulă, fără nici o excepție cunoscută astăzi 9 David Baltimore (laureat al Premiului Nobel in 1972 pentru descoperirea revers-transcriptazei) a folosit acest element cheie pentru a descrie o modalitate simplă de clasificare a genoamele virale In schema originală a lui Baltimore lipsea un tip de genom viral : incomplet sau „gapped DNA” (Hepadnaviridae) 10 Convenții universale în ceea ce privește terminologia utilizată în studiul și clasificarea genomurilor virale Pentru înțelegerea genoamelor virale și a clasificării virusurilor este foarte important să se țină seama de o terminologie unanim acceptată : ARN-ul mesager este definit ca fiind de polaritate pozitivă pentru că este tradus imediat (pentru sinteza proteinelor) : (+) ARN de polaritate negativă (nu poate fi tradus direct) : (-) ADN de polaritate pozitivă : (+) ADN de polaritate negativă : (-) ARN ambisens : conțin segmente (+) si (-) 11 Genomurile virale pot fi diverse din 1. ADN sau ARN punct de vedere structural 2. ADN cu mici segmente de ARN 3. ADN sau ARN cu proteine atașate in mod covalent 4. Monocatenare (+) sau (-) sau ambisens 5. Dublucatenare 6. Liniare 7. Circulare 8. Segmentate 9. Incomplete („gapped”) 10. Dublu catenare cu capetele atașate 12 13 Care este funcția diversității genomului viral ? ADN/ARN : De ce nu ambele? ü Genomul viral ARN a apărut primul (a existat o lume ARN ?) ü La un moment dat in timpul evoluției s-au schimbat in ADN (mai mare, mai stabil)! ü Singurele genomuri de pe planeta ce conțin doar ARN sunt de origine virală ü Viroizii (nu codifica pentru nici o proteină): sunt relicve ale lumii ARN? Liniar, circular, segmentat, ds, ss, (+), (-) : nu este unul mai avantajat decât altul 14 Trebuie să memorați cele 7 tipuri de genoame virale Daca știți structura genoamelor va fi simplu sa deduceți : Cum este produs ARN-ul mesager Cum un genom este copiat pentru a produce mai multe genomuri 15 Nu uitați sa vizitați „Viral zone website” 16 Care este informația codată de genomul viral? Producția genică si semnalele de control pentru: 1. Sinteza proteinelor(mai ales virusurile mari) 2. Replicarea genomului viral (ARN &ADN) 3. Asamblarea și împachetarea genomului 4. Controlul și programarea în timp a ciclului de replicare 5. Modularea sistemului imun de apărare (trebuie sa sintetizeze cel puțin o proteină ce interacționează cu sistemul imun al celulei gazda) 6. Răspândirea la alte celule și gazde 17 Care este informația ce nu e este codată de genomul viral? 1. Genele necesare sintezei proteinelor ( de exemplu : nu există ARN ribozomal sau proteine ribozomale implicate in traducere) 2. Genele necesare pentru sinteza proteinelor necesare pentru biosinteza membranelor 3. Nu exista telomere (pentru menținerea genoamelor) sau centromere (pentru segregarea genomului) Probabil ca aceasta lista va deveni in timp tot mai scurtă (90% dintre virusurile gigantice sunt nou descoperite) 18 Tupanvirus (Brazil, 2018) – lipsesc doar ribozomii 20 de aminoacyl ARNt 70 ARNt Multiple proteine de inițiere a transcripției și a elongației Multiple gene pentru transcripție Cel mai complet aparat transcripțional din virosferă Infectează amibele 19 Cele mai mari genomuri virale cunoscute astăzi Virus Lungime (bp) perechi de baze Proteine Pandoravirus salinus (Australia) 2,473,870 2541 Pandoravirus dulcis 1,908,524 1487 Tupanavirus (Brazilia) 1,516,267 1425 Bodo saltans virus 1,385,869 1227 Megavirus chilensis 1,259,869 1120 Mamavirus 1,191,693 1023 Mimivirus (microb-mimic, France) 1,1815,49 979 Cheratita ; lentile de contact; Moumouvirus 1,021,348 894 Mimivirus M4 981,813 620 C. Roenbergensis virus 617,453 544 Mollivirus sibericum 651,000 523 20 Cele mai mari genoame virale ARN cunoscute astazi 41.1 kb Planarian secretory ( o specie de viermi plați) cell nidovirus 35.9 kb Aplysia californica (molusca) nidovirus 33.5 kb Ball python nidovirus Genomurile virale ARN nu sunt foarte mari. De ce? Probabil pentru ca sunt fragile, se pot rupe (nu sunt atât de stabile ca un genom ADN), probabil pot controla mai ușor rata mare de mutații. 21 Cele mai mici genomuri virale cunoscute Virus Lungimea in baze Proteine Viroizii (RNA) nu prezinta capsidă si decu 120 None nu sunt considerati ca fiind virusuri Sateliți (RNA) nu prezinta capsidă dar sunt 220 None încapsidați de către virusul helper; sunt virusuri Hepatitis delta satellite (RNA) 1700 1 Circovirus (DNA) 1759 2 Anellovirus (DNA) (infectează toata 2170 4 populatia ;sânge) Geminivirus (DNA) 2500 4 Hepatitis B virus (DNA) 3200 7 Levivirus (RNA) 3400 4 Partitivirus (RNA) 3700 2 Barnavirus (RNA) 4000 7 22 23 Genomurile virale ADN dublucatenare (ADNds); liniare sau circulare Virusurile ADNds domină virosfera bacteriană Multe virusuri ADN concurează genomul gazdei, (bazate pe ADN-ului) Majoritatea genomurilor virale ADN nu sunt ca si cromozomii celulari Au dobândit in timp mecanisme unice (de exemplu pentru replicare) Astăzi există 38 de familii de virusuri cu un astfel de genom. Familile care includ virusuri ce pot infecta vertebratele sunt: Adenoviridae, Alloherpesviridae, Asfarviridae, Herpesviridae, Papilomaviridae, Polyomaviridae, Iridovirudae, Poxviridae. v ARNm este produs când ARN - polimeraza - ADN dependenta (celulară sau virală) copie catenele (-) v ARNm NU poate fi produs plecând de la un ADN monocatenar v ARNm poate fi produs doar plecand de la un ADN dublucatenar 24 Genomuri virale ADNds liniare sau circulare Replicarea acestor genomuri este realizată de către ADN polimeraze ADN dependente (celulare sau virale) Genoame virale care codifică ADN polimeraze Adenoviridae (30-50 kbp) Genoame virale copiate de către o ADN polimeraza celulara deoarece sunt prea mici Herpesviridae (120-240 kbp) Poxviridae (130-375 kbp) 25 Genomuri ADNds Adenoviridae (canide, cai, rozătoare si lagomorfe, primate, bovine, ovine, caprine, camelide, porci, căprioare, păsări, amfibieni, reptile, om) Herpesviridae (păsări, bovine, maimuțe, câine, capre, cervidee, elefanti, cai, feline, foci, porci, om) Papillomaviridae (om, păsări, reptile, pești, mamifere) Polyomaviridae : (păsări, mamifere, pești, om): maimuțe, liliac, hamster, șoarece, porci; câine, șobolan....) Pithovirus 40 000 de ani vechime Poxviridae Descoperit de geologi (om, animalele de ferma, animalele sălbatice, pești, insecte, crocodil) 26 Genomuri virale ADNds incomplete Familia Hepadnaviridae (om, păsări, amfibieni si reptile, pești) O proteină este atașată covalent la capătul terminal 5’ revers transcriptaza Un scurt ARN este atașat covalent la capătul terminal 5’ al celeilalte catene O catena este completă iar cealaltă este incompletă Procesul de reparare trebuie sa aiba loc inainte de sinteza ARNm Acest genom nu poate fi copiat in ARNm (numai dsDNA poate fi copiat in ARNm) 27 Genoamele virale ADN monocatenare (ADNss) Păsări, porci, câini, om Caine, pisica, porci, iepuri, TT virus ( om, ubicvitar) bovine, rate, gâște, primate, om Membrii a 13 familii virale poseda astfel de genoame. Dintre acestea, familiile următoare infectează vertebratele: Anelloviridae, Circoviridae, Genomoviridae și Parvoviridae. Problema genoamelor ADNss: ü ARNm poate fi sintetizat doar plecând de la un ADNds indiferent de polaritatea ADNss ü ADNss trebuie astfel convertit mai întâi intr-un ADNds (sinteza ADN-ului va precede producția de ARNm) ü ADNss nu codifica pentru o ADN polimerază si deci replicarea este realizata de către o ADN 28 polimeraza celulară Genoamele virale ARN Virusurile ARN : cel mai abundent genom viral de pe planetă Celulele NU au ARN polimeraza ARN dependentă pentru a replica genomurile virale ARN sau necesare sintezei de ARNm Virusurile ARN codifică ARN polimeraza ARN dependenta (RdRp) RdRp produc ambele genoame: ARN si ARNm (utilizând matricea genomului ARN) ARNm este tradus de către ribozomii celulei gazdă 29 Genoamele ARNds Bluetongue (febra catarala ovina) - Boala limbii albastre este o boală virală transmisă Ribozomii nu au acces pentru ca este exclusiv de anumite insecte din genul Culicoides. dublucatenar - Boala se întâlnește numai la rumegătoarele domestice, în principal ovinele în forma lor clasică. - Prin urmare, este vorba de o boală infecțioasă care face Rotavirus (gastroenterita) : trebuie sa codifice RdRp parte din categoria largă a arbovirusurilor, a cărei evoluție este strâns legată de cea a insectelor hematofage din genul Culicoides, care sunt singurele mijloace de transmitere a virusului de la un animal infectat la animalele receptive. - Această arboviroză nu poate fi transmisă la om, deci nu 30 este o zoonoză. Genoamele ARNds Membrii a 12 familii virale posedă astfel de genoame, care sunt liniare și care pot fi într-un număr diferit: o Un segment de ARN dublucatenar (Totiviridae, Hypoviridae, Endornaviridae: virusuri ce infectează fungi, protozoare și plante) o Două segmente de ARN dublucatenar (Partitiviridae, Birnaviridae, Megabirnaviridae: virusuri ce infectează fungi, plante, insecte, pești și păsări) o Trei segmente de ARN dublucatenar (Cystoviridae: virusuri ce infectează bacteria Pseudomonas) o Patru segmente de ARN dublucatenar: Chrysoviridae: virusuri ce infectează fungi o Zece sau douăsprezece segmente de ARN dublucatenar (Reoviridae : virusuri ce infectează protozoare, fungi, nevertebrate, vertebrate) dsRNA nu poate fi tradus de către ribozomi: ü Cum produce virusul ARNm? ü Care catena este selectata? (trebuie de copiat catena de polaritate negativa pentru a produce un ARNm) 31 ARNss (+) Hepatita C West Nile Virus Degue Virus Encefalita japoneza 32 Genomurile ARNss (+) Membrii a 38 familii virale posedă astfel de genoame, care sunt liniare și care pot conține o singură moleculă (nesegmentate) sau mai multe molecule (segmentate). Vertebratele pot fi infectate de virusuri (cu un astfel de genom) ce aparțin următoarelor familii virale: Arteriviridae, Astroviridae, Caliciviridae, Coronaviridae, Flaviviridae, Hepeviridae, Nodaviridae, Picornaviridae, Togaviridae. Ținând seama de convenția terminologică, aceste genoamele (+) pot fi traduse direct (de către sistemul celular) pentru sinteza de proteine. Sinteza proteinelor trebuie sa aibă loc înainte de sinteza ARNm sau de replicarea ARN-ului. Replicarea genomului viral are loc în două etape: a) Catena (+) este mai întâi copiată într-o catenă (-) apoi b) Catena (-) este copiată în catena (+) (care este genomul viral) 33 ARNss (+) sense Picornaviridae(poliovirus, rhinovirus) Caliciviridae (gastroenteritis) Coronaviridae (SARS -CoV, MERS-CoV, SARS-CoV-2) Flaviviridae ( Yellow fever virus, West Nile virus, HCV, Zika) Togaviridae (virusul encefalitei ecvine, chikungunya) 34 Genoamele ARNss (+) cu un DNA intermediar 35 Genoamele ARNss (+) cu un DNA intermediar Membrii a 4 familii virale posedă astfel de genoame. Dintre aceste familii, familia Retroviridae include virusurile care infectează vertebratele. In cazul acestor retrovirusuri, genomul ARN (+) este mai întâi convertit într-un ADN dublucatenar (intermediar) de către o reverstranscriptaza (ARN polimerază ADN dependenta). Acest ADN intermediar (viral) este integrat în genomul gazdă (provirus) și va fi utilizat ca matriță pentru sinteza de ARNm și al noilor genoame ARN virale. Acest ADN proviral este utilizat drept matriță pentru sinteza de ARNm viral si pentru sinteza genomului viral ARN ARN polimeraza celulară va copia ADN-ul proviral pentru a sintetiza ARNm: O parte din ARNm va fi tradus in proteine O parte din ARNm va fi împachetat in noii virioni 36 ARNss (+) sense cu DNA intermediate O singura familie: Retroviridae Om: Human immunodefixiency virus (HIV) Human T-lymphotropic virus (HTLV) Animal: Infecteaza pasarile (leucoza/sarcom), adenomocarcinom pulmonar la ovine, virusul enzootic tumoral nazal (oi, capre), leucoza enzootica bovina, leucemia felina), anemia infecțioasă ecvină, imunodeficiența felina, 37 ARNss (-) Trebuie să codifice o ARN polimeraza ARN dependentă pentru că celula gazdă nu posedă o astfel de enzimă. ARNss (+) : - este un ARN intermediar care nu va fi tradus; - va fi folosit doar ca matriță pentru a produce mai multe genoame 38 Genoamele ssRNA (-) Membrii a 19 familii virale posedă astfel de genoame. Aceste genoame sunt liniare, segmentate sau nesegmentate (unele virusuri cu această configurație au fost clasificate în ordinul Mononegavirales). Dintre aceste familii, familiile Arenaviridae, Bornaviridae, Filoviridae, Hantaviridae, Orthomyxoviridae, Paramyxoviridae, Pneumoviridae, Rhabdoviridae includ virusurile care infectează vertebratele. v Ținând seama de convenția terminologică, aceste genoamele (-) nu pot fi traduse direct (de către sistemul celular) pentru sinteza de proteine. v Din acest motiv, aceste virusuri trebuie să copie catena (-) într-o catenă (+) care este ARNm. v In mod evident, virusurile trebuie să codifice pentru o ARN polimeraza ARN dependentă pentru că celula gazdă nu posedă o astfel de enzimă. v Genomul viral este în același timp matriță pentru sinteza de noi molecule de ARN (+) ce vor fi apoi copiate în ARN monocatenar de polaritate negativă (noile genoame). 39 ARNss (-) Paramyxoviridae (Boala Newcastle, Jigodia, Pesta rumegătoarelor mici, parainfluența bovina, parainfluența canina, …) Rhabdoviridae (Rabia) Filoviridae (Ebolavirus, Marburg virus) Orthomyxoviridae (Influenta la pasari, porci, caini, bovine, somon) Arenaviridae (Lassa virus) Tipic: ARNss (-) este acoperit de proteine ARNss (+) nu sunt acoperite cu proteine (exista câteva excepții cum ar fi Coronavirus) 40 ARNss (-) sense si rearanjarea (consecințele genoamelor segmentate) Rearanjarea (frecventă mare) este distinctă de recombinare (doua tipuri de coronavirus pot schimba părți din genom) 41 Genoamele ARN ambisens Arenaviridae ( Lassa virus) Febra hemoragica RNA polimeraza in particulele virale 42 Structurile secundare ale virusurilor ARN Structurile secundare au o relevanta biologica 43 44 Modificari ale acizilor nucleici si ale proteinelor O mutație este o modificare a AND-ului sau a ARN-ului (adiția de nucleotide, deleții, rearanjamente) Mutația poate duce la substituții de aminoacizi, adăugări sau trunchieri în proteine Pe vremuri, mutațiile erau introduse prin mutageneză (UV, substanțe chimice) Nu este corect sa spunem o mutație la o proteina ! 45 Ingineria mutațiilor în genoamele virale - modul modern de a induce mutații Clonă ADN infecțioasă: transfecție (introducerea unei porțiuni de ADN viral in celule) : O validare modernă a experimentului Hershey-Chase (1952) Deleție, inserție, substituție etc (pentru studierea unei funcții ale unui virus) Vectorii virali (terapie) Introducerea de segment de genom viral in plasmide si multiplicarea lor prin multiplicarea bacteriilor 46 O plasmidă este o moleculă mică de ADN circular prezentă în bacterii și în alte organisme microscopice. Plasmidele sunt separate fizic de ADN-ul cromozomal și se replică independent. De obicei, au un număr mic de gene - în special, unele asociate cu rezistența la antibiotice - și pot fi transmise de la o celulă la alta. Cercetătorii utilizează metode de ADN recombinant pentru a introduce genele pe care doresc să le studieze într-o plasmidă. Atunci când plasmidele se replica, sunt replicate copii ale genei inserate. 47 Metode genetice Transfectie : üProducția unui virus infecțios după transformarea celulelor de către un virus AND (prima data efectuată cu bacteriofagul lambda) üTransformare-infectie 48 Poliovirus infectios ADN Producția de ARMm pentru vaccinul SARS-CoV2 a fost sintetizat in vitro prin clonarea genei proteinei Spike lângă promotor 49 Virusul gripal infecțios( ADN) - 8 segmente de ARN - fiecare segment : într-o plasmida - -promotori pentru ARN (+) si pentru ARN (-) 50 Aceasta tehnologie a fost utilizata pentru Recuperarea virusului gripal din 1918 Pandemia de gripă din 1918 a ucis sute de milioane de persoane Virusul gripal nu a fost izolat până în 1933 În 2005, ARN gripal izolat din eșantion de țesut pulmonar fixat în parafina (din autopsia unui pacient din 1918) ARN gripal izolat, de asemenea, din proba congelată obținută prin biopsia in situ a plămânului unei victime îngropate în 1918 S-a determinat secvența nucleotidică completă a tuturor celor 8 segmente de ARN Virusul a fost recuperat prin transfecția celulelor cu 8 plasmide care conțin secvențe de genom 51 Clonarea ADN-ului viral nu este intotdeauna necesar Virusul horsepox a dispărut : 212.633 bp Genomul a fost sintetizat :10 segmente ADN-uri suprapuse au fost sintetizate chimic (150.000 dolari) Transfectie (în celule) => virus infecțios! 52 Virolusologia sintetică și biosecuritatea ADN-ul viral infecțios permit experimentele care nu erau posibile anterior Scien(sts bring back ex(nct horsepox virus in lab, raising important biosecurity ques(ons Într-un laborator din Alberta, Canada, o echipă de oameni de știință au reunit recent segmente suprapuse de ADN pentru a forma o versiune sintetică a unui virus dispărut. Sintetizarea cu succes a horsepox, o rudă a virusului mortal al variolei, care a fost declarat eradicat în 1980 - a ridicat o întrebare etica în comunitatea științifică: Care sunt implicațiile cercetărilor care au potențialul de a dezvolta cunoștințe biologice, dar care pot dăuna sănătății și siguranței publice? NSABB (National Advisory Board for Biosecurity) : in USA 53 Cercetarea si câștigarea unei noi funcții Acordarea unei noi proprietăți unui organism : bacterie, virus, planta, animal Pentru virusuri : câștigarea unei noi funcții poate fi realizata prin metodele clasice vechi: ü mutageneza chimica, ü trecerea virusului prin diferite gazde: de exemplu prin pasaje multiple a infecției cu un virus la o alta specie; după mai multe pasaje specia se va infecta ; virusul a câștigat in acest caz o noua funcție) SAU prin modificarea ADN –ului viral clonat 54 Cercetarea si câștigarea unei noi funcții : confuzii 55 Oamenii de știință au declarat în unanimitate pentru „The Intercept” că experimentul, care a implicat infectarea șoarecilor modificați genetic cu viruși hibrizi , nu ar fi putut declanșa direct pandemia. Nici unul dintre virușii enumerați în documentele experimentului nu este suficient înrudit cu virusul care provoacă Covid-19, SARS-CoV-2 ca sa evolueze spre acest virus 56 MULȚUMESC SORBONNE-UNIVERSITE.FR